Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 aprilie 2024

Concurs național pentru profesori, în programul LifeLab.

Premii pentru cadrele didactice care documentează și argumentează folosirea la clasă a fișelor educaționale cu aplicații practice de educație financiară la mai multe discipline
Banca Comercială Română (BCR) anunță extinderea programului LifeLab la nivel național, potrivit comunicatului de presă transmis cu ocazia Zilei Educației Financiare. Proiectul își propune să recompenseze profesorii care integrează noțiuni de educație financiară și discuțiile despre bani și comportamente financiare responsabile în predarea disciplinelor lor, la clasă.
Petiția pentru introducerea educației financiare în materiile predate la școală este deschisă și sunt invitați să o semneze cei care vor să susțină această schimbare.
Se pot înscrie toți profesorii care vor să le ofere elevilor lor abordări interesante, captivante și ancorate în realitate, chiar la disciplinele pe care le predau, indiferent de ciclul de învățământ, din orice școală și grădiniță.
Pentru a se înscrie, trebuie doar să își creeze un cont pe platforma Școala de Bani, să descarce materialele educaționale deja publicate în proiectul LifeLab, potrivite pentru materia pe care o predau și să le aplice la clasă.
Evident, profesorii care se înscriu trebuie să documenteze acest demers didactic prin fotografii sau clipuri video, realizate în timpul implementării fișelor la ore, să urce fișierele pe un link de transfer. Apoi, datele profesorului și o mică descriere despre cum a decurs ora și link-ul de transfer vor trebui completate pe pagina proiectului.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Meșteri vestiți..., precum și ucenici

Sâmbătă, la Târgul meșterilor populari de la Oradea

Meșteri vestiți..., precum și ucenici

Ieri (sâmbătă, 18 iulie 2009), în cea de-a doua zi a Târgului meșterilor populari, găzduit de parcul Nicolae Bălcescu din Oradea, ne-am întâlnit, deopotrivă, cu meșteri vestiți (din Maramureș, Bihor, Hunedoara, Alba, Vâlcea, Cluj, Harghita...) și cu urmași ai lor, după cum ne-am bucurat să cunoaștem și ucenici, precum și copii care s-au arătat dornici „să fure meseria” și să ducă mai departe tradiția și moștenirea...

 Pe Maria Zapca (din Săpânța), am găsit-o la războiul de țesut. Vestitul meșter maramureșan, prezent și la târguri organizate peste hotare, ne-a prezentat cergile, țolurile și țesăturile lucrate în război, costumele populare și trăistuțele, dar și furca și caierul de lână. De cealaltă parte a aleii, am dat cu ochii de Miron Petea (din comuna Tomești, sat Doboț, județul Hunedoara), cu oalele sale de sarmale și de Crișan Bocșe, din Leheceni (Bihor). „Anul acesta, am venit și cu fiul meu, Raul Bocșe, directorul Clubului Copiilor din Ștei, ține să ne explice meșterul din Leheceni, iar Raul a adus cu el și roata olarului...”. Pe scaunul olarului s-au perindat numeroși copii (Robert Dumitraș, de 11 ani, George Vicaș, de 6 ani...), curioși să vadă cum ia forme lutul în roata olarului. Dacă oale și urcioare am mai văzut prin târg, figurine din lut, reprezentând țărani neaoși în straiele lor, nu gășești decât la  Crișan Bocșe. Alături de Bârlea Pălăguță (din satul Mănăstire, comuna Giulești, județul Maramureș), ne-a atras atenția o fetiță foarte preocupată să realizeze o zgărdană. O fi nepoata femeii, ne-am zis noi, care ține să dea lecții orădenilor. Total greșit! Aflăm că fetița e orădeancă. O cheamă Ioana Pascu și este elevă la Liceul Teologic Greco-Catolic, în clasa a VII-a B. De ceva vreme, Ioana lucra cu multă dăruire să-i facă o zgărdană profesoarei sale de cor, Monica Antonia Nica. „Ioana e tare harnică, ține să ne asigure maramureșanca. Încă puțin și termină. Dacă observați, aceste zgărdane pe care le poartă fetele la gât au același model cu cel de pe cămășile populare. Fetițe ca Ioana am și eu, vreo 18 într-o clasă la Școala de Arte „Gheorghe Chivu” din Sighetul Marmației, pe care le învăț să facă costume populare. Pe lângă aceste zgărdane și costume populare, mai am păpuși și trăistuțe. Organizatorii Congresului Tineretului Catolic din România, care se va desfășura la Baia Mare între 22 și 26 iulie, mi-au cerut să le fac 2.500 de trăistuțe.” Mai aflăm apoi despre profesoara din fața noastră că în 2008 și 2007 a fost mesagerul României la târgurile din Aman (Iordania) și Viena (Austria).
 Crina Abrudan „s-a înființat, sâmbătă, la târg
 În timp ce o ascultam pe profesoara din Mănăstire povestind despre ieșirile sale peste hotare, ni s-a părut că auzim în spate o voce cunoscută. Facem o întoarcere de 180 de grade și pe cine credeți că vedem? Pe vedeta noastră bucureșteană de la Antena 1 – Crina Abrudan. Fiind însoțită și grăbită, nu am reușit decât un profil... în grup.
 Maria Eva Dumitraș (din Oradea) e meșter iscusit în împletit nuiele din răchită. Nicolae Muntean (din Cugir, județul Alba) și-a trimis la târg fiul și nora (Sebastian și Mariana Muntean). Cei doi tineri (în vârstă de 23 de ani) se mândresc cu faptul că reprezintă generația nouă preocupată să ducă mai departe tradiția. Sebi ne-a prezentat icoane pe sticlă și obiecte de cult din lemn (cruci și icoane pe lemn), iar Mariana, podoabe din finuo și ceramică.
 Profesorul de română Constantin Manoli (din Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea) e umblat prin lume, iar la cei 72 de ani încă dă lecții (recitându-l pe Eminescu, tradus în engleză). Cu ale sale blidare, candele, crucifixe, mini troițe, solnițe și furci de tors artizanale (în miniatură) a reprezentat România în nenumărate rânduri la Budapesta și Viena, iar mai nou la Bruxelles. Fiicele sunt în Londra și Canada. Chiar a ținut să ni le arate în poze, iar despre nepoata din Londra (Luisa Lăcătușu) avea să ne spună că e premiantă (deținătoare a două premii, la franceză și arta dramatică).
 „I-am dat poruncă să fie mai bun ca mine!”
 Pe orădeanul Sergiu Savin nu l-am mai găsit singur printre icoane și crucifixe, ci împreună cu ucenicul său, Ionuț Huluban. „I-am dat poruncă să fie mai bun ca mine. E tenace și talentat”, ne mărturisește maestrul. Gheorghe Iorga (din Horezu, Vâlcea) și-a trimis la târg ginerele (pe Bîscu Ion). Auzind cetera și zongora fraților Petreuș, lăsăm totul baltă și ne îndreptăm spre scenă. Florea Crișu („starostele” manifestărilor culturale de la târg) ne previne că Ștefan o să ne cânte și la „cimpoi” cu arcuș (în fapt, vioara lui Ștefan „gâdilată” măiestrit cânta ca un cimpoi). Revenind printre meșteri, ne apropiem de standul soților Stanca și Iordan Gușatu (din Băbeni - Vâlcea). „La noi găsiți obiecte din lemn de salcie pentru bucătărie: tăvi, solnițe, covată pentru frământat pita, pisălog pentru mujdei, găvane pentru salată”, ne explică dna Stanca.
 Nu departe de scenă, parcă la concurență cu frații Petreuș, l-am găsit cântând la vioară cu goarnă pe meșterul viorilor cu goarnă din Lazuri de Roșia, Flore Codoban. Anul acesta, meșterul a făurit circa 20 de viori, câteva comandate și vândute în Germania și Serbia. „Mă caută străinii pe internet, ne spune meșterul din Lazuri. De mai multe ori, am fost la Budapesta, iar în 2007, am făcut un film la Paris. Am ajuns cu vioara până în vârful turnului Eiffel. În octombrie, sunt invitat la Chicago.” Alături, soția meșterului  împachetează câteva ștergare, pe care Floare Codoban le-a lucrat de-a lungul anilor (o frumoasă îndeletnicire însușită de pe când avea 12 ani). Am trecut apoi pe la Ioan Oancea (din Budureasa – Bihor) cunoscut pentru vestitele lăzi cu zestre și locomotiva funcțională. Mathe Denes (din Corund - Harghita) și soția sa Carolina aveau expuse produse din ceramică tradiționale: vaze (uriașe), căni și oale, farfurii și supot de lumânări. Veturia Suciu (din Cojocna - Cluj) sta de vorbă cu maestrul Cornel Durgheu, cu care a făcut schimb de cărți de vizită. „Vă ofer și un îngeraș”. „Iar eu doresc să cumpăr două-trei lucrări pentru fiica mea din Toronto”. Aflăm astfel că fiica dlui prof. univ. dr. Cornel Durgheu, Serena Durgheu, pictor și doctor în istoria artei, se află la studii (postuniversitare) în Toronto. Nici Veturia Suciu nu e oricine pentru că deține diploma Academiei Artelor Tradiționale de la Sibiu. Dacă ștergare și costume populare naționale mai au și alții, îngerași din pănușele nu am mai văzut.
 Ultimul popas reportericesc l-am făcut la standul artiștilor plastici orădeni Mihaela Tătulescu și Radu Tîrnovean. Mihaela avea expuse eșarfe din mătasă naturală pictată și imprimată, iar Radu, cruci și icoane din lemn de esență de cireș și fag cu intarsie de alamă în fibra lemnului (o tehnică unicat), precum și iconițe cu potcoave originale, patinate, unele date cu foiță de aur.
 Târgul meșterilor populari poate fi vizitat și astăzi. Chiar merită să vă găsiți timp pentru o escapadă în parcul Nicolae Bălcescu. Veți avea ce vedea și cumpăra! (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Meșteri vestiți..., precum și ucenici.

Trimite email
vineri, 26 aprilie 2024, 08:56:54 Ora de vară a Europei de Est