Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Dragul de FMI..., de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş”, pe luna februarie

Dragul de FMI..., de Gheorghe Păun

,,Îmi amintesc de anii '90, cei ai tranziției dinspre „centralismul naționalist" către „capitalismul globalist, de piață liberă" (ghilimelele relativizează cât și ce e de relativizat...), îmi amintesc adesea cu detalii, de aceea mai nostalgic, dar și cu mai multă jenă. Presupun că, la fel ca mine, mulți alți contemporani încearcă aceleași sentimente. Amerindieni care nu mai văzuseră cai și armuri și care au crezut că pe cai, în armuri, au coborât zeii pe Pământ... - am mai folosit comparația asta.

Pe de o parte, se pornise, chiar dinainte de revoluția (mă rog...) din decembrie, formidabila mașinărie de spălat creiere (oricum prespălate de o parte din propaganda dinainte, cea de partid, la concurență cu cea a agenturilor), care ne spunea, ceas de ceas și pe toate „canalele", că suntem bicisnicii Europei, Occidentul este modelul și scăparea noastră, în particular, că industria e „un morman de fiare vechi", agricultura poluează, serviciile sunt înapoiate, educația învechită, ca și cultura, ca și..., pe de altă parte, dinspre Vest veneau și salvatorii. Investitori li se zicea, aureolați de solarele instituții FMI (oficial, Fondul Monetar International; a fost creat în 1945, în urma Conferinței monetare și financiare a Națiunilor Unite de la Bretton Woods, SUA, cu trei funcții principale: supraveghere, creditare și asistență tehnică - informații Wikipedia, dar sublinierea celor trei „funcții" îmi aparține) și BM (Banca Mondială) - ceva mai târziu li s-a adăugat, ba chiar le-a luat locul UE (Uniunea Europeană). Veneau, bine promovați în mass-media, comisii de experți FMI, cu promisiunea unor „acorduri stand-by" salvatoare, finanțate de BM, dar și cu „asistență tehnică", de fapt, cu condiții, precise și imperative: privatizați atâta la sută, începând cu anume întreprinderi, închideți cutare întreprinderi (poluatoare, nu-i așa?), vindeți pământ, resurse, servicii oricui și de oriunde ar veni cumpărătorul. „Terapie de șoc" se numea - mai mult șoc decât terapie... I-am ascultat, pentru că altfel Paradisul se îndepărta, NATO și UE nu mai stăteau de vorbă cu noi, altfel experții plecau - și chiar ar fi putut fi grav, pentru că ar fi plecat lăsând în urmă evaluări (confirmate sau deja anticipate de agențiile de rating, alt „ciomag" asociat cu FMI și BM, chiar dacă nu la vedere) care ne-ar fi făcut dificil/costisitor accesul la împrumuturi internaționale. În paralel, sindicatele, cu mercenari în fruntea lor, azi se spune asta liber la TV, lucrau din greu spre falimentarea întreprinderilor (și direct a țării - vezi mineriadele).
Un sabotaj/șantaj profesionist, la scară largă și nivel înalt, bine organizat și bine finanțat, dar și facilitat de, spuneam, naivitatea și nepriceperea noastră în materie de libertate și democrație, reală nepriceperea, cu naivitatea mult indusă de către echipele de propagandiști antiromânești ai FMI et comp., ai Occidentului „civilizat" și „civilizator". Facilitat și de calitatea scăzută, profesională și morală, a unora/multora dintre cei care „au negociat" cu FMI et comp.
Și așa am ajuns unde am ajuns. O țară vândută, prădată, derutată! Și extrem de greu de „recuperat" - de resuveranizat (chiar dacă aceasta este tendința, în Europa mai ales, dar și în lume).
Partea proastă, sursă de mirare și de jenă, este că toate acestea s-au întâmplat la vedere, „legal" (după ce am adoptat legi în favoarea prădătorilor; exemplu tipic: vânzarea de pământ și de alte resurse către străini), nu ne trebuia decât o brumă de luciditate, o brumă de demnitate să ne dumirim. Și deschidere de minte, pentru că existau deja persoane care înțelegeau ce se întâmplă și spuneau/scriau ceea ce înțelegeau. E adevărat, deloc popularizați, ba chiar dimpotrivă - oho!, cât de dimpotrivă"...
Am citat din editorialul distinsului academician Gheorghe Păun, redactorul-șef al revistei.
La adresa cunoscută www.curteadelaarges.ro merită (trebuie..., musai) să-l parcurgeți până la capăt!
Ce mai putem lectura în acest număr de revistă, fie și numai răsfoind din cuprinsul ei: Horia Bădescu: Contractul social; Dan Anghelescu: Centenar MonicaLovinescu; Theodor Codreanu: Pamfil Şeicaru: Între camarilă şi Dotla asiatică; Valeriu Matei: Bătălia pentru Limba Lomână în Basarabia, 1986-1989; Vasile Vasile: Fundăţeanca, moşioara legendarului muzician Dinu Lipatti; Raia Rogac: Seniori ai culturii: Ion Hadârcă; Rodica Lăzărescu: Niculae Gheran în oglinda corespondenţei; Elis Râpeanu: Scriitorul­preot Gala Galaction; Nicolae Melinescu: Alianţe colaterale... și multe altele.
Vă mulțumim și pentru acest număr de revistă, distinse domnule academician Gheorghe Păun, dar și pentru toate revistele și volumele expediate pe adresa Bibliotecii Universității ,,Agora", în anul de grație 2023!
Ovidiu Dan

Trimite email
vineri, 26 decembrie 2025 la 10:01:38 Ora standard a Europei de Est