Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Meșteri vestiți..., precum și ucenici

Sâmbătă, la Târgul meșterilor populari de la Oradea

Meșteri vestiți..., precum și ucenici

Ieri (sâmbătă, 18 iulie 2009), în cea de-a doua zi a Târgului meșterilor populari, găzduit de parcul Nicolae Bălcescu din Oradea, ne-am întâlnit, deopotrivă, cu meșteri vestiți (din Maramureș, Bihor, Hunedoara, Alba, Vâlcea, Cluj, Harghita...) și cu urmași ai lor, după cum ne-am bucurat să cunoaștem și ucenici, precum și copii care s-au arătat dornici „să fure meseria” și să ducă mai departe tradiția și moștenirea...

 Pe Maria Zapca (din Săpânța), am găsit-o la războiul de țesut. Vestitul meșter maramureșan, prezent și la târguri organizate peste hotare, ne-a prezentat cergile, țolurile și țesăturile lucrate în război, costumele populare și trăistuțele, dar și furca și caierul de lână. De cealaltă parte a aleii, am dat cu ochii de Miron Petea (din comuna Tomești, sat Doboț, județul Hunedoara), cu oalele sale de sarmale și de Crișan Bocșe, din Leheceni (Bihor). „Anul acesta, am venit și cu fiul meu, Raul Bocșe, directorul Clubului Copiilor din Ștei, ține să ne explice meșterul din Leheceni, iar Raul a adus cu el și roata olarului...”. Pe scaunul olarului s-au perindat numeroși copii (Robert Dumitraș, de 11 ani, George Vicaș, de 6 ani...), curioși să vadă cum ia forme lutul în roata olarului. Dacă oale și urcioare am mai văzut prin târg, figurine din lut, reprezentând țărani neaoși în straiele lor, nu gășești decât la  Crișan Bocșe. Alături de Bârlea Pălăguță (din satul Mănăstire, comuna Giulești, județul Maramureș), ne-a atras atenția o fetiță foarte preocupată să realizeze o zgărdană. O fi nepoata femeii, ne-am zis noi, care ține să dea lecții orădenilor. Total greșit! Aflăm că fetița e orădeancă. O cheamă Ioana Pascu și este elevă la Liceul Teologic Greco-Catolic, în clasa a VII-a B. De ceva vreme, Ioana lucra cu multă dăruire să-i facă o zgărdană profesoarei sale de cor, Monica Antonia Nica. „Ioana e tare harnică, ține să ne asigure maramureșanca. Încă puțin și termină. Dacă observați, aceste zgărdane pe care le poartă fetele la gât au același model cu cel de pe cămășile populare. Fetițe ca Ioana am și eu, vreo 18 într-o clasă la Școala de Arte „Gheorghe Chivu” din Sighetul Marmației, pe care le învăț să facă costume populare. Pe lângă aceste zgărdane și costume populare, mai am păpuși și trăistuțe. Organizatorii Congresului Tineretului Catolic din România, care se va desfășura la Baia Mare între 22 și 26 iulie, mi-au cerut să le fac 2.500 de trăistuțe.” Mai aflăm apoi despre profesoara din fața noastră că în 2008 și 2007 a fost mesagerul României la târgurile din Aman (Iordania) și Viena (Austria).
 Crina Abrudan „s-a înființat, sâmbătă, la târg
 În timp ce o ascultam pe profesoara din Mănăstire povestind despre ieșirile sale peste hotare, ni s-a părut că auzim în spate o voce cunoscută. Facem o întoarcere de 180 de grade și pe cine credeți că vedem? Pe vedeta noastră bucureșteană de la Antena 1 – Crina Abrudan. Fiind însoțită și grăbită, nu am reușit decât un profil... în grup.
 Maria Eva Dumitraș (din Oradea) e meșter iscusit în împletit nuiele din răchită. Nicolae Muntean (din Cugir, județul Alba) și-a trimis la târg fiul și nora (Sebastian și Mariana Muntean). Cei doi tineri (în vârstă de 23 de ani) se mândresc cu faptul că reprezintă generația nouă preocupată să ducă mai departe tradiția. Sebi ne-a prezentat icoane pe sticlă și obiecte de cult din lemn (cruci și icoane pe lemn), iar Mariana, podoabe din finuo și ceramică.
 Profesorul de română Constantin Manoli (din Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea) e umblat prin lume, iar la cei 72 de ani încă dă lecții (recitându-l pe Eminescu, tradus în engleză). Cu ale sale blidare, candele, crucifixe, mini troițe, solnițe și furci de tors artizanale (în miniatură) a reprezentat România în nenumărate rânduri la Budapesta și Viena, iar mai nou la Bruxelles. Fiicele sunt în Londra și Canada. Chiar a ținut să ni le arate în poze, iar despre nepoata din Londra (Luisa Lăcătușu) avea să ne spună că e premiantă (deținătoare a două premii, la franceză și arta dramatică).
 „I-am dat poruncă să fie mai bun ca mine!”
 Pe orădeanul Sergiu Savin nu l-am mai găsit singur printre icoane și crucifixe, ci împreună cu ucenicul său, Ionuț Huluban. „I-am dat poruncă să fie mai bun ca mine. E tenace și talentat”, ne mărturisește maestrul. Gheorghe Iorga (din Horezu, Vâlcea) și-a trimis la târg ginerele (pe Bîscu Ion). Auzind cetera și zongora fraților Petreuș, lăsăm totul baltă și ne îndreptăm spre scenă. Florea Crișu („starostele” manifestărilor culturale de la târg) ne previne că Ștefan o să ne cânte și la „cimpoi” cu arcuș (în fapt, vioara lui Ștefan „gâdilată” măiestrit cânta ca un cimpoi). Revenind printre meșteri, ne apropiem de standul soților Stanca și Iordan Gușatu (din Băbeni - Vâlcea). „La noi găsiți obiecte din lemn de salcie pentru bucătărie: tăvi, solnițe, covată pentru frământat pita, pisălog pentru mujdei, găvane pentru salată”, ne explică dna Stanca.
 Nu departe de scenă, parcă la concurență cu frații Petreuș, l-am găsit cântând la vioară cu goarnă pe meșterul viorilor cu goarnă din Lazuri de Roșia, Flore Codoban. Anul acesta, meșterul a făurit circa 20 de viori, câteva comandate și vândute în Germania și Serbia. „Mă caută străinii pe internet, ne spune meșterul din Lazuri. De mai multe ori, am fost la Budapesta, iar în 2007, am făcut un film la Paris. Am ajuns cu vioara până în vârful turnului Eiffel. În octombrie, sunt invitat la Chicago.” Alături, soția meșterului  împachetează câteva ștergare, pe care Floare Codoban le-a lucrat de-a lungul anilor (o frumoasă îndeletnicire însușită de pe când avea 12 ani). Am trecut apoi pe la Ioan Oancea (din Budureasa – Bihor) cunoscut pentru vestitele lăzi cu zestre și locomotiva funcțională. Mathe Denes (din Corund - Harghita) și soția sa Carolina aveau expuse produse din ceramică tradiționale: vaze (uriașe), căni și oale, farfurii și supot de lumânări. Veturia Suciu (din Cojocna - Cluj) sta de vorbă cu maestrul Cornel Durgheu, cu care a făcut schimb de cărți de vizită. „Vă ofer și un îngeraș”. „Iar eu doresc să cumpăr două-trei lucrări pentru fiica mea din Toronto”. Aflăm astfel că fiica dlui prof. univ. dr. Cornel Durgheu, Serena Durgheu, pictor și doctor în istoria artei, se află la studii (postuniversitare) în Toronto. Nici Veturia Suciu nu e oricine pentru că deține diploma Academiei Artelor Tradiționale de la Sibiu. Dacă ștergare și costume populare naționale mai au și alții, îngerași din pănușele nu am mai văzut.
 Ultimul popas reportericesc l-am făcut la standul artiștilor plastici orădeni Mihaela Tătulescu și Radu Tîrnovean. Mihaela avea expuse eșarfe din mătasă naturală pictată și imprimată, iar Radu, cruci și icoane din lemn de esență de cireș și fag cu intarsie de alamă în fibra lemnului (o tehnică unicat), precum și iconițe cu potcoave originale, patinate, unele date cu foiță de aur.
 Târgul meșterilor populari poate fi vizitat și astăzi. Chiar merită să vă găsiți timp pentru o escapadă în parcul Nicolae Bălcescu. Veți avea ce vedea și cumpăra! (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Meșteri vestiți..., precum și ucenici.

Trimite email
duminică, 22 noiembrie 2026 la 22:14:46 Ora standard a Europei de Est