Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Meșteri vestiți..., precum și ucenici

Sâmbătă, la Târgul meșterilor populari de la Oradea

Meșteri vestiți..., precum și ucenici

Ieri (sâmbătă, 18 iulie 2009), în cea de-a doua zi a Târgului meșterilor populari, găzduit de parcul Nicolae Bălcescu din Oradea, ne-am întâlnit, deopotrivă, cu meșteri vestiți (din Maramureș, Bihor, Hunedoara, Alba, Vâlcea, Cluj, Harghita...) și cu urmași ai lor, după cum ne-am bucurat să cunoaștem și ucenici, precum și copii care s-au arătat dornici „să fure meseria” și să ducă mai departe tradiția și moștenirea...

 Pe Maria Zapca (din Săpânța), am găsit-o la războiul de țesut. Vestitul meșter maramureșan, prezent și la târguri organizate peste hotare, ne-a prezentat cergile, țolurile și țesăturile lucrate în război, costumele populare și trăistuțele, dar și furca și caierul de lână. De cealaltă parte a aleii, am dat cu ochii de Miron Petea (din comuna Tomești, sat Doboț, județul Hunedoara), cu oalele sale de sarmale și de Crișan Bocșe, din Leheceni (Bihor). „Anul acesta, am venit și cu fiul meu, Raul Bocșe, directorul Clubului Copiilor din Ștei, ține să ne explice meșterul din Leheceni, iar Raul a adus cu el și roata olarului...”. Pe scaunul olarului s-au perindat numeroși copii (Robert Dumitraș, de 11 ani, George Vicaș, de 6 ani...), curioși să vadă cum ia forme lutul în roata olarului. Dacă oale și urcioare am mai văzut prin târg, figurine din lut, reprezentând țărani neaoși în straiele lor, nu gășești decât la  Crișan Bocșe. Alături de Bârlea Pălăguță (din satul Mănăstire, comuna Giulești, județul Maramureș), ne-a atras atenția o fetiță foarte preocupată să realizeze o zgărdană. O fi nepoata femeii, ne-am zis noi, care ține să dea lecții orădenilor. Total greșit! Aflăm că fetița e orădeancă. O cheamă Ioana Pascu și este elevă la Liceul Teologic Greco-Catolic, în clasa a VII-a B. De ceva vreme, Ioana lucra cu multă dăruire să-i facă o zgărdană profesoarei sale de cor, Monica Antonia Nica. „Ioana e tare harnică, ține să ne asigure maramureșanca. Încă puțin și termină. Dacă observați, aceste zgărdane pe care le poartă fetele la gât au același model cu cel de pe cămășile populare. Fetițe ca Ioana am și eu, vreo 18 într-o clasă la Școala de Arte „Gheorghe Chivu” din Sighetul Marmației, pe care le învăț să facă costume populare. Pe lângă aceste zgărdane și costume populare, mai am păpuși și trăistuțe. Organizatorii Congresului Tineretului Catolic din România, care se va desfășura la Baia Mare între 22 și 26 iulie, mi-au cerut să le fac 2.500 de trăistuțe.” Mai aflăm apoi despre profesoara din fața noastră că în 2008 și 2007 a fost mesagerul României la târgurile din Aman (Iordania) și Viena (Austria).
 Crina Abrudan „s-a înființat, sâmbătă, la târg
 În timp ce o ascultam pe profesoara din Mănăstire povestind despre ieșirile sale peste hotare, ni s-a părut că auzim în spate o voce cunoscută. Facem o întoarcere de 180 de grade și pe cine credeți că vedem? Pe vedeta noastră bucureșteană de la Antena 1 – Crina Abrudan. Fiind însoțită și grăbită, nu am reușit decât un profil... în grup.
 Maria Eva Dumitraș (din Oradea) e meșter iscusit în împletit nuiele din răchită. Nicolae Muntean (din Cugir, județul Alba) și-a trimis la târg fiul și nora (Sebastian și Mariana Muntean). Cei doi tineri (în vârstă de 23 de ani) se mândresc cu faptul că reprezintă generația nouă preocupată să ducă mai departe tradiția. Sebi ne-a prezentat icoane pe sticlă și obiecte de cult din lemn (cruci și icoane pe lemn), iar Mariana, podoabe din finuo și ceramică.
 Profesorul de română Constantin Manoli (din Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea) e umblat prin lume, iar la cei 72 de ani încă dă lecții (recitându-l pe Eminescu, tradus în engleză). Cu ale sale blidare, candele, crucifixe, mini troițe, solnițe și furci de tors artizanale (în miniatură) a reprezentat România în nenumărate rânduri la Budapesta și Viena, iar mai nou la Bruxelles. Fiicele sunt în Londra și Canada. Chiar a ținut să ni le arate în poze, iar despre nepoata din Londra (Luisa Lăcătușu) avea să ne spună că e premiantă (deținătoare a două premii, la franceză și arta dramatică).
 „I-am dat poruncă să fie mai bun ca mine!”
 Pe orădeanul Sergiu Savin nu l-am mai găsit singur printre icoane și crucifixe, ci împreună cu ucenicul său, Ionuț Huluban. „I-am dat poruncă să fie mai bun ca mine. E tenace și talentat”, ne mărturisește maestrul. Gheorghe Iorga (din Horezu, Vâlcea) și-a trimis la târg ginerele (pe Bîscu Ion). Auzind cetera și zongora fraților Petreuș, lăsăm totul baltă și ne îndreptăm spre scenă. Florea Crișu („starostele” manifestărilor culturale de la târg) ne previne că Ștefan o să ne cânte și la „cimpoi” cu arcuș (în fapt, vioara lui Ștefan „gâdilată” măiestrit cânta ca un cimpoi). Revenind printre meșteri, ne apropiem de standul soților Stanca și Iordan Gușatu (din Băbeni - Vâlcea). „La noi găsiți obiecte din lemn de salcie pentru bucătărie: tăvi, solnițe, covată pentru frământat pita, pisălog pentru mujdei, găvane pentru salată”, ne explică dna Stanca.
 Nu departe de scenă, parcă la concurență cu frații Petreuș, l-am găsit cântând la vioară cu goarnă pe meșterul viorilor cu goarnă din Lazuri de Roșia, Flore Codoban. Anul acesta, meșterul a făurit circa 20 de viori, câteva comandate și vândute în Germania și Serbia. „Mă caută străinii pe internet, ne spune meșterul din Lazuri. De mai multe ori, am fost la Budapesta, iar în 2007, am făcut un film la Paris. Am ajuns cu vioara până în vârful turnului Eiffel. În octombrie, sunt invitat la Chicago.” Alături, soția meșterului  împachetează câteva ștergare, pe care Floare Codoban le-a lucrat de-a lungul anilor (o frumoasă îndeletnicire însușită de pe când avea 12 ani). Am trecut apoi pe la Ioan Oancea (din Budureasa – Bihor) cunoscut pentru vestitele lăzi cu zestre și locomotiva funcțională. Mathe Denes (din Corund - Harghita) și soția sa Carolina aveau expuse produse din ceramică tradiționale: vaze (uriașe), căni și oale, farfurii și supot de lumânări. Veturia Suciu (din Cojocna - Cluj) sta de vorbă cu maestrul Cornel Durgheu, cu care a făcut schimb de cărți de vizită. „Vă ofer și un îngeraș”. „Iar eu doresc să cumpăr două-trei lucrări pentru fiica mea din Toronto”. Aflăm astfel că fiica dlui prof. univ. dr. Cornel Durgheu, Serena Durgheu, pictor și doctor în istoria artei, se află la studii (postuniversitare) în Toronto. Nici Veturia Suciu nu e oricine pentru că deține diploma Academiei Artelor Tradiționale de la Sibiu. Dacă ștergare și costume populare naționale mai au și alții, îngerași din pănușele nu am mai văzut.
 Ultimul popas reportericesc l-am făcut la standul artiștilor plastici orădeni Mihaela Tătulescu și Radu Tîrnovean. Mihaela avea expuse eșarfe din mătasă naturală pictată și imprimată, iar Radu, cruci și icoane din lemn de esență de cireș și fag cu intarsie de alamă în fibra lemnului (o tehnică unicat), precum și iconițe cu potcoave originale, patinate, unele date cu foiță de aur.
 Târgul meșterilor populari poate fi vizitat și astăzi. Chiar merită să vă găsiți timp pentru o escapadă în parcul Nicolae Bălcescu. Veți avea ce vedea și cumpăra! (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Meșteri vestiți..., precum și ucenici.

Trimite email
marți, 26 mai 2026 la 06:42:31 Ora de vară a Europei de Est