Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Etichetopatia, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna mai

Etichetopatia, de Gheorghe Păun

,,Mă grăbesc să preiau rugămintea Poetului, „Tu, iartă-mă, limbă română!", vinovat simțindu-mă pentru chinuita construcție din titlu, dar am dorit să concentrez într-un cuvânt un rezumat al rândurilor care urmează. Se sugerează o boală, molipsitoare chiar (iar aici mi se pare a se ascunde aspectul cel mai grav, pentru că duce la o veritabilă pandemie), aceea de a pune etichete, agresiv-minimalizatoare, se-nțelege. Porecle ar fi cuvântul cel mai potrivit, dar „poreclitopatia" ar fi și mai greu de pronunțat-acceptat.

Toate revoluțiile - cele victorioase, desigur, pentru că cele eșuate nu se numără - încearcă să facă tabula rasa din starea dinainte. De-a lungul vremii, cu sabia, ștreangul, ghilotina, glonțul, gulagul, canalul, închisoarea. A se observa „rafinarea" mijloacelor, eficientizarea (în sensul strict economic: efect supra efort...). În paralel (și direct proporțional cu zisa „rafinare"), s-a perfecționat discursul, de la urlete și comenzi militare la manifeste, condamnări juridice (respectiva zeiță fiind legată la ochi, firește), delațiuni, incriminări publice - și am ajuns (era gata să spun „am evoluat") până la etichetări. Cele din vremea instalării comunismului, la noi și peste tot la fel, erau echivalente cu delațiunile, iar acestea cu condamnările. „Dușman al poporului", „exploatator burghezo-moșieresc", „chiabur" - ca să aleg numai trei dintr-o listă mult mai lungă, pe care am început s-o uităm (câți își mai amintesc de „titoist"?) - erau suficiente să aducă după ele cătușe, procese cu sentința știută dinainte, deportări, închisoare.
Puterea, virtuală în sine, zdrobitoare uneori prin consecințe, a cuvântului. A cuvântului ales din lista de etichete cu funcții violent-acuzatoare, letale în contexte potrivite. Nu e nimic nou (Eminescu a fost eliminat din viața politică și din gazetărie prin asocierea etichetei de nebun), dar ultima „revoluție", chiar dacă nu (mai) este numită astfel, cea care a schimbat schimbarea, readucând (se spune) capitalismul pe meleagurile noastre, continuând cu „revoluția" progresist-globalistă, în plină și agresivă desfășurare, pentru că a trecut „moda" ghilotinei și reeducării piteștene, pune mare preț pe cuvintele-ciomag. La vremea societății informaționale, a comunicării, deci a manipulării, puterea cuvintelor este tot mai mare - cel puțin în direcția corozivă. A se observa nu numai turația și decibelii participanților la „dezbaterile" de la TV, ci mai ales termenii folosiți, iar acest lucru este și mai relevant în presa scrisă, inclusiv pe internet. Nu mă refer la cuvintele de la marginea dicționarului sau de dincolo de dicționar, ci la etichetele cu rol distructiv. Cred că e nevoie de un colectiv multidisciplinar pentru a clarifica fenomenul: lingviști, psihologi, psihiatri, sociologi, politologi etc".
Am citat din editorialul distinsului academician Gheorghe Păun, redactorul-șef.
Lecturați numărul pe luna mai la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Din cuprinsul revistei, vă spicuim câteva articole: Horia Bădescu: „Oile gândirii"; Theodor Codreanu: Pamfil Şeicaru: Între camarilă şi Dotla asiatică; Sara Mina: Literatura 5.0; Narcis Zărnescu: Avram Iancu, între istorie şi legendă; Maria Niţu: Anina Expres...; Pavel Popa: De vorbă cu Raia Rogac; Eugenia Tofan: Interviu cu Gheorghe Cojocaru; Ioan Scurtu: Seniori ai culturii: Ion I. Solcanu - Omagii; Mihai Nadin: Buji nu mai este; Lia­Maria Andreiţă: Pisica însorită...
Lectura înseamnă cultură, vorba aceea. Deci, lectură plăcută!
(OviDan)

Trimite email
vineri, 26 decembrie 2025 la 10:00:18 Ora standard a Europei de Est