Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 aprilie 2024

Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab.

Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline
Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare.
Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
Pentru a se înscrie, trebuie doar să își creeze un cont pe platforma Școala de Bani, să descarce materialele educaționale deja publicate în proiectul LifeLab, potrivite pentru materia pe care o predau și să le aplice la clasă.
Evident, profesorii care se înscriu trebuie să documenteze acest demers didactic prin fotografii sau clipuri video, realizate în timpul implementării fișelor la ore, să urce fișierele pe un link de transfer. Apoi, datele profesorului și o mică descriere despre cum a decurs ora și link-ul de transfer vor trebui completate pe pagina proiectului.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Dragul de FMI..., de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş”, pe luna februarie

Dragul de FMI..., de Gheorghe Păun

,,Îmi amintesc de anii '90, cei ai tranziției dinspre „centralismul naționalist" către „capitalismul globalist, de piață liberă" (ghilimelele relativizează cât și ce e de relativizat...), îmi amintesc adesea cu detalii, de aceea mai nostalgic, dar și cu mai multă jenă. Presupun că, la fel ca mine, mulți alți contemporani încearcă aceleași sentimente. Amerindieni care nu mai văzuseră cai și armuri și care au crezut că pe cai, în armuri, au coborât zeii pe Pământ... - am mai folosit comparația asta.

Pe de o parte, se pornise, chiar dinainte de revoluția (mă rog...) din decembrie, formidabila mașinărie de spălat creiere (oricum prespălate de o parte din propaganda dinainte, cea de partid, la concurență cu cea a agenturilor), care ne spunea, ceas de ceas și pe toate „canalele", că suntem bicisnicii Europei, Occidentul este modelul și scăparea noastră, în particular, că industria e „un morman de fiare vechi", agricultura poluează, serviciile sunt înapoiate, educația învechită, ca și cultura, ca și..., pe de altă parte, dinspre Vest veneau și salvatorii. Investitori li se zicea, aureolați de solarele instituții FMI (oficial, Fondul Monetar International; a fost creat în 1945, în urma Conferinței monetare și financiare a Națiunilor Unite de la Bretton Woods, SUA, cu trei funcții principale: supraveghere, creditare și asistență tehnică - informații Wikipedia, dar sublinierea celor trei „funcții" îmi aparține) și BM (Banca Mondială) - ceva mai târziu li s-a adăugat, ba chiar le-a luat locul UE (Uniunea Europeană). Veneau, bine promovați în mass-media, comisii de experți FMI, cu promisiunea unor „acorduri stand-by" salvatoare, finanțate de BM, dar și cu „asistență tehnică", de fapt, cu condiții, precise și imperative: privatizați atâta la sută, începând cu anume întreprinderi, închideți cutare întreprinderi (poluatoare, nu-i așa?), vindeți pământ, resurse, servicii oricui și de oriunde ar veni cumpărătorul. „Terapie de șoc" se numea - mai mult șoc decât terapie... I-am ascultat, pentru că altfel Paradisul se îndepărta, NATO și UE nu mai stăteau de vorbă cu noi, altfel experții plecau - și chiar ar fi putut fi grav, pentru că ar fi plecat lăsând în urmă evaluări (confirmate sau deja anticipate de agențiile de rating, alt „ciomag" asociat cu FMI și BM, chiar dacă nu la vedere) care ne-ar fi făcut dificil/costisitor accesul la împrumuturi internaționale. În paralel, sindicatele, cu mercenari în fruntea lor, azi se spune asta liber la TV, lucrau din greu spre falimentarea întreprinderilor (și direct a țării - vezi mineriadele).
Un sabotaj/șantaj profesionist, la scară largă și nivel înalt, bine organizat și bine finanțat, dar și facilitat de, spuneam, naivitatea și nepriceperea noastră în materie de libertate și democrație, reală nepriceperea, cu naivitatea mult indusă de către echipele de propagandiști antiromânești ai FMI et comp., ai Occidentului „civilizat" și „civilizator". Facilitat și de calitatea scăzută, profesională și morală, a unora/multora dintre cei care „au negociat" cu FMI et comp.
Și așa am ajuns unde am ajuns. O țară vândută, prădată, derutată! Și extrem de greu de „recuperat" - de resuveranizat (chiar dacă aceasta este tendința, în Europa mai ales, dar și în lume).
Partea proastă, sursă de mirare și de jenă, este că toate acestea s-au întâmplat la vedere, „legal" (după ce am adoptat legi în favoarea prădătorilor; exemplu tipic: vânzarea de pământ și de alte resurse către străini), nu ne trebuia decât o brumă de luciditate, o brumă de demnitate să ne dumirim. Și deschidere de minte, pentru că existau deja persoane care înțelegeau ce se întâmplă și spuneau/scriau ceea ce înțelegeau. E adevărat, deloc popularizați, ba chiar dimpotrivă - oho!, cât de dimpotrivă"...
Am citat din editorialul distinsului academician Gheorghe Păun, redactorul-șef al revistei.
La adresa cunoscută www.curteadelaarges.ro merită (trebuie..., musai) să-l parcurgeți până la capăt!
Ce mai putem lectura în acest număr de revistă, fie și numai răsfoind din cuprinsul ei: Horia Bădescu: Contractul social; Dan Anghelescu: Centenar MonicaLovinescu; Theodor Codreanu: Pamfil Şeicaru: Între camarilă şi Dotla asiatică; Valeriu Matei: Bătălia pentru Limba Lomână în Basarabia, 1986-1989; Vasile Vasile: Fundăţeanca, moşioara legendarului muzician Dinu Lipatti; Raia Rogac: Seniori ai culturii: Ion Hadârcă; Rodica Lăzărescu: Niculae Gheran în oglinda corespondenţei; Elis Râpeanu: Scriitorul­preot Gala Galaction; Nicolae Melinescu: Alianţe colaterale... și multe altele.
Vă mulțumim și pentru acest număr de revistă, distinse domnule academician Gheorghe Păun, dar și pentru toate revistele și volumele expediate pe adresa Bibliotecii Universității ,,Agora", în anul de grație 2023!
Ovidiu Dan

Trimite email
joi, 2 mai 2024, 04:30:32 Ora de vară a Europei de Est