Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Domnule ministru, Vasile Blaga, la grădinițele din Marghita e de „pompat” serios!

La Marghita, pe urmele celor șapte unități de învățământ

Domnule ministru, Vasile Blaga, la grădinițele din Marghita e de „pompat” serios!

Vineri (10 iulie 2009), bihoreanul nostru Vasile Blaga, ministrul Dezvoltării Regionale și Locuinței, a fost prezent în municipiul Marghita, la inaugurarea primelor 32 de apartamente A.N.L. din cele 96 planificate pentru 2009. La întâlnirea din sala de consiliu a Primăriei Marghita, primarul Dorel Talpoș a prezentat dlui ministru și celorlalți invitați (prefectul județului Bihor, Gavrilă Ghilea, deputații Ștefan Seremi și Lakatos Petru, europarlamentarul Petru Filip, Gheorghe Carp, viceprimarul municipiului Oradea, consilieri județeni și locali...) proiectele aflate în derulare, printre care și șapte unități de învățământ.

 Vineri (10 iulie 2009), bihoreanul nostru Vasile Blaga, ministrul Dezvoltării Regionale și Locuinței, a fost prezent în municipiul Marghita, la inaugurarea primelor 32 de apartamente A.N.L. din cele 96 planificate pentru 2009. La întâlnirea din sala de consiliu a Primăriei Marghita, primarul Dorel Talpoș  a prezentat dlui ministru și celorlalți invitați (prefectul județului Bihor, Gavrilă Ghilea, deputații Ștefan Seremi și Lakatos Petru, europarlamentarul Petru Filip, Gheorghe Carp, viceprimarul municipiului Oradea, consilieri județeni și locali...) proiectele aflate în derulare, printre care și șapte unități de învățământ.
 Directorul adjunct al C.N. „Octavian Goga” (Simona Sarca) ar fi dorit să obțină de la dl ministru bani sau măcar promisiuni pentru un nou corp de clădire, deși colegiul a fost renovat din temelii, cum se spune. Din păcate, răspunsul ministrului nu a fost unul favorabil. Foarte realist și tranșant, dl ministru i-a răspuns că e nevoie să se finalizeze mai întâi lucrările la cele șapte unități de învățământ. Într-un an electoral, s-au făcut promisiuni la greu, iar acum e nevoie să se treacă de la vorbe la fapte. E ușor de promis, dar mai greu de înfăptuit.
 Miercuri (15 iulie 2009, la ora 12.03), ne-am înființat și noi la Primăria municipiului Marghita cu gând bun: să pornim pe urmele celor șapte unități de învățământ. Cum întâiul gospodar, dl primar Dorel Talpoș, era plecat la Oradea, n-am avut cu cine vorbi despre cele șapte unități de învățământ (aveam să constatăm că... Marghita nu e Oradea, ajungând la vorbele dlui președinte Traian Băsescu – „iarna nu-i ca vara!”). Navetând de la un birou la altul, am fost sfătuiți că cel mai bine e să vorbim cu conducătorii unităților în cauză. Ieșind pe teren, am fost însoțiți de dl ing. Silvian Stoianovici – inspector la urbanism. Nu departe de primărie, chiar în spatele primăriei, „am poposit” (vorba vine) la Grădinița nr.1 care arată ca o casă părăsită („sedusă și abandonată”), în sensul că cineva a venit, a descoperit-o, i-a scos („ochii”) geamurile și a plecat, adică nu a mai venit să vadă ce și cum. A lăsat-o cu „ochii în soare” – cum se spune. Domnul inginer cu ne-a putut da detalii despre soarta clădirii. Mergând mai departe „în căutarea timpului pierdut” (vorba lui Marcel Proust), am ajuns la C.N. „Octavian Goga” care, după renovare, arată ca o bijuterie! De aici, făcând cale întoarsă, ajungem peste drum de Grădinița nr. 1, în celălalt local al unității, care arată bine după renovare, dar unde nu am putut pătrunde. Ghinion, ce să-i faci! „Cu coada între picioare”, pornim spre școală. Poate avem mai mult noroc.
 Prima sau ultima „școală generală”... din România!
 Ajungem la localul nr. 2 al Școlii cu clasele I-VIII. Dăm să intrăm, dar pauză. Căutând în sus, nu spre cer... ci spre firma unității. Citim și ne minunăm foarte: în anul 2009, citim în premieră absolută în România: „Școala generală cu clasele I-VIII...”, deși în România, de la Revoluție încoace, fostele „școli generale” au fost înlocuite cu... școli gimnaziale, intitulate: „școli cu clasele I-VIII”. Cineva, îndrăgostit probabil de cuvântul „generală” - crezând că este femininul de la „general” ), l-a păstrat în continuare. Așadar, în Marghita mai există totuși o „școală generală”, singura din România, care să ne amintească, probabil, de epoca de aur, cu un general și o generală în fruntea țării.
 Nu mai mergem mult și tragem pe dreapta, în fața sediului Școlii cu clasele I-VIII din Marghita. La intrare ne întâmpină Olimpicii și premianții școlii, care nu sunt puțini, după cum putem constata de pe panoul de onoare. Pentru informații, de la secretariat suntem îndrumați spre contabilitate. Căutând-o pe doamna contabil, dăm de directorul adjunct, dl prof. Cristian Dragomir. Suntem salvați! În sfârșit, în raidul nostru, aveam să dăm de primul conducător de unitate. 
 Dl Cristian Dragomir ne-a condus la etajul al doilea unde se zugrăveau sălile de clasă. „În localul nr. 2, de pe strada Tudor Vladimirescu nr. 2, au fost zugrăvite toate cele 17 săli de clasă. Aici la sediu, avem 32 de săli, plus cinci laboratoare, două cabinete, două săli profesorale, două birouri ale directorilor, trei birouri administrative, cabinetul medical, biblioteca și grupurile sanitare (care, din 2008, sunt interioare)”. Pe coridoare erau scoase mesele care urmează să fie recondiționate, iar în curte, se vopseau cadrele metalice de susținere pentru mese. Nu departe de școală, beneficiarii ajutorului social fuseseră scoși la curățenie. Întrucât nu erau obișnuiți să fie filmați la lucru, unii s-au ferit să fie văzuți de consăteni cu mătura în mâini.
 Revenind la primărie, am reușit să luăm legătura telefonic cu directorii grădinițelor nr. 1 și 4. Dna Valeria Costruț, directorul Grădiniței nr. 4, ne-a invitat să vedem unitatea de învățământ. „Vineri s-a încheiat zugrăvitul, iar de luni, am început curățenia generală”. Pe coridoare și prin săli le-am găsit la lucru pe Mioara Mechereș și Rajna Maria – îngrijitoare, Ioana Mihali – bucătăreasa, Simona Holhoș și Anca Tinco – infirmiere; în biroul administrativ, în fața calculatoarelor, le-am găsit pe dna Geta Udrea (administrator și secretar) și  Nicoleta Jolța (administrator de patrimoniu financiar).
 „După cum vedeți pregătim unitatea pentru noul an școlar. Grădinița va funcționa cu trei grupe de învățământ de masă, cu program prelungit și două grupe cu program prelungit pentru copiii cu cerințe educative speciale (CES). Mai avem două corpuri de clădire aflate în renovare (structura nr. 3 și Ghenetea –n.n.), cu patru grupe cu program normal, din care două la secția maghiară și o grupă cu program normal (secția română), la Ghenetea”.
 Am insistat să vedem cum se reabilitează corpul de clădire de la structura nr. 3, unde se schimbă acoperișul, se înlocuiesc geamurile, ușile, țigla, se izolează termic, iar Grădinița din Ghenetea se pregătește pentru obținerea autorizației de funcționare.
 Pentru unii mumă pentru alții ciumă?
 Doamna Eugenia Orban (Jana, cum îi spun prietenii) nu ne-a invitat să vedem unitatea (Grădinița nr. 1) pe motiv că nu deține cheile (o scuză bună, nu-i așa?). Noi am liniștit-o spunându-i că tocmai am trecut pe la cele două corpuri de clădire și nu se întâmplă nimic. Văzute din stradă, una pare o casă părăsită, iar clădirea renovată (cu cele trei grupe cu program normal, de la secția maghiară) arată excelent (ca de la mumă la ciumă, vorba aceea). „La clădirea principală (la casa părăsită – n.n.), se lucrează la reabilitare din 2007. În curte, lucrările s-au finalizat la blocul alimentar, sala de mese, bucătăria și terasa de vară. Valoarea totală a lucrărilor este în jur de 17 miliarde, bani de la guvern pe bază de proiect, din care am primit 8 miliarde pentru extindere. În interior urmează să se schimbe pardoseala, s-a luat jos acoperișul pentru mansardare. Între cele două clădiri se va realiza un culoar interior. La final, vom avea spațiu pentru o sală de sport și o sufragerie și grupuri sanitare interioare. Păcat că nu putem vedea, în curte avem un parc foarte mare cu pomi. În clădirea principală vor funcționa șapte grupe cu program prelungit, iar în clădirea de pe strada Jean Calvin (clădirea renovată), avem trei grupe cu program normal, la secția maghiară. Clădirea este reabilitată și dotată cu mobilier la standarde europene. În anul școlar 2008-2009, Grădinița nr. 1 a funcționat cu 10 grupe cu un total de 226 de copii, în ciuda faptului că suntem în șantier. În clădirea internatului Colegiului Național „Octavian Goga”, am avut cinci grupe cu program prelungit, iar în corpul nostru de clădire de pe strada Jean Calvin, am funcționat tot cu cinci grupe, în trei săli”...
 Fiți pe care, doamnă director, după cum nu se muncește pe șantierul grădiniței, probabil că și din toamnă cei 226 de copii vor avea aceeași soartă. Dar, să sperăm că nu va fi așa. Din câte am înțeles de la dl ministru Vasile Blaga, se vor primi bani pentru finalizarea lucrărilor la cele șapte unități de învățământ din Marghita. (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Domnule ministru, Vasile Blaga, la grădinițele din Marghita e de „pompat” serios!

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 11:38:05 Ora standard a Europei de Est