Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

A fost anul aniversărilor

Pe scurt, prin ce s-a remarcat 2023

A fost anul aniversărilor

Vă prezentăm parte din raportul anual al pieței românești de artă pentru 2023.

Un tur de forță de 50 de licitații (este al 3-lea an succesiv în care Artmark reușește să organizeze, anual, un volum de 50 de licitații), cu obținerea unui total al vânzărilor de 10,2 milioane de euro, din care 9,1 milioane de euro în vânzări publice, cu realizarea unei rate medii de adjudecare de 70%, completată cu peste 1,1 milioane de euro în vânzări private, cu insistarea pe diversitatea tematicilor promovate și varierea agregării acestora (29 de tematici, inclusiv una nouă, destinată audiențelor tinere), precum și cu o continuare a dezvoltării internaționale - acesta a fost anul 2023, cu rezultate solide și laborioase, care au consolidat creșterile de piață, pe diferite segmente, ale anilor anteriori.
Anul aniversărilor  
Pentru Artmark, cea mai mare platformă de promovare de artă din piața est-europeană, 2023 a fost în primul rând anul aniversărilor: 15 ani de la înființare (aprilie 2008), sărbătoriți, în prima jumătate a anului, prin două evenimente celebrative de licitație de artă clasică și modernă, respectiv de artă contemporană, dar și licitația cu nr. 500 - marcând împlinirea organizării a 500 de licitații de artă și istorie în cei 15 ani de existență și activitate!   
Am remarcat un trend de revenire în atenție a modernismului și a impresionismului. Poate datorită contextului economic recesionar și inflaționist, 2023 a fost anul în care segmentul de piață de artă clasică și modernă, stagnant în ultimii trei ani în fața avântului segmentului de artă contemporană, a revenit viguros în prim plan. 
Anul 2023 a reținut atenția prin vânzări marcante ale unor exponenți ai modernismului și ai impresionismului românesc, realizând (sau situându-se în zona unor mai vechi) recorduri tematice, cu artiști precum: Nicolae Tonitza (menționăm aici adjudecarea operei „Fetița cu fundiță roz", 110.000 de euro - martie 2023, potențată de recordul realizat de „Cap de copil", care, deși de mică dimensiune, a fost dat pentru 42.500 de euro - decembrie 2023), Francisc Șirato („Interior cu maci și margarete", 22.000 de euro - decembrie 2023, alături de „Lila în interior" și „Vedere din Balcic", fiecare 22.000 de euro - martie 2023), Jean Alexandru Steriadi („Bărci în portul Deauville", 19.000 de euro - martie 2023), Camil Ressu („La strânsul recoltei", 17.000 de euro - martie 2023), Gheorghe Petrașcu („Interior cu portret de familie", 35.000 de euro - decembrie 2023), Octav Băncilă („Peticarul", 19.000 de euro - octombrie 2023), Arthur Verona („Serbare câmpenească", 17.000 de euro - decembrie 2023), Paul Miracovici (al cărui „Nud", cu 13.500 de euro - în iunie 2023, îi aduce postimpresionistului român un record absolut), Magdalena Rădulescu („Marea cavalcadă", 7.500 de euro - iunie 2023, care marchează, de asemenea, record personal de artist) etc.
De asemenea, avem noi recorduri absolute pentru: marii maeștri români, contemporanii români,  tematicile de istorie și obiecte de colecție, tematicile de lux și de arte decorative.  
Iar 2023 a fost și anul în care au confirmat noile filiale din Bulgaria și din Croația...
Poze: Oscar Han După baie (poza de impact) 1.Tonitza – Fetița cu fundița roz 2.Biblia de la București 3.Icoana împărătească (lemn) Deisis 4.Caiet Emil Cioran 5.Gravură Mihai Viteazul 6.Colier aur alb diamante 7.Horia Bernea – Seara grădinii.
Anca Bejan,
manager

Trimite email
miercuri, 20 mai 2026 la 19:42:04 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București