Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Statuia restaurată a marelui voievod Mihai Viteazul tronează de azi în piața care îi va purta numele

Joi, 23 mai,


Statuia restaurată a marelui voievod Mihai Viteazul tronează de azi în piața care îi va purta numele
Sute de orădeni au asistat azi, 23 mai 2024, la dezvelirea și sfințirea statuii voievodului Mihai Viteazul, aceasta fiind amplasată în fața Catedralei Episcopale Învierea Domnului din Centrul Civic, în piața care îi va purta numele.

Simbol al unității și luptei pentru independență, statuia restaurată a marelui voievod devine de azi și un punct de atracție turistică, care îmbogățește patrimoniul arhitectural al orașului.

Programul pregătit de Primăria Oradea special pentru acest eveniment a început cu un moment solemn - intonarea Imnului Național al României, după care, în aplauzele mulțimii, a urmat dezvelirea statuii lui Mihai Viteazul de către generalul Grigore Bartoș și președintele Fundației de Protejare a Monumentelor Istorice din Bihor, Grigore Morar.

Reamplasarea statuii lui Mihai Viteazul în centrul orașului - o reafirmare a angajamentului de a păstra și promova valorile care ne unesc

Statuia a fost sfințită de Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcop al Oradiei, răspunsurile liturgice fiind oferite în cadrul ceremonialului religios de Corul „Diacon Nicolae Firu" al Liceului Ortodox Episcop Roman Ciorogariu din Oradea.

Primarul Florin Birta s-a adresat celor prezenți, subliniind importanța acestui moment și motivul reamplasării statuii lui Mihai Viteazul:

„În anul 2019, Primăria Oradea a decis să mute statuia marelui voievod din Piața Unirii, pentru a face loc statuii Regelui Ferdinand I.

Această inițiativă a fost un gest de reparație istorică, având în vedere că Regele Ferdinand I a fost cel care a condus țara noastră spre Marea Unire, a fost cel care a vizitat primul oraș din Transilvania după încoronare, Oradea, și a fost cel care în 1924 a avut o statuie ecvestră în centrul orașului Oradea. Mutarea statuii lui Mihai Viteazul nu a fost o decizie ușoară, dar a fost necesară pentru a recunoaște contribuția esențială a Regelui Ferdinand la formarea României moderne. Cu toate acestea, pentru a nu repara o nedreptate cu o altă nedreptate, am promis la acea vreme că vom aloca un alt spațiu statuii lui Mihai Viteazul, subliniind importanța acestui mare domnitor în istoria românilor, iar faptul că acum suntem cu toții aici, în această zonă proaspăt reabilitată, cu o piațetă pietonală, în fața catedralei și a Cetății Oradea, demonstrează că ne-am onorat promisiunea."

Primarul Florin Birta a insistat asupra faptului că acest demers are deopotrivă o importanță istorică, dar și una culturală:

„Orașul nostru a fost întotdeauna un punct de întâlnire al diverselor tradiții și influențe. Este un loc unde istoria și modernitatea se împletesc armonios, oferind o bază solidă pentru dezvoltarea viitoare. În acest context, reamplasarea statuii lui Mihai Viteazul în centrul orașului este și un act de respect față de această diversitate culturală și o reafirmare a angajamentului nostru de a păstra și promova valorile care ne unesc."

Primele coroane de flori depuse la statuia lui Mihai Viteazul

În cuvântul său, P.S. Sofronie Drincec, Episcop al Oradiei a făcut o paralelă între vremurile apuse și ceea ce se întâmplă astăzi în lume, spunând: „Cam ce se întâmplă în anumite părți ale lumii, în particular într-o anumită republică islamică, seamănă cu ce se petrecea odinioară în Imperiul Otoman, unde creștinii erau, și nu doar creștinii, ci și evreii, supuși unor umilințe și presiuni inimaginabile, și având de plătit biruri foarte grele. Mihai Viteazul, ca toți domnitorii Țărilor Române, și nu numai, a sprijinit popoarele și locurile sfinte să păstreze candela rugăciunii. Dacă astăzi este rugăciune în Sfântul Munte al Atosului este datorită generozității oamenilor de la Carpați".

În continuare, generalul Grigore Bartoș a vorbit despre contextul istoric al epocii marelui voievod, despre faptele sale de vitejie și personalitatea vizionară a acestuia: „Mihai Viteazul a impus limba română oficială în Transilvania. Când ne gândim la cruce, ne gândim la Terra. El a unit trei țări române. Germania, Italia s-au unit mai târziu decât țările române, noi am făcut-o înaintea lor. Mihai Viteazul a făcut-o cu 200 și ceva de ani înaintea Europei. Ce viziune colosală! S-a împământenit în pământul Ardealului. Așa i-a fost soarta!"

Ansamblul Coral „Ariston" al Liceului de Artă Oradea, dirijat de profesor Ionoi Pereț Alexandra, a încântat publicul cu repertoriul special pregătit pentru această ocazie. Acesta a cuprins cântece precum: „Treceti, batalioane române, Carpații", „Drum bun" (muzica - Ștefan Nosievici, versuri - Vasile Alecsandri) , „Iac-așa" - melodie din colecția Gavril Musicescu, prelucrare de Simeon Niculescu și „Ciuleandra" - muzica Constantin Rîpă

A urmat ceremonia depunerii de coroane de flori.

Conducerea Primăriei Oradea, reprezentată de primarul Florin Birta, viceprimarii Antonia Nica și Marcel Dragoș și secretarul general al municipiului, Eugenia Borbei au depus în semn de omagiu și recunoștință prima coroană de flori la statuia lui Mihai Viteazul.

Ceremonialul s-a încheiat cu defilarea detașamentului de onoare, urmată de concertul de fanfară susținut de către Muzica Militară a Diviziei 4 Infanterie „Gemina".

Monumentul a trecut printr-un proces de restaurare

Lucrările de reabilitare a statuii şi cele de amenajare a soclului au fost realizate prin Fundația de Protejare a Monumentelor Istorice, din bugetul alocat îngrijirii statuilor din municipiu, proiectul fiind corelat cu întregul ansamblu de amenajare a piațetei.

Costurile pentru restaurarea statuii Mihai Viteazul și relocarea ei în Piața Emanuil Gojdu au fost de 951.387,76 lei (inclusiv TVA), iar placarea cu piatră a soclului de 903.125,91 lei (inclusiv TVA).

Soclul statuii a fost conceput ca o formă prismatică în armonie cu baza și cu gabaritul general al acesteia. Structura sa este realizată din beton armat, iar finisarea s-a realizat cu plăci mari de granit cu suprafața fiamată, de culoare gri. În partea superioară a soclului s-a prevăzut o cornișă în consolă, iar sub aceasta un brâu decorativ perimetral. În partea frontală a soclului a fost amplasat sigiliul din bronz al lui Mihai Viteazul, tot aici fiind trecut numele voievodului. Placa statuii lui Mihai Viteazul prezintă data urcării pe tron și data morții voievodului. Totodată, soclul are la bază o platformă perimetrală, ridicată cu două trepte față de piața urbană, platformă care a fost finisată cu plăci de granit cu suprafața fiamată.

Statuia ecvestră a voievodului Mihai Viteazul are o înălțime de 5,5 m și o greutate de 6 tone, fiind turnată în bronz. Aceasta îl reprezintă pe domnitorul Mihai Viteazul călare, într-o postură impozantă. Ținuta este una de luptă, înveșmântat în mantie, ținând în mâna stângă o bardă, iar mâna dreaptă o ține pe căpăstru.

Statuia a fost realizată de sculptorii Alexandru Gheorghiță (1931 - 2011) și Georgeta Caragiu - Gheorghiță (1929 - 2018).