Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Conferinţa ,,De la cartela perforată la inteligenţa artificială: izbânzi şi paradigme", prezentată de Ioan Roxin, profesor la Universite Bourgogne Franche-Comte

Vă reamintim că astăzi, joi, 21 martie 2024, de la ora 17.00, în Aula Academiei Române, va avea loc

Conferinţa ,,De la cartela perforată la inteligenţa artificială: izbânzi şi paradigme", prezentată de Ioan Roxin, profesor la Universite Bourgogne Franche-Comte

Evenimentul face parte din seria de conferinţe cu public ,,Ora de ştiinţă", iniţiată de Academia Română.

Prof. Ioan Roxin propune o călătorie captivantă prin istoria tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor din ultimii cincizeci de ani. Conferinţa trasează evoluţia exponenţială a informaticii de la primele sisteme de calcul bazate pe cartele perforate, la inteligenţa artificială şi internetul obiectelor. Expunerea oferă o perspectivă inedită asupra momentelor-cheie precum apariţia calculatoarelor personale, dezvoltarea internetului, tranziţia către multimedia, lansarea telefoanelor mobile, evoluţia limbajelor de programare, explozia reţelelor sociale, ubicuitatea mediilor digitale şi progresele rapide din inteligenţa artificială generativă.
Profesorul Roxin consideră că trecerea de la simpla prelucrare a datelor la sistemele complexe capabile să imite învăţarea umană şi luarea deciziilor este o adevărată revoluţie care remodelează gestionarea informaţiei şi a cunoştinţelor, cu un impact puternic asupra societăţii. Astfel se schimbă multe dintre modalităţile de comunicare, iar instituţiile, domeniile economiei, profesiile şi relaţiile sociale trec printr-un proces de adaptare. Conferinţa pune accentul pe modul în care aceste descoperiri recente au transformat felul nostru de a trăi, de a învăţa şi de a interacţiona.
Evenimentul va fi moderat de acad. Marius Andruh, vicepreşedinte al Academiei Române (în foto, cel din stânga, alături de Ioan Roxin), şi va cuprinde o sesiune de întrebări şi răspunsuri, la care publicul este invitat să participe.
Ioan Roxin s-a remarcat în spaţiul academic prin cercetările referitoare la folosirea resurselor multimedia, a tehnologiilor semantice şi a inteligenţei artificiale pentru învăţarea personalizată, editarea digitală şi semantizarea conţinutului comunicării. Contribuţia sa ştiinţifică înseamnă implicarea în proiecte, studii în publicaţii de impact şi prezenţa la evenimente internaţionale.
Născut în zona Bihorului, a fost fascinat de cibernetică şi informatică ca student la Facultatea de matematică-fizică din Oradea. După finalizarea primului an, s-a înscris la Facultatea de cibernetică, statistică şi informatică economică din Bucureşti, pe care a absolvit-o, ca şef de promoţie, în anul 1980. A fost analist-programator la Institutul Central de Informatică şi la Centrul de calcul al laboratoarelor Catedrei de cibernetică din cadrul aceleiaşi facultăţi, iar în 1982 a fost titularizat în învăţământul universitar, în cadrul catedrei.
În 1991 a câştigat o bursă a Guvernului francez pentru studii aprofundate în ingineria informaticii la Institutul Naţional de Ştiinţe Aplicate din Lyon. Acest moment a reprezentat debutul implicării sale intense în domeniul multimedia şi al tehnologiei informaţiei (TIC). Conferenţiar şi ulterior profesor universitar la Universitatea Franche-Comte (UFC), Ioan Roxin a fost iniţiatorul mai multor specializări în multimedia şi TIC. Studiul său Multimedia. Les fondamentaux-Introduction a la representation numerique (Roxin & Mercier, 2004) rămâne o lucrare de referinţă în domeniu. În perioada 2014-2023 a fost directorul laboratorului de cercetare ELLIADD (Édition, Langages, Litteratures, Informatique, Arts, Didactique, Discours), un laborator interdisciplinar, cu peste 160 de cercetători. În prezent este profesor universitar de clasă excepţională în tehnologia informaţiei şi comunicării la departamentul "Informatique et multimedia" din Montbeliard, Universitatea Franche-Comte.
A fost profesor invitat la instituţii educaţionale din Brazilia, Canada, Finlanda, Japonia, Liban, Maroc, Mexic, Tunisia, Vietnam. Pentru rezultatele obţinute în cariera universitară i-a fost decernat ordinul Palmes Academiques, în grad de Cavaler şi de Ofiţer, prin decretul Preşedintelui Republicii Franceze.
Ciclul de conferinţe ,,Ora de ştiinţă" propune întâlnirea specialiştilor din diverse domenii cu publicul larg şi crearea unei platforme de discuţii între cercetători, profesori, studenţi, jurnalişti şi toţii pasionaţii de cunoaştere. Organizate în spaţiul Academiei Române, conferinţele sunt structurate în două părţi, prima fiind destinată expunerii, iar cea de-a doua constituindu-se într-o dezbatere, pornind de la întrebările adresate de public.
Intrarea este liberă.
Biroul de comunicare al Academiei Române

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 17:53:58 Ora de vară a Europei de Est