Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

2023 - anul cu cele mai mari investiții pe care Oradea le-a avut de la Revoluție până în prezent: 918 milioane lei

Direcția Management Proiecte cu Finanțare Internațională (D.M.P.F.I.)

2023 - anul cu cele mai mari investiții pe care Oradea le-a avut de la Revoluție până în prezent: 918 milioane lei

Din punct de vedere al investițiilor din fonduri europene, 2023 a fost anul cu cele mai mari investiții pe care Oradea le-a avut de la Revoluția din 1989 până în prezent, fiind în același timp un an complicat în care s-au suprapus două cicluri de finanțare, au trebuit încheiate o serie de proiecte și depuse altele.

Direcția Management Proiecte cu Finanțare Internațională (D.M.P.F.I.) din cadrul Primăriei Oradea și-a prezentat joi (25 ian.2024), într-o conferință de presă, raportul de activitate pe anul trecut. La conferința de raport a participat primarul Florin Birta, împreună cu directorul executiv al D.M.P.F.I., Marius Moș și directorul adjunct, Ovidiu Guler.
„Doresc să mulțumesc echipei D.M.P.F.I. pentru tot ceea ce au făcut de la înființare și până acum. Este clar că, fără fonduri europene, Oradea nu avea cum să se dezvolte așa cum a făcut-o, iar fără munca lor de zi și noapte nu aveam de unde să aducem acești bani, astfel încât să implementăm toate aceste proiecte. Ca să înțelegeți ce a însemnat anul 2023 pentru municipiul Oradea, trebuie să spunem că acesta a fost anul cu cele mai mari investiții pe care Oradea le-a avut de la Revoluție până în prezent: 918 milioane lei a fost valoarea investițiilor, aproximativ 184 milioane de euro. Din cei 184 milioane euro, 55% sunt din fonduri nerambursabile, bani de la Uniunea Europeană sau cofinanțări aferente de la bugetul de stat. Până anul trecut, anul cu cele mai mari investiții a fost 2015, când se încheia un alt ciclu de finanțare, atunci având investiții de 628,9 milioane lei, aproape 125 milioane de euro", a precizat primarul Florin Birta.
Dificultatea anului 2023 rezultă din suprapunerea celor două  cicluri de finanțare. Deoarece s-a încheiat ciclul de finanțare 2014-2020, au trebuit închise o serie de lucrări, anul trecut fiind ultimul în care se puteau implementa proiectele din acest ciclu. Totodată, au trebuit pregătite proiectele pentru următorul ciclu de finanțare 2021-2027. Între timp a apărut programul de finanțare prin PNRR, unde de asemenea au trebuit pregătite proiecte. Amintim aici, noul Spital de boli infecțioase de pe strada Vlădeasa, unde deja s-a semnat contractul de finanțare, acesta fiind este cel mai mare proiect din istoria Municipiului Oradea - 135 milioane euro, care se va demara anul acesta.
116 proiecte, în valoare de peste un miliard de euro
Directorul Marius Moș a trecut apoi în revistă cele mai importante proiecte.
„În anul 2023, s-a lucrat la 116 proiecte în valoare de peste un 1 miliard de euro, proiecte aflate în diferite stadii (implementare, depuse spre finanțare sau în proiectare). Direcția de Management Proiecte cu Finanțare Internațională a ajuns la un portofoliu de peste 1,4 miliarde de euro în cei 15 ani de la înființare, fiind semnate 171 contracte de finanțare. Totodată, 2023 este anul în care am redeschis circulația în zona Centrului Civic, s-a schimbat înfățișarea spitalelor și s-au oferit condiții mai bune prin finalizarea lucrărilor de eficiență energetică de la Spitalul Județean, s-a achiziționat sistemul de telemedicină care pune în legătură marile spitale, am început extragerea apei geotermale la Nufărul I, s-au finalizat lucrările la incubatorul de afaceri din str. Louis Pasteur, s-au finalizat lucrările la centrul pentru copii din zonele marginalizate din Calea Clujului, s-a pus în funcțiune punctul termic din zona noii săli polivalente, s-a semnat contractul pentru furnizarea a 9 tramvaie și s-a reușit finalizarea Terminalului Intermodal de pe Calea Borșului", a detaliat directorul Marius Moș.
Un top 10 al investițiilor din anul 2023 ne arată că nouă dintre acestea sunt din fonduri nerambursabile.
Anul acesta vor demara investiții importante în sănătate și educație pe fonduri europene. Astfel, se are în vedere dotarea cu mobilier nou și echipamente a tuturor unităților de învățământ din Oradea. Pe PNRR  sunt semnate 26 contracte de finanțare pentru reabilitarea unităților de învățământ, acestea fiind în valoare de 94 milioane euro. Totodată, 9 unități de învățământ sunt depuse spre finanțare prin Programul Regional Nord Vest 2021- 2027, în valoare de 55 milioane euro.
Directorul adjunct al DMPFI, Ovidiu Guler a explicat situația cererilor de rambursare.
„În primele două luni ale anului 2024, vom depune 29 de cereri de rambursare în valoare de 320 milioane lei. Aceste cereri de rambursare sunt aferente cheltuielilor efectuate în cadrul proiectelor până la finalul anului 2023", a precizat Ovidiu Guler.
Printre proiectele în pregătire, directorul Marius Moș a enumerat: Coridorul de Mobilitate Republicii - Magheru (etapa I - Zona Crișul), Coridorul de Mobilitate Republicii - Magheru (etapa II - Zona Gării), Grădina Termală Ioșia, Grădina Termală Nufărul, Autobază nouă în Parcul industrial II, Achiziție de autobuze electrice.  

Trimite email
miercuri, 13 mai 2026 la 05:58:26 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Fabienne Erni (Eluveitie, Illumishade)
duminică, 17 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București