Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Conferinţa ,,De la cartela perforată la inteligenţa artificială: izbânzi şi paradigme", prezentată de Ioan Roxin, profesor la Universite Bourgogne Franche-Comte

Vă reamintim că astăzi, joi, 21 martie 2024, de la ora 17.00, în Aula Academiei Române, va avea loc

Conferinţa ,,De la cartela perforată la inteligenţa artificială: izbânzi şi paradigme", prezentată de Ioan Roxin, profesor la Universite Bourgogne Franche-Comte

Evenimentul face parte din seria de conferinţe cu public ,,Ora de ştiinţă", iniţiată de Academia Română.

Prof. Ioan Roxin propune o călătorie captivantă prin istoria tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor din ultimii cincizeci de ani. Conferinţa trasează evoluţia exponenţială a informaticii de la primele sisteme de calcul bazate pe cartele perforate, la inteligenţa artificială şi internetul obiectelor. Expunerea oferă o perspectivă inedită asupra momentelor-cheie precum apariţia calculatoarelor personale, dezvoltarea internetului, tranziţia către multimedia, lansarea telefoanelor mobile, evoluţia limbajelor de programare, explozia reţelelor sociale, ubicuitatea mediilor digitale şi progresele rapide din inteligenţa artificială generativă.
Profesorul Roxin consideră că trecerea de la simpla prelucrare a datelor la sistemele complexe capabile să imite învăţarea umană şi luarea deciziilor este o adevărată revoluţie care remodelează gestionarea informaţiei şi a cunoştinţelor, cu un impact puternic asupra societăţii. Astfel se schimbă multe dintre modalităţile de comunicare, iar instituţiile, domeniile economiei, profesiile şi relaţiile sociale trec printr-un proces de adaptare. Conferinţa pune accentul pe modul în care aceste descoperiri recente au transformat felul nostru de a trăi, de a învăţa şi de a interacţiona.
Evenimentul va fi moderat de acad. Marius Andruh, vicepreşedinte al Academiei Române (în foto, cel din stânga, alături de Ioan Roxin), şi va cuprinde o sesiune de întrebări şi răspunsuri, la care publicul este invitat să participe.
Ioan Roxin s-a remarcat în spaţiul academic prin cercetările referitoare la folosirea resurselor multimedia, a tehnologiilor semantice şi a inteligenţei artificiale pentru învăţarea personalizată, editarea digitală şi semantizarea conţinutului comunicării. Contribuţia sa ştiinţifică înseamnă implicarea în proiecte, studii în publicaţii de impact şi prezenţa la evenimente internaţionale.
Născut în zona Bihorului, a fost fascinat de cibernetică şi informatică ca student la Facultatea de matematică-fizică din Oradea. După finalizarea primului an, s-a înscris la Facultatea de cibernetică, statistică şi informatică economică din Bucureşti, pe care a absolvit-o, ca şef de promoţie, în anul 1980. A fost analist-programator la Institutul Central de Informatică şi la Centrul de calcul al laboratoarelor Catedrei de cibernetică din cadrul aceleiaşi facultăţi, iar în 1982 a fost titularizat în învăţământul universitar, în cadrul catedrei.
În 1991 a câştigat o bursă a Guvernului francez pentru studii aprofundate în ingineria informaticii la Institutul Naţional de Ştiinţe Aplicate din Lyon. Acest moment a reprezentat debutul implicării sale intense în domeniul multimedia şi al tehnologiei informaţiei (TIC). Conferenţiar şi ulterior profesor universitar la Universitatea Franche-Comte (UFC), Ioan Roxin a fost iniţiatorul mai multor specializări în multimedia şi TIC. Studiul său Multimedia. Les fondamentaux-Introduction a la representation numerique (Roxin & Mercier, 2004) rămâne o lucrare de referinţă în domeniu. În perioada 2014-2023 a fost directorul laboratorului de cercetare ELLIADD (Édition, Langages, Litteratures, Informatique, Arts, Didactique, Discours), un laborator interdisciplinar, cu peste 160 de cercetători. În prezent este profesor universitar de clasă excepţională în tehnologia informaţiei şi comunicării la departamentul "Informatique et multimedia" din Montbeliard, Universitatea Franche-Comte.
A fost profesor invitat la instituţii educaţionale din Brazilia, Canada, Finlanda, Japonia, Liban, Maroc, Mexic, Tunisia, Vietnam. Pentru rezultatele obţinute în cariera universitară i-a fost decernat ordinul Palmes Academiques, în grad de Cavaler şi de Ofiţer, prin decretul Preşedintelui Republicii Franceze.
Ciclul de conferinţe ,,Ora de ştiinţă" propune întâlnirea specialiştilor din diverse domenii cu publicul larg şi crearea unei platforme de discuţii între cercetători, profesori, studenţi, jurnalişti şi toţii pasionaţii de cunoaştere. Organizate în spaţiul Academiei Române, conferinţele sunt structurate în două părţi, prima fiind destinată expunerii, iar cea de-a doua constituindu-se într-o dezbatere, pornind de la întrebările adresate de public.
Intrarea este liberă.
Biroul de comunicare al Academiei Române
Trimite email
joi, 5 martie 2026 la 23:13:22 Ora standard a Europei de Est