Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
21 august 2026

Portofoliul profesional al cadrelor didactice, disponibil acum ca modul în platforma Edus (P)

De peste 10 ani, Edus urmărește îndeaproape cerințele care apar în sistemul de învățământ și le integrează, pe măsură ce apar, în aceeași platformă. Edus nu mai este demult doar un catalog electronic. Modulul de burse, raportările MATE și chestionarele SASAT, butonul roșu, modulele SCIM și CEAC pentru control intern și asigurarea calității au fost adăugate în timp, pe măsură ce școlile au avut nevoie de ele. Numai de la începutul acestui an, platforma a primit 23 de actualizări, cu funcții noi și îmbunătățiri.

Cel mai recent pas este un modul dedicat portofoliului profesional al cadrelor didactice, răspuns la obligația introdusă prin Ordinul nr. 3.858/2026. Modulul este disponibil acum în Edus.

Ce rezolvă modulul pentru conducerea școlii

Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 3.858/2026 stabilește obligații atât pentru cadrele didactice, cât și pentru unitatea de învățământ. Fiecare școală are obligația să își elaboreze o procedură internă proprie pentru gestionarea portofoliilor, iar responsabilitatea implementării revine conducerii.

În practică, directorul are nevoie să vadă care cadre didactice și-au depus portofoliul, să poată aproba sau returna un portofoliu depus și să poată prezenta situația organizat la un control. Modulul din Edus acoperă acest flux.

Portofoliile depuse sunt vizibile conducerii într-o secțiune dedicată, accesibilă din meniul principal, iar directorul poate aproba un portofoliu sau îl poate respinge cu un motiv, caz în care cadrul didactic redobândește accesul pentru a-l corecta.

Cum funcționează pentru cadrul didactic

Cadrul didactic își construiește portofoliul pe cele cinci secțiuni prevăzute de metodologie: date de identificare, activitatea de predare, învățare și evaluare, activități complementare, managementul clasei și evoluția în cariera didactică.

Documentele se încarcă în librăria proprie și se asociază secțiunilor corespunzătoare. Fiecare adăugare sau eliminare se reflectă automat în opisul portofoliului, care rămâne mereu actualizat. Declarația de autenticitate, obligatorie pentru fiecare portofoliu, se semnează electronic direct în platformă. La final, portofoliul se poate descărca structurat, cu opis, declarație și documente organizate pe secțiuni, sau se poate depune către școală.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Conferinţa ,,De la cartela perforată la inteligenţa artificială: izbânzi şi paradigme", prezentată de Ioan Roxin, profesor la Universite Bourgogne Franche-Comte

Vă reamintim că astăzi, joi, 21 martie 2024, de la ora 17.00, în Aula Academiei Române, va avea loc

Conferinţa ,,De la cartela perforată la inteligenţa artificială: izbânzi şi paradigme", prezentată de Ioan Roxin, profesor la Universite Bourgogne Franche-Comte

Evenimentul face parte din seria de conferinţe cu public ,,Ora de ştiinţă", iniţiată de Academia Română.

Prof. Ioan Roxin propune o călătorie captivantă prin istoria tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor din ultimii cincizeci de ani. Conferinţa trasează evoluţia exponenţială a informaticii de la primele sisteme de calcul bazate pe cartele perforate, la inteligenţa artificială şi internetul obiectelor. Expunerea oferă o perspectivă inedită asupra momentelor-cheie precum apariţia calculatoarelor personale, dezvoltarea internetului, tranziţia către multimedia, lansarea telefoanelor mobile, evoluţia limbajelor de programare, explozia reţelelor sociale, ubicuitatea mediilor digitale şi progresele rapide din inteligenţa artificială generativă.
Profesorul Roxin consideră că trecerea de la simpla prelucrare a datelor la sistemele complexe capabile să imite învăţarea umană şi luarea deciziilor este o adevărată revoluţie care remodelează gestionarea informaţiei şi a cunoştinţelor, cu un impact puternic asupra societăţii. Astfel se schimbă multe dintre modalităţile de comunicare, iar instituţiile, domeniile economiei, profesiile şi relaţiile sociale trec printr-un proces de adaptare. Conferinţa pune accentul pe modul în care aceste descoperiri recente au transformat felul nostru de a trăi, de a învăţa şi de a interacţiona.
Evenimentul va fi moderat de acad. Marius Andruh, vicepreşedinte al Academiei Române (în foto, cel din stânga, alături de Ioan Roxin), şi va cuprinde o sesiune de întrebări şi răspunsuri, la care publicul este invitat să participe.
Ioan Roxin s-a remarcat în spaţiul academic prin cercetările referitoare la folosirea resurselor multimedia, a tehnologiilor semantice şi a inteligenţei artificiale pentru învăţarea personalizată, editarea digitală şi semantizarea conţinutului comunicării. Contribuţia sa ştiinţifică înseamnă implicarea în proiecte, studii în publicaţii de impact şi prezenţa la evenimente internaţionale.
Născut în zona Bihorului, a fost fascinat de cibernetică şi informatică ca student la Facultatea de matematică-fizică din Oradea. După finalizarea primului an, s-a înscris la Facultatea de cibernetică, statistică şi informatică economică din Bucureşti, pe care a absolvit-o, ca şef de promoţie, în anul 1980. A fost analist-programator la Institutul Central de Informatică şi la Centrul de calcul al laboratoarelor Catedrei de cibernetică din cadrul aceleiaşi facultăţi, iar în 1982 a fost titularizat în învăţământul universitar, în cadrul catedrei.
În 1991 a câştigat o bursă a Guvernului francez pentru studii aprofundate în ingineria informaticii la Institutul Naţional de Ştiinţe Aplicate din Lyon. Acest moment a reprezentat debutul implicării sale intense în domeniul multimedia şi al tehnologiei informaţiei (TIC). Conferenţiar şi ulterior profesor universitar la Universitatea Franche-Comte (UFC), Ioan Roxin a fost iniţiatorul mai multor specializări în multimedia şi TIC. Studiul său Multimedia. Les fondamentaux-Introduction a la representation numerique (Roxin & Mercier, 2004) rămâne o lucrare de referinţă în domeniu. În perioada 2014-2023 a fost directorul laboratorului de cercetare ELLIADD (Édition, Langages, Litteratures, Informatique, Arts, Didactique, Discours), un laborator interdisciplinar, cu peste 160 de cercetători. În prezent este profesor universitar de clasă excepţională în tehnologia informaţiei şi comunicării la departamentul "Informatique et multimedia" din Montbeliard, Universitatea Franche-Comte.
A fost profesor invitat la instituţii educaţionale din Brazilia, Canada, Finlanda, Japonia, Liban, Maroc, Mexic, Tunisia, Vietnam. Pentru rezultatele obţinute în cariera universitară i-a fost decernat ordinul Palmes Academiques, în grad de Cavaler şi de Ofiţer, prin decretul Preşedintelui Republicii Franceze.
Ciclul de conferinţe ,,Ora de ştiinţă" propune întâlnirea specialiştilor din diverse domenii cu publicul larg şi crearea unei platforme de discuţii între cercetători, profesori, studenţi, jurnalişti şi toţii pasionaţii de cunoaştere. Organizate în spaţiul Academiei Române, conferinţele sunt structurate în două părţi, prima fiind destinată expunerii, iar cea de-a doua constituindu-se într-o dezbatere, pornind de la întrebările adresate de public.
Intrarea este liberă.
Biroul de comunicare al Academiei Române
Trimite email
luni, 14 septembrie 2026 la 07:27:06 Ora de vară a Europei de Est