Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Gheorghe Pituţ, omagiat de elevii și dascălii de la Liceul Vocaţional Pedagogic „Nicolae Bolcaş” din Beiuş

Poetul stelelor fixe

Gheorghe Pituţ, omagiat de elevii și dascălii de la Liceul Vocaţional Pedagogic „Nicolae Bolcaş” din Beiuş

Primăvara s-a născut poezia, primăvara ne întoarcem cu dor spre locurile copilăriei, spre satele înflorite alb ca spătoaiele purtate de maicile noastre duminica, primăvara ne amintim că lângă noi trăiește frumusețea.

An de an, elevii de la Liceul Vocațional Pedagogic „Nicolae Bolcaș" din Beiuș celebrează Poezia. În 31 martie, îl citesc pe Nichita Stănescu, iar în prima zi de aprilie îl omagiază pe Gheorghe Pituț. Citesc, participă la evenimente culturale, desenează, scriu, se întâlnesc cu personalități culturale locale, învață istoria locului și a oamenilor ce s-au ridicat din vatra Beiușului.
1 aprilie 2024, o zi caldă de primăvară, a fost ziua perfectă pentru ca elevii din două clase de liceu să se adune la bustul lui Gheorghe Pituț aflat în parcul central al Beiușului, să citească poezii, să vorbească despre poezie și despre magia prin care cuvintele obișnuite ajung pulbere de aur. Ei au aflat de la doamnele profesoare Veronica Popa și Sorina Purtan ce l-a făcut pe Gheorghe Pituț poet unic și inimitabil.
Cu toate că au trecut aproape 33 de ani de la mutarea poetului Gheorghe Pituţ (1 aprilie 1940, Săliște de Beiuș - 6 iunie 1991, București) lângă alte stele fixe ale poeziei româneşti, opera acestuia este încă puţin cunoscută şi nu e deloc greşit să afirmăm că Pituţ este un poet cu mult mai mare decât se ştie şi suntem convinşi că locul său în Istoria literaturii române este alături de alţi mari poeţi precum Nichita Stănescu, Ion Alexandru, Marin Sorescu.
Originar din fertilul, pentru literatură, Ardeal, poetul îşi va purta cu sine originile în îndepărtatul Bucureşti, unde-i răsărise steaua fixă. Vocaţia poetică i-a putut fi remarcată încă din copilărie încât, în adolescenţă, Pituţ va fi conştient că scrie versuri, iar la maturitate că scrie Poezie. Crescând în mijlocul naturii, în braţele dealurilor din satul natal Sălişte de Beiuş, natura i-a atins coarda sensibilităţii artistice înnăscute, moştenite într-o oarecare măsură de la părinţi, tatăl - olar, artist al pământului - fascinându-l şi, mai apoi, inspirându-l în poezia cu tentă biografică întâlnită în toate volumele sale.
Trecut prin şcoala înţelepciunii ţărăneşti, apoi prin cea a singurătăţii ascetice din pădurile Munţilor Bihorului va intra poet în cetatea Clujului şi apoi în cea a Bucureştilor, fiind repede apreciat de mari nume ale culturii româneşti precum: Dumitru Stăniloaie, Nichita Stănescu, Antonie Plămădeală, Constantin Noica sau Petre Ţuţea, care vor fi printre puţinii care-i vor pătrunde sensul poemelor care multora li se par inaccesibile.
Bunătatea, cumpătarea, chibzuinţa, conştiinţa morală, conştiinţa datoriei, abnegaţia şi altruismul său sunt câteva atribute pe care cei care l-au cunoscut le-au folosit în ceea ce-l priveşte pe omul şi pe poetul Gheorghe Pituţ: „Copil de Moromeţi ardeleni (...era...) un om simplu şi un om bun, un artist preocupat nu de odăjdiile rostirii, ci de adevăr" (Gheorghe Tomozei), „a fost un excepţional poet şi un mare om bun. O îndârjire structurală ce venea din fibra lui ardelenească era sublimată de înţelepciune, de o extraordinară compasiune şi înţelegere" (Cezar Baltag). „era un înţelept, avea darul rostirii arhetipale, a solomonarilor (Gheorghe Istrate).
Un sentiment prezent în opera şi viaţa poetului e simţul datoriei, moştenit de la părinţi: „Oricât de lungă ziua,/şaptezeci de ani - /părinţii înhămaţi la snopi/prin ariile unui veac întreg/îi văd cum pierd,/din ceas în ceas puterea,/dar umbra celui mai înalt copac/ din lume - Datoria/le răcoreşte fruntea ne-ntrerupt/cu cel dintâi/şi trist curaj/ pe podul plin de roade/al pământului." (Celălalt soare)
Familia era pentru Pituţ un lucru sfânt, relaţia poetului cu părinţii, fraţii, soţia şi copiii săi erau de dragoste creştinească apostolică: „Deasupra lumii eu îmi pun părinţii,/Iubita, puii albi şi sfinţii" (Când voi vorbiţi) şi „Acum îmi dau mai bine decât oricine seama/ce arhetip e tata şi ce durere mama,/ce-adânc izvor un frate, ce râu de lacrimi sora" (Grijă).
O relaţie asemănătoare cu cea din familie exista şi între poet şi prietenii săi pictori, scriitori, teologi, filosofi, alături de care îşi petrecea timpul la Casa Scriitorilor din Bucureşti şi împreună cu care forma o altfel de familie, spirituală.
Despre poeziile sale s-au scris şi se vor scrie încă pagini de critică însă din toate putem observa că Pituţ este poetul aflat la „poarta cetăţii" poeziei, la răscrucea dintre două medii, rural şi citadin, dintre două lumi. „Gheorghe Pituţ, poet de certă vocaţie, lasă despre sine frumoasa biografie a unui om de pădure, cu vorba rară şi cugetul aprig. Versurile sale sunt tăiate apăsat - inscripţii pe coajă de arbori. Suflul liric e prezent pretutindeni, fără acele obositoare interstiţii care apar mai întotdeauna când libertatea prozodică nu este o alegere fecundă ci o comoditate. Vitalităţii artistice îi răspunde temperamentul, mocnirea, acumularea surdă de energie menită unei eliberări decisive." (Mircea Martin - „Generaţie şi creaţie", Gheorghe Pituţ).
La Casa de Cultură a Municipiului Beiuș elevii au avut apoi ocazia să se întâlnească cu doamna Maria Vaida, cetățean de onoare al municipiului de pe Crișul Negru, critic și istoric literar, doctor în Ştiinţe Filologice al Universităţii „1 Decembrie 1918" din Alba Iulia, care și-a dedicat teza de doctorat cu titlul „Gheorghe Pituţ sau Ochiul şi noaptea" poetului omagiat azi, teză publicată și ajunsă deja la o a doua ediție.
Și pentru ca sărbătoarea să fie deplină, în cadrul aceluiași eveniment, s-a desfășurat și lansarea la Beiuș a cărții doamnei Viorica Flintașu (sora poetului Gheorghe Pituț), interpretă de muzică populară și iubită purtătoare a tradițiilor din zona Beiușului în țară și în lume. Volumul „Cântecul dorului nesfârșit" este cartea unei vieți puse în slujba folclorului, a tradițiilor, a tot ceea ce mai are autentic zona Beiușului. Alături de elevii urcați pe scenă doamna Viorica Flintașu a cântat o priceasnă și doritorilor le-au fost oferite autografe, volumul și CD-uri cu muzica îndrăgitei interprete.
La eveniment au participat, de asemenea, avocatul și scriitorul Pașcu Balaci, și dânsul cetățean de onoare al Beiușului, poetul Dumitru Branc, directorul Editurii Aureo, Ștefan Avram, dar și interpretele de muzică populară Voichița Mihoc și Maria Sidea, care i-au încântat cu vocile lor pe toți cei prezenți.
Ne permitem, în încheiere, un răspuns la o întrebare din tinereţea poetului, omagiat azi la Beiuș „Există oare o cetate/unde să nu mai mor/ nicicând?" (Singur) Cu siguranţă că există, este cetatea inimilor noastre, a celor care calcă pe urmele poetului citindu-i şi recitindu-i opera, a celor ce îi cercetează obârşiile şi îi urmează steaua.
Veronica Popa
Foto. Ioan Curpaș

Trimite email
marți, 26 mai 2026 la 23:31:17 Ora de vară a Europei de Est