Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Hlizeala și lașitatea, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş” pe luna martie

Hlizeala și lașitatea, de Gheorghe Păun

,,Când sunt la volan, ca să nu mă deranjeze la condus, caut la radio posturi „liniștite", doar cu muzică de s-ar putea. Știu că nu pot scăpa de reclame, dar în prea multe cazuri dau peste alte... zgomote: perechi de prezentatori care chicotesc încontinuu, orice ar spune unul, celălalt se amuză. Bun, mai bine veseli decât triști, ca să emit o cugetare adâncă.

Sigur că umorul e de apreciat, dar eu vreau să aduc vorba aici despre versiunile degradate ale lui, devenite moduri de comportament și instrumente de agresiune, cum sunt zeflemea, bășcălia, hlizeala patologică, incontinentă, pseudo- umorul cu intenții corozive, minimalizatoare, ofensatoare, îndreptat împotriva cuiva sau împotriva a ceva. Cum se întâmplă (la noi, în ultimele decenii) sistematic în preajma sărbătorilor și ceremoniilor de tot felul, cu precădere a celor naționale sau religioase. Evident, aici intervin și niște intenții bine programate, dar sunt și destui cabotini- imitatori, inconștienți.
Hlizeala este la fel de prezentă la TV și în mass-media scrisă, alături, din plin, de perechea din partea a doua a titlului. La fel cu internetul - să ne amintim vorba lui Umberto Eco, despre legiunile de imbecili (sintagma îi aparține) care se pot exprima liber în ciberspațiu. În fața foii de hârtie, în fața tastaturii calculatorului sau a telefonului numit smart, omul se simte puternic, intangibil, protejat de anonimitate, dacă mai este încurajat și de o votcă, devine supraom. Justițiar, infailibil, invulnerabil. Moralmente jalnic!... Amintește asta și de agresivitatea șoferului, protejat de tabla mașinii și cu caii- putere ai motorului transferați în mușchii proprii. Amintește și de „ascunderea în gloată" („gloată" vine de la Gustave Le Bon), de agresivitatea cetățeanului anonimizat în mulțime, mai ales atunci când mulțimea este cuprinsă de o pasiune colectivă (criminală adesea, ne asigură Simone Weil).
Am putea să ne întrebăm de unde vin toate acestea, dar răspunsul pare simplu și deloc folositor: așa este croit omul, lașitatea și agresivitatea par „cablate" în proto- caracterul celui... coborât din maimuță...", am citat din editorialul domnului redactor-șef, academicianul Gheorghe Păun.
Continuarea, la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ce mai putem citi în acest număr de revistă: Horia Bădescu: „Oile gândirii"; Acad. Ioan­ Aurel Pop: Rădăcinile culturii române moderne; Acad. Ion Tighineanu: De Ziua Culturii Naţionale; Theodor Codreanu: Pamfil Şeicaru: Între camarilă şi Dotla asiatică; Tudor Nedelcea: Pamfil Şeicaru şi România ceauşistă; Valeriu Matei: Bătălia pentru Limba Română în Basarabia, 1986­1989; Elis Râpeanu: Generalul Radu Theodoru la centenar; Raia Rogac: Andrei Vartic -ultimul dac... dar și multe alte articole...
(OviDan)

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:15:15 Ora standard a Europei de Est