Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Etichetopatia, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna mai

Etichetopatia, de Gheorghe Păun

,,Mă grăbesc să preiau rugămintea Poetului, „Tu, iartă-mă, limbă română!", vinovat simțindu-mă pentru chinuita construcție din titlu, dar am dorit să concentrez într-un cuvânt un rezumat al rândurilor care urmează. Se sugerează o boală, molipsitoare chiar (iar aici mi se pare a se ascunde aspectul cel mai grav, pentru că duce la o veritabilă pandemie), aceea de a pune etichete, agresiv-minimalizatoare, se-nțelege. Porecle ar fi cuvântul cel mai potrivit, dar „poreclitopatia" ar fi și mai greu de pronunțat-acceptat.

Toate revoluțiile - cele victorioase, desigur, pentru că cele eșuate nu se numără - încearcă să facă tabula rasa din starea dinainte. De-a lungul vremii, cu sabia, ștreangul, ghilotina, glonțul, gulagul, canalul, închisoarea. A se observa „rafinarea" mijloacelor, eficientizarea (în sensul strict economic: efect supra efort...). În paralel (și direct proporțional cu zisa „rafinare"), s-a perfecționat discursul, de la urlete și comenzi militare la manifeste, condamnări juridice (respectiva zeiță fiind legată la ochi, firește), delațiuni, incriminări publice - și am ajuns (era gata să spun „am evoluat") până la etichetări. Cele din vremea instalării comunismului, la noi și peste tot la fel, erau echivalente cu delațiunile, iar acestea cu condamnările. „Dușman al poporului", „exploatator burghezo-moșieresc", „chiabur" - ca să aleg numai trei dintr-o listă mult mai lungă, pe care am început s-o uităm (câți își mai amintesc de „titoist"?) - erau suficiente să aducă după ele cătușe, procese cu sentința știută dinainte, deportări, închisoare.
Puterea, virtuală în sine, zdrobitoare uneori prin consecințe, a cuvântului. A cuvântului ales din lista de etichete cu funcții violent-acuzatoare, letale în contexte potrivite. Nu e nimic nou (Eminescu a fost eliminat din viața politică și din gazetărie prin asocierea etichetei de nebun), dar ultima „revoluție", chiar dacă nu (mai) este numită astfel, cea care a schimbat schimbarea, readucând (se spune) capitalismul pe meleagurile noastre, continuând cu „revoluția" progresist-globalistă, în plină și agresivă desfășurare, pentru că a trecut „moda" ghilotinei și reeducării piteștene, pune mare preț pe cuvintele-ciomag. La vremea societății informaționale, a comunicării, deci a manipulării, puterea cuvintelor este tot mai mare - cel puțin în direcția corozivă. A se observa nu numai turația și decibelii participanților la „dezbaterile" de la TV, ci mai ales termenii folosiți, iar acest lucru este și mai relevant în presa scrisă, inclusiv pe internet. Nu mă refer la cuvintele de la marginea dicționarului sau de dincolo de dicționar, ci la etichetele cu rol distructiv. Cred că e nevoie de un colectiv multidisciplinar pentru a clarifica fenomenul: lingviști, psihologi, psihiatri, sociologi, politologi etc".
Am citat din editorialul distinsului academician Gheorghe Păun, redactorul-șef.
Lecturați numărul pe luna mai la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Din cuprinsul revistei, vă spicuim câteva articole: Horia Bădescu: „Oile gândirii"; Theodor Codreanu: Pamfil Şeicaru: Între camarilă şi Dotla asiatică; Sara Mina: Literatura 5.0; Narcis Zărnescu: Avram Iancu, între istorie şi legendă; Maria Niţu: Anina Expres...; Pavel Popa: De vorbă cu Raia Rogac; Eugenia Tofan: Interviu cu Gheorghe Cojocaru; Ioan Scurtu: Seniori ai culturii: Ion I. Solcanu - Omagii; Mihai Nadin: Buji nu mai este; Lia­Maria Andreiţă: Pisica însorită...
Lectura înseamnă cultură, vorba aceea. Deci, lectură plăcută!
(OviDan)

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:13:23 Ora standard a Europei de Est