Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

A fost anul aniversărilor

Pe scurt, prin ce s-a remarcat 2023

A fost anul aniversărilor

Vă prezentăm parte din raportul anual al pieței românești de artă pentru 2023.

Un tur de forță de 50 de licitații (este al 3-lea an succesiv în care Artmark reușește să organizeze, anual, un volum de 50 de licitații), cu obținerea unui total al vânzărilor de 10,2 milioane de euro, din care 9,1 milioane de euro în vânzări publice, cu realizarea unei rate medii de adjudecare de 70%, completată cu peste 1,1 milioane de euro în vânzări private, cu insistarea pe diversitatea tematicilor promovate și varierea agregării acestora (29 de tematici, inclusiv una nouă, destinată audiențelor tinere), precum și cu o continuare a dezvoltării internaționale - acesta a fost anul 2023, cu rezultate solide și laborioase, care au consolidat creșterile de piață, pe diferite segmente, ale anilor anteriori.
Anul aniversărilor  
Pentru Artmark, cea mai mare platformă de promovare de artă din piața est-europeană, 2023 a fost în primul rând anul aniversărilor: 15 ani de la înființare (aprilie 2008), sărbătoriți, în prima jumătate a anului, prin două evenimente celebrative de licitație de artă clasică și modernă, respectiv de artă contemporană, dar și licitația cu nr. 500 - marcând împlinirea organizării a 500 de licitații de artă și istorie în cei 15 ani de existență și activitate!   
Am remarcat un trend de revenire în atenție a modernismului și a impresionismului. Poate datorită contextului economic recesionar și inflaționist, 2023 a fost anul în care segmentul de piață de artă clasică și modernă, stagnant în ultimii trei ani în fața avântului segmentului de artă contemporană, a revenit viguros în prim plan. 
Anul 2023 a reținut atenția prin vânzări marcante ale unor exponenți ai modernismului și ai impresionismului românesc, realizând (sau situându-se în zona unor mai vechi) recorduri tematice, cu artiști precum: Nicolae Tonitza (menționăm aici adjudecarea operei „Fetița cu fundiță roz", 110.000 de euro - martie 2023, potențată de recordul realizat de „Cap de copil", care, deși de mică dimensiune, a fost dat pentru 42.500 de euro - decembrie 2023), Francisc Șirato („Interior cu maci și margarete", 22.000 de euro - decembrie 2023, alături de „Lila în interior" și „Vedere din Balcic", fiecare 22.000 de euro - martie 2023), Jean Alexandru Steriadi („Bărci în portul Deauville", 19.000 de euro - martie 2023), Camil Ressu („La strânsul recoltei", 17.000 de euro - martie 2023), Gheorghe Petrașcu („Interior cu portret de familie", 35.000 de euro - decembrie 2023), Octav Băncilă („Peticarul", 19.000 de euro - octombrie 2023), Arthur Verona („Serbare câmpenească", 17.000 de euro - decembrie 2023), Paul Miracovici (al cărui „Nud", cu 13.500 de euro - în iunie 2023, îi aduce postimpresionistului român un record absolut), Magdalena Rădulescu („Marea cavalcadă", 7.500 de euro - iunie 2023, care marchează, de asemenea, record personal de artist) etc.
De asemenea, avem noi recorduri absolute pentru: marii maeștri români, contemporanii români,  tematicile de istorie și obiecte de colecție, tematicile de lux și de arte decorative.  
Iar 2023 a fost și anul în care au confirmat noile filiale din Bulgaria și din Croația...
Poze: Oscar Han După baie (poza de impact) 1.Tonitza – Fetița cu fundița roz 2.Biblia de la București 3.Icoana împărătească (lemn) Deisis 4.Caiet Emil Cioran 5.Gravură Mihai Viteazul 6.Colier aur alb diamante 7.Horia Bernea – Seara grădinii.
Anca Bejan,
manager

Trimite email
miercuri, 18 februarie 2026 la 11:45:22 Ora standard a Europei de Est