Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Statuia restaurată a marelui voievod Mihai Viteazul tronează de azi în piața care îi va purta numele

Joi, 23 mai,


Statuia restaurată a marelui voievod Mihai Viteazul tronează de azi în piața care îi va purta numele
Sute de orădeni au asistat azi, 23 mai 2024, la dezvelirea și sfințirea statuii voievodului Mihai Viteazul, aceasta fiind amplasată în fața Catedralei Episcopale Învierea Domnului din Centrul Civic, în piața care îi va purta numele.

Simbol al unității și luptei pentru independență, statuia restaurată a marelui voievod devine de azi și un punct de atracție turistică, care îmbogățește patrimoniul arhitectural al orașului.

Programul pregătit de Primăria Oradea special pentru acest eveniment a început cu un moment solemn - intonarea Imnului Național al României, după care, în aplauzele mulțimii, a urmat dezvelirea statuii lui Mihai Viteazul de către generalul Grigore Bartoș și președintele Fundației de Protejare a Monumentelor Istorice din Bihor, Grigore Morar.

Reamplasarea statuii lui Mihai Viteazul în centrul orașului - o reafirmare a angajamentului de a păstra și promova valorile care ne unesc

Statuia a fost sfințită de Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcop al Oradiei, răspunsurile liturgice fiind oferite în cadrul ceremonialului religios de Corul „Diacon Nicolae Firu" al Liceului Ortodox Episcop Roman Ciorogariu din Oradea.

Primarul Florin Birta s-a adresat celor prezenți, subliniind importanța acestui moment și motivul reamplasării statuii lui Mihai Viteazul:

„În anul 2019, Primăria Oradea a decis să mute statuia marelui voievod din Piața Unirii, pentru a face loc statuii Regelui Ferdinand I.

Această inițiativă a fost un gest de reparație istorică, având în vedere că Regele Ferdinand I a fost cel care a condus țara noastră spre Marea Unire, a fost cel care a vizitat primul oraș din Transilvania după încoronare, Oradea, și a fost cel care în 1924 a avut o statuie ecvestră în centrul orașului Oradea. Mutarea statuii lui Mihai Viteazul nu a fost o decizie ușoară, dar a fost necesară pentru a recunoaște contribuția esențială a Regelui Ferdinand la formarea României moderne. Cu toate acestea, pentru a nu repara o nedreptate cu o altă nedreptate, am promis la acea vreme că vom aloca un alt spațiu statuii lui Mihai Viteazul, subliniind importanța acestui mare domnitor în istoria românilor, iar faptul că acum suntem cu toții aici, în această zonă proaspăt reabilitată, cu o piațetă pietonală, în fața catedralei și a Cetății Oradea, demonstrează că ne-am onorat promisiunea."

Primarul Florin Birta a insistat asupra faptului că acest demers are deopotrivă o importanță istorică, dar și una culturală:

„Orașul nostru a fost întotdeauna un punct de întâlnire al diverselor tradiții și influențe. Este un loc unde istoria și modernitatea se împletesc armonios, oferind o bază solidă pentru dezvoltarea viitoare. În acest context, reamplasarea statuii lui Mihai Viteazul în centrul orașului este și un act de respect față de această diversitate culturală și o reafirmare a angajamentului nostru de a păstra și promova valorile care ne unesc."

Primele coroane de flori depuse la statuia lui Mihai Viteazul

În cuvântul său, P.S. Sofronie Drincec, Episcop al Oradiei a făcut o paralelă între vremurile apuse și ceea ce se întâmplă astăzi în lume, spunând: „Cam ce se întâmplă în anumite părți ale lumii, în particular într-o anumită republică islamică, seamănă cu ce se petrecea odinioară în Imperiul Otoman, unde creștinii erau, și nu doar creștinii, ci și evreii, supuși unor umilințe și presiuni inimaginabile, și având de plătit biruri foarte grele. Mihai Viteazul, ca toți domnitorii Țărilor Române, și nu numai, a sprijinit popoarele și locurile sfinte să păstreze candela rugăciunii. Dacă astăzi este rugăciune în Sfântul Munte al Atosului este datorită generozității oamenilor de la Carpați".

În continuare, generalul Grigore Bartoș a vorbit despre contextul istoric al epocii marelui voievod, despre faptele sale de vitejie și personalitatea vizionară a acestuia: „Mihai Viteazul a impus limba română oficială în Transilvania. Când ne gândim la cruce, ne gândim la Terra. El a unit trei țări române. Germania, Italia s-au unit mai târziu decât țările române, noi am făcut-o înaintea lor. Mihai Viteazul a făcut-o cu 200 și ceva de ani înaintea Europei. Ce viziune colosală! S-a împământenit în pământul Ardealului. Așa i-a fost soarta!"

Ansamblul Coral „Ariston" al Liceului de Artă Oradea, dirijat de profesor Ionoi Pereț Alexandra, a încântat publicul cu repertoriul special pregătit pentru această ocazie. Acesta a cuprins cântece precum: „Treceti, batalioane române, Carpații", „Drum bun" (muzica - Ștefan Nosievici, versuri - Vasile Alecsandri) , „Iac-așa" - melodie din colecția Gavril Musicescu, prelucrare de Simeon Niculescu și „Ciuleandra" - muzica Constantin Rîpă

A urmat ceremonia depunerii de coroane de flori.

Conducerea Primăriei Oradea, reprezentată de primarul Florin Birta, viceprimarii Antonia Nica și Marcel Dragoș și secretarul general al municipiului, Eugenia Borbei au depus în semn de omagiu și recunoștință prima coroană de flori la statuia lui Mihai Viteazul.

Ceremonialul s-a încheiat cu defilarea detașamentului de onoare, urmată de concertul de fanfară susținut de către Muzica Militară a Diviziei 4 Infanterie „Gemina".

Monumentul a trecut printr-un proces de restaurare

Lucrările de reabilitare a statuii şi cele de amenajare a soclului au fost realizate prin Fundația de Protejare a Monumentelor Istorice, din bugetul alocat îngrijirii statuilor din municipiu, proiectul fiind corelat cu întregul ansamblu de amenajare a piațetei.

Costurile pentru restaurarea statuii Mihai Viteazul și relocarea ei în Piața Emanuil Gojdu au fost de 951.387,76 lei (inclusiv TVA), iar placarea cu piatră a soclului de 903.125,91 lei (inclusiv TVA).

Soclul statuii a fost conceput ca o formă prismatică în armonie cu baza și cu gabaritul general al acesteia. Structura sa este realizată din beton armat, iar finisarea s-a realizat cu plăci mari de granit cu suprafața fiamată, de culoare gri. În partea superioară a soclului s-a prevăzut o cornișă în consolă, iar sub aceasta un brâu decorativ perimetral. În partea frontală a soclului a fost amplasat sigiliul din bronz al lui Mihai Viteazul, tot aici fiind trecut numele voievodului. Placa statuii lui Mihai Viteazul prezintă data urcării pe tron și data morții voievodului. Totodată, soclul are la bază o platformă perimetrală, ridicată cu două trepte față de piața urbană, platformă care a fost finisată cu plăci de granit cu suprafața fiamată.

Statuia ecvestră a voievodului Mihai Viteazul are o înălțime de 5,5 m și o greutate de 6 tone, fiind turnată în bronz. Aceasta îl reprezintă pe domnitorul Mihai Viteazul călare, într-o postură impozantă. Ținuta este una de luptă, înveșmântat în mantie, ținând în mâna stângă o bardă, iar mâna dreaptă o ține pe căpăstru.

Statuia a fost realizată de sculptorii Alexandru Gheorghiță (1931 - 2011) și Georgeta Caragiu - Gheorghiță (1929 - 2018).