Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Basarabie, lacrimă fierbinte, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, numărul din aprilie


Basarabie, lacrimă fierbinte, de Gheorghe Păun
,,Titlul vrea să reamintească un altul similar, apărut în acest colț de pagină în noiembrie 2012, Basarabie, lacrimă caldă. Anii scurși de atunci și tot ce s-a întâmplat prin lume în vremea asta motivează un titlu „actualizat". Gândindu-mă la lungul-cruntul secol de rusificare, la stalinism, foamete, gulag și Siberia, la Cotul Donului și Transnistria, și mai potrivit ar fi fost Basarabie, lacrimă sângerie. Nu l-am ales pe ultimul pentru că poate părea ostentativ-dramatic, deși dramatică a fost istoria neamului.

Personal, atunci când silabisesc cuvântul Basarabia, îmi aduc aminte cum îmi povestea taică-meu, țăran argeșean, pe șoptite, spre finalul anilor '50, de partea de țară pe care ne-au luat-o rușii (și despre Rege și Mareșal îmi șoptea), adaug ce-am citit și văzut între timp și pătrund într-o dioramă de deal-câmpie-toamnă, funigei și nostalgie, ținutul lui Orfeu-de-la-Orhei, al dulcelui grai moldovenesc, al valsurilor lui Eugen Doga, dar când revin în lumea reală, mă apucă iarăși și iarăși durerea-revolta. Cum de a fost posibil tot ce s-a întâmplat cu Basarabia (și cu alte regiuni ale României grănițuite - Al. Surdu)? - întrebare didactică, cum de este posibil să se întâmple și astăzi și, mai ales, să nu se îndrepte? - întrebare militantă. Mirându-mă precum seniorul Vladimir Beșleagă, ridic ochii spre cer și mă întreb: „De ce, Doamne, a fost așa să fie?"

Că vatra Daciei, extinsă spre răsărit prin latinitate și românitate, cel puțin în raport cu granițele Imperiului Roman, în răspăr cu pustiitoarele migrații asiatice (de la Ion Coja, voi reveni), a fost o jumătate de mileniu trofeu disputat și teren de confruntare între Imperiul Otoman și cel Ţarist, o știm și asta explică multe - dar nu justifică, moral și juridic vorbind, nimic! Martori mi-s Mușatinii, cu toții, și urmașii lor, și urmașii urmașilor lor. Cu atât mai puțin justificate sunt ingerințele imperiilor-cancelariilor de la vest de noi în soarta provinciilor românești, a Moldovei vechi, a Basarabiei în particular. Franța (începând cu Napoleon) s-a amestecat, Perfidul Albion la fel, Austria și Germania așijderea. Toți au luat creionul și au trasat granițe pe harta noastră (sau procente pe șervețele, la Ialta și cine mai știe pe unde...). De pe vremea lui Petru cel Mare până azi. L-am plâns la școală pe cultivatul Cantemir pentru înfrângerea de la 1711, nu auzisem atunci de testamentul lui Petru - autentic sau nu, la fel de periculos este. Dacă nu se întâmpla ce s-a întâmplat la Stănilești pe Prut, eram azi gubernie rusească, poate nici nu ne mai trecea prin minte ideea de grafie latină. La capătul dinspre prezent, adaugă nedumerire și furie jenanta comedie Schengen. Vorba lui Eminescu: înțelegem că Austria are interese în ceea ce ne privește, dar nu are deloc drepturi! Acum o sută cincizeci de ani, o spunea Poetul, românul absolut, azi cine s-o mai spună?!... Românii relativi din jur?!... Întrebare urgentă, pentru că lumea, Europa inclusiv, este mult mai complicată ca atunci, dar la fel de cinică: geopolitica intereselor tocește din răsputeri vârfuri de creioane pe întreg planiglobul, ca totdeauna, în spatele ușilor capitonate (și a perdelelor de fum, a diversiunilor), pe seama celor mici - și tăcuți.

Revin însă la Chișinău, la miracolul din finalul anilor 1980, la Renașterea Națională - își merită din plin majusculele. Se întâmpla în Imperiul Sovietic, e adevărat, obosit imperiul și conștient de oboseala sa - vremea lui Gorbaciov. Dar, în RSSM abia cu câteva decenii înainte, de glonț sau în Siberia, muriseră oameni, mulți!, pentru că scriau românește, pentru că aveau poeziile lui Eminescu în casă. Date cutremurătoare pot fi găsite în articolele lui Nicolae Dabija din Literatura și Arta, strânse apoi în volume. Omit aici referințele, sunt numeroase. Dar, ce s-a întâmplat atunci, prin 1986- '89, a sfidat probabil orice așteptare. Scriitorii împotriva imperiului! Metaforic, dar nu în întregime, poeții împotriva tancurilor! Românii cerându-și dreptul de a vorbi și scrie românește - și obținând acest drept, la finalul lunii august 1989. O șesime din populația Basarabiei, reunită în Marea Adunare Națională din 27 august, la Chișinău, determină Sovietul Suprem al RSSM să voteze independența și revenirea la grafia latină și la limba română. Plus tricolorul, plus imnul și încă altele. Chiar din anul următor, 31 august a fost sărbătorită ca Zi a Limbii Române în Republica Moldova; în România, acest lucru a fost legiferat abia în 2011.

Preiau acum o serie de gânduri ale lui Ion Coja, din articolul Școala Basarabeană a iubirii de neam, publicat în Doctrina naționalistă în august 2013 și reluat în 2014, vezi https://ioncoja.ro/14247/. Atenție, este scris Școala Basarabeană, cu majuscule, pentru a întări și în felul acesta mesajul și paralela cu Școala Ardeleană. Mult cunoscută și apreciată în istoria Transilvaniei și a României cea de a doua, un concept pe care cunoscutul lingvist îl propune în privința primei sintagme.

Căci „fără 27 august 1989 nu ar fi fost posibilă resurecția din Timișoara și București, din toată Ţara". „E bine să reținem că de la ardeleni avem ziua de 1 Decembrie, iar de la basarabeni, de la moldovenii de peste Prut, avem ziua de 31 August, zile amândouă de afirmare națională a identității și demnității noastre etnice." Să ne amintim însă că, și în 1918, Basarabia a fost prima, a votat unirea cu Ţara încă din 27 martie! I-a urmat Bucovina, pe 28 noiembrie, în zilele de febrilă pregătire a Marii Adunări de la Alba Iulia.

„Iar dacă stăm să judecăm lucrurile cu bucuria de a descoperi către cine mai avem motive de recunoștință, este timpul să identificăm în cultura și istoria noastră un capitol pe care l-am trecut prea ușor cu vederea: Școala Basarabeană!...

Un bob zăbavă vă cer asupra acestui gând: Școala Basarabeană!... Gând care nu-mi aparține, dar când am auzit, la o recentă lansare de carte a unui autor de dincolo de Prut, pe două doamne profesoare universitare, vorbind despre Școala Basarabeană, m-am minunat de câtă dreptate puteau să aibă! Dacă vorbim de o Școală Ardeleană, cu rolul ei decisiv în istoria noastră, școală prin care cu toții ne-am românit și mai mult decât eram, apoi se poate vorbi și de o Școală Basarabeană, cu același rol istoric, de fortificant al românismului la ceas de cumpănă! De restriște și de răscruce!"

Am citat din editorialul revistei.

Lecturați mai departe la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro

Ce mai putem citi în acest număr de revistă: Horia Bădescu: „Oile gândirii", Theodor Codreanu: Pamfil Şeicaru: Între camarilă şi Dotla asiatică, Gheorghe Cojocaru: Marile Puteri şi Mica Unire, Eugenia Tofan: Interviu cu profesorul Victor Juc, Tudor Nedelcea: Ion Druţă sau Povara bunătăţii noastre, Dumitru Gabura: Poemele lui Victor Teleucă şi postumitatea lor anevoioasă, Pavel Popa: De vorbă cu Raia Rogac, Constantin Cubleşan: Zlatna de Martin Opitz... dar și multe altele.

Distinse domnule academician Gheorghe Păun, vă mulțumim pentru Lacrima fierbinte, și pentru acest număr de revistă, oferit ca ofrandă înainte de Învierea Domnului nostru Iisus Hristos!

(OviDan)

Trimite email

vineri, 18 septembrie 2026 la 00:20:41 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

K-POP All Stars

K-POP All Stars, la Bucureşti

la Arenele Romane,

marți, 22 septembrie 2026, la ora 19.00,

acces de la 18.00