Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Două Renașteri, trei-patru duble revoluții..., de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna iunie

Două Renașteri, trei-patru duble revoluții..., de Gheorghe Păun

,,Un argument creaționist sună cam așa: dacă, într-o pădure, zărești pe jos o piatră, nu te miri cum a ajuns acolo, dar dacă dai peste un ceas, este clar că el nu e un obiect rezultat dintr-o evoluție naturală, ci este creat. Cam așa mă uit eu uneori la „potrivirile" din istorie, chiar dacă bine știu că există și întâmplare, ciclicitate și alte legități și, peste toate, stăruința omului de a vedea coincidențe și de a le da înțeles.

Mă uit, de pildă, în istoria ultimelor secole și mi se pare mirabilă seria de revoluții propriu-zise (Franceză - 1789, cea de la 1848, Bolșevică - 1917, cea pe care o trăim acum, progresist-neomarxistă sau cum se va numi ea, marcată semnificativ de anul 1989), pusă în paralel cu seria celor patru revoluții industriale (prima, asimilată cu motorul cu abur - final de secol XVIII, a doua, corespunzătoare motorului cu ardere internă și electricității, simbolizată de banda de montaj a lui Henry Ford - cumpăna dintre secolele XIX și XX, a treia, pe la mijlocul secolului XX, bazată pe calculator, automatizare, energie nucleară, și cea în care se zice că am intrat de vreo două decenii, adusă de internet, inteligența artificială și cele înrudite cu acestea). Revoluția (considerată și a națiunilor) de la 1848 este ceva mai netipică printre celelalte revoluții social-politice - măcar prin faptul că nu a plecat de la obiectivul de a face tabula rasa din „orânduirea" dinainte și nu a pus în mișcare plutoane de execuție folosind ghilotine- gloanțe-acuze-mass-media pentru a extermina o „clasă veche" în numele unei dreptăți auto-asumate de o „clasă nouă", cea cu arma/microfonul în mână. La fel, o consider atipică pe cea de a treia revoluție industrială, care este continuată direct în cea de a patra, le-aș număra împreună (de aceea am pus nehotărâtul „trei-patru" în titlu). În ambele este vorba despre digitalizare, nimic mai mult, nimic mai puțin, doar că pe trepte diferite de perfecționare a calculatoarelor și rețelelor și a științei folosirii lor (spre capabilități numite, ușor abuziv, „de învățare", ducând la „inteligență artificială").
Mai departe, lecturați la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Editorialul domnului redactor-șef Gheorghe Păun este o introducere în problematica mereu actuală a vremurilor trăite sau netrăite, dar și un îndemn la meditare, la a deschide ochii mari și a lua atitudine, dacă se poate, fie și numai în scris!
Ce mai putem lectura, de pe acum, în revista lunii iunie:  Horia Bădescu: „Oile gândirii"; Mihai Sporiş: Academia de sub Pământ; Mihai Neagu Basarab: Duşmanii lui Mircea Eliade; Florin Radu Pintea: Prostia artificială; Theodor Codreanu: Pamfil Şeicaru: Între camarilă şi Dotla asiatică; Tudor Nedelcea: Românii de lângă noi (din Ucraina şi Basarabia); Raia Rogac: De vorbă cu Olga Romaniuk; Dan D. Farcaş: Amintiri cu Grigore C. Moisil; Valeriu Butulescu: Alex, îngerul meu călăuzitor...
Dar și multe alte articole.
Vă mulțumim și pentru acest număr de revistă, distinse domnule academician Gheorghe Păun!
Ovidiu Dan

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:13:12 Ora standard a Europei de Est