Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Basarabie, lacrimă fierbinte, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, numărul din aprilie


Basarabie, lacrimă fierbinte, de Gheorghe Păun
,,Titlul vrea să reamintească un altul similar, apărut în acest colț de pagină în noiembrie 2012, Basarabie, lacrimă caldă. Anii scurși de atunci și tot ce s-a întâmplat prin lume în vremea asta motivează un titlu „actualizat". Gândindu-mă la lungul-cruntul secol de rusificare, la stalinism, foamete, gulag și Siberia, la Cotul Donului și Transnistria, și mai potrivit ar fi fost Basarabie, lacrimă sângerie. Nu l-am ales pe ultimul pentru că poate părea ostentativ-dramatic, deși dramatică a fost istoria neamului.

Personal, atunci când silabisesc cuvântul Basarabia, îmi aduc aminte cum îmi povestea taică-meu, țăran argeșean, pe șoptite, spre finalul anilor '50, de partea de țară pe care ne-au luat-o rușii (și despre Rege și Mareșal îmi șoptea), adaug ce-am citit și văzut între timp și pătrund într-o dioramă de deal-câmpie-toamnă, funigei și nostalgie, ținutul lui Orfeu-de-la-Orhei, al dulcelui grai moldovenesc, al valsurilor lui Eugen Doga, dar când revin în lumea reală, mă apucă iarăși și iarăși durerea-revolta. Cum de a fost posibil tot ce s-a întâmplat cu Basarabia (și cu alte regiuni ale României grănițuite - Al. Surdu)? - întrebare didactică, cum de este posibil să se întâmple și astăzi și, mai ales, să nu se îndrepte? - întrebare militantă. Mirându-mă precum seniorul Vladimir Beșleagă, ridic ochii spre cer și mă întreb: „De ce, Doamne, a fost așa să fie?"

Că vatra Daciei, extinsă spre răsărit prin latinitate și românitate, cel puțin în raport cu granițele Imperiului Roman, în răspăr cu pustiitoarele migrații asiatice (de la Ion Coja, voi reveni), a fost o jumătate de mileniu trofeu disputat și teren de confruntare între Imperiul Otoman și cel Ţarist, o știm și asta explică multe - dar nu justifică, moral și juridic vorbind, nimic! Martori mi-s Mușatinii, cu toții, și urmașii lor, și urmașii urmașilor lor. Cu atât mai puțin justificate sunt ingerințele imperiilor-cancelariilor de la vest de noi în soarta provinciilor românești, a Moldovei vechi, a Basarabiei în particular. Franța (începând cu Napoleon) s-a amestecat, Perfidul Albion la fel, Austria și Germania așijderea. Toți au luat creionul și au trasat granițe pe harta noastră (sau procente pe șervețele, la Ialta și cine mai știe pe unde...). De pe vremea lui Petru cel Mare până azi. L-am plâns la școală pe cultivatul Cantemir pentru înfrângerea de la 1711, nu auzisem atunci de testamentul lui Petru - autentic sau nu, la fel de periculos este. Dacă nu se întâmpla ce s-a întâmplat la Stănilești pe Prut, eram azi gubernie rusească, poate nici nu ne mai trecea prin minte ideea de grafie latină. La capătul dinspre prezent, adaugă nedumerire și furie jenanta comedie Schengen. Vorba lui Eminescu: înțelegem că Austria are interese în ceea ce ne privește, dar nu are deloc drepturi! Acum o sută cincizeci de ani, o spunea Poetul, românul absolut, azi cine s-o mai spună?!... Românii relativi din jur?!... Întrebare urgentă, pentru că lumea, Europa inclusiv, este mult mai complicată ca atunci, dar la fel de cinică: geopolitica intereselor tocește din răsputeri vârfuri de creioane pe întreg planiglobul, ca totdeauna, în spatele ușilor capitonate (și a perdelelor de fum, a diversiunilor), pe seama celor mici - și tăcuți.

Revin însă la Chișinău, la miracolul din finalul anilor 1980, la Renașterea Națională - își merită din plin majusculele. Se întâmpla în Imperiul Sovietic, e adevărat, obosit imperiul și conștient de oboseala sa - vremea lui Gorbaciov. Dar, în RSSM abia cu câteva decenii înainte, de glonț sau în Siberia, muriseră oameni, mulți!, pentru că scriau românește, pentru că aveau poeziile lui Eminescu în casă. Date cutremurătoare pot fi găsite în articolele lui Nicolae Dabija din Literatura și Arta, strânse apoi în volume. Omit aici referințele, sunt numeroase. Dar, ce s-a întâmplat atunci, prin 1986- '89, a sfidat probabil orice așteptare. Scriitorii împotriva imperiului! Metaforic, dar nu în întregime, poeții împotriva tancurilor! Românii cerându-și dreptul de a vorbi și scrie românește - și obținând acest drept, la finalul lunii august 1989. O șesime din populația Basarabiei, reunită în Marea Adunare Națională din 27 august, la Chișinău, determină Sovietul Suprem al RSSM să voteze independența și revenirea la grafia latină și la limba română. Plus tricolorul, plus imnul și încă altele. Chiar din anul următor, 31 august a fost sărbătorită ca Zi a Limbii Române în Republica Moldova; în România, acest lucru a fost legiferat abia în 2011.

Preiau acum o serie de gânduri ale lui Ion Coja, din articolul Școala Basarabeană a iubirii de neam, publicat în Doctrina naționalistă în august 2013 și reluat în 2014, vezi https://ioncoja.ro/14247/. Atenție, este scris Școala Basarabeană, cu majuscule, pentru a întări și în felul acesta mesajul și paralela cu Școala Ardeleană. Mult cunoscută și apreciată în istoria Transilvaniei și a României cea de a doua, un concept pe care cunoscutul lingvist îl propune în privința primei sintagme.

Căci „fără 27 august 1989 nu ar fi fost posibilă resurecția din Timișoara și București, din toată Ţara". „E bine să reținem că de la ardeleni avem ziua de 1 Decembrie, iar de la basarabeni, de la moldovenii de peste Prut, avem ziua de 31 August, zile amândouă de afirmare națională a identității și demnității noastre etnice." Să ne amintim însă că, și în 1918, Basarabia a fost prima, a votat unirea cu Ţara încă din 27 martie! I-a urmat Bucovina, pe 28 noiembrie, în zilele de febrilă pregătire a Marii Adunări de la Alba Iulia.

„Iar dacă stăm să judecăm lucrurile cu bucuria de a descoperi către cine mai avem motive de recunoștință, este timpul să identificăm în cultura și istoria noastră un capitol pe care l-am trecut prea ușor cu vederea: Școala Basarabeană!...

Un bob zăbavă vă cer asupra acestui gând: Școala Basarabeană!... Gând care nu-mi aparține, dar când am auzit, la o recentă lansare de carte a unui autor de dincolo de Prut, pe două doamne profesoare universitare, vorbind despre Școala Basarabeană, m-am minunat de câtă dreptate puteau să aibă! Dacă vorbim de o Școală Ardeleană, cu rolul ei decisiv în istoria noastră, școală prin care cu toții ne-am românit și mai mult decât eram, apoi se poate vorbi și de o Școală Basarabeană, cu același rol istoric, de fortificant al românismului la ceas de cumpănă! De restriște și de răscruce!"

Am citat din editorialul revistei.

Lecturați mai departe la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro

Ce mai putem citi în acest număr de revistă: Horia Bădescu: „Oile gândirii", Theodor Codreanu: Pamfil Şeicaru: Între camarilă şi Dotla asiatică, Gheorghe Cojocaru: Marile Puteri şi Mica Unire, Eugenia Tofan: Interviu cu profesorul Victor Juc, Tudor Nedelcea: Ion Druţă sau Povara bunătăţii noastre, Dumitru Gabura: Poemele lui Victor Teleucă şi postumitatea lor anevoioasă, Pavel Popa: De vorbă cu Raia Rogac, Constantin Cubleşan: Zlatna de Martin Opitz... dar și multe altele.

Distinse domnule academician Gheorghe Păun, vă mulțumim pentru Lacrima fierbinte, și pentru acest număr de revistă, oferit ca ofrandă înainte de Învierea Domnului nostru Iisus Hristos!

(OviDan)

Trimite email

miercuri, 5 noiembrie 2025, 09:14:23 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Invitație BestMusic

Concert Phoenix la Hard Rock Cafe, București,

miercuri, 12 noiembrie 2025, ora 21.00...