Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Dragul de FMI..., de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş”, pe luna februarie

Dragul de FMI..., de Gheorghe Păun

,,Îmi amintesc de anii '90, cei ai tranziției dinspre „centralismul naționalist" către „capitalismul globalist, de piață liberă" (ghilimelele relativizează cât și ce e de relativizat...), îmi amintesc adesea cu detalii, de aceea mai nostalgic, dar și cu mai multă jenă. Presupun că, la fel ca mine, mulți alți contemporani încearcă aceleași sentimente. Amerindieni care nu mai văzuseră cai și armuri și care au crezut că pe cai, în armuri, au coborât zeii pe Pământ... - am mai folosit comparația asta.

Pe de o parte, se pornise, chiar dinainte de revoluția (mă rog...) din decembrie, formidabila mașinărie de spălat creiere (oricum prespălate de o parte din propaganda dinainte, cea de partid, la concurență cu cea a agenturilor), care ne spunea, ceas de ceas și pe toate „canalele", că suntem bicisnicii Europei, Occidentul este modelul și scăparea noastră, în particular, că industria e „un morman de fiare vechi", agricultura poluează, serviciile sunt înapoiate, educația învechită, ca și cultura, ca și..., pe de altă parte, dinspre Vest veneau și salvatorii. Investitori li se zicea, aureolați de solarele instituții FMI (oficial, Fondul Monetar International; a fost creat în 1945, în urma Conferinței monetare și financiare a Națiunilor Unite de la Bretton Woods, SUA, cu trei funcții principale: supraveghere, creditare și asistență tehnică - informații Wikipedia, dar sublinierea celor trei „funcții" îmi aparține) și BM (Banca Mondială) - ceva mai târziu li s-a adăugat, ba chiar le-a luat locul UE (Uniunea Europeană). Veneau, bine promovați în mass-media, comisii de experți FMI, cu promisiunea unor „acorduri stand-by" salvatoare, finanțate de BM, dar și cu „asistență tehnică", de fapt, cu condiții, precise și imperative: privatizați atâta la sută, începând cu anume întreprinderi, închideți cutare întreprinderi (poluatoare, nu-i așa?), vindeți pământ, resurse, servicii oricui și de oriunde ar veni cumpărătorul. „Terapie de șoc" se numea - mai mult șoc decât terapie... I-am ascultat, pentru că altfel Paradisul se îndepărta, NATO și UE nu mai stăteau de vorbă cu noi, altfel experții plecau - și chiar ar fi putut fi grav, pentru că ar fi plecat lăsând în urmă evaluări (confirmate sau deja anticipate de agențiile de rating, alt „ciomag" asociat cu FMI și BM, chiar dacă nu la vedere) care ne-ar fi făcut dificil/costisitor accesul la împrumuturi internaționale. În paralel, sindicatele, cu mercenari în fruntea lor, azi se spune asta liber la TV, lucrau din greu spre falimentarea întreprinderilor (și direct a țării - vezi mineriadele).
Un sabotaj/șantaj profesionist, la scară largă și nivel înalt, bine organizat și bine finanțat, dar și facilitat de, spuneam, naivitatea și nepriceperea noastră în materie de libertate și democrație, reală nepriceperea, cu naivitatea mult indusă de către echipele de propagandiști antiromânești ai FMI et comp., ai Occidentului „civilizat" și „civilizator". Facilitat și de calitatea scăzută, profesională și morală, a unora/multora dintre cei care „au negociat" cu FMI et comp.
Și așa am ajuns unde am ajuns. O țară vândută, prădată, derutată! Și extrem de greu de „recuperat" - de resuveranizat (chiar dacă aceasta este tendința, în Europa mai ales, dar și în lume).
Partea proastă, sursă de mirare și de jenă, este că toate acestea s-au întâmplat la vedere, „legal" (după ce am adoptat legi în favoarea prădătorilor; exemplu tipic: vânzarea de pământ și de alte resurse către străini), nu ne trebuia decât o brumă de luciditate, o brumă de demnitate să ne dumirim. Și deschidere de minte, pentru că existau deja persoane care înțelegeau ce se întâmplă și spuneau/scriau ceea ce înțelegeau. E adevărat, deloc popularizați, ba chiar dimpotrivă - oho!, cât de dimpotrivă"...
Am citat din editorialul distinsului academician Gheorghe Păun, redactorul-șef al revistei.
La adresa cunoscută www.curteadelaarges.ro merită (trebuie..., musai) să-l parcurgeți până la capăt!
Ce mai putem lectura în acest număr de revistă, fie și numai răsfoind din cuprinsul ei: Horia Bădescu: Contractul social; Dan Anghelescu: Centenar MonicaLovinescu; Theodor Codreanu: Pamfil Şeicaru: Între camarilă şi Dotla asiatică; Valeriu Matei: Bătălia pentru Limba Lomână în Basarabia, 1986-1989; Vasile Vasile: Fundăţeanca, moşioara legendarului muzician Dinu Lipatti; Raia Rogac: Seniori ai culturii: Ion Hadârcă; Rodica Lăzărescu: Niculae Gheran în oglinda corespondenţei; Elis Râpeanu: Scriitorul­preot Gala Galaction; Nicolae Melinescu: Alianţe colaterale... și multe altele.
Vă mulțumim și pentru acest număr de revistă, distinse domnule academician Gheorghe Păun, dar și pentru toate revistele și volumele expediate pe adresa Bibliotecii Universității ,,Agora", în anul de grație 2023!
Ovidiu Dan

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:13:32 Ora standard a Europei de Est