Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Meșteri vestiți..., precum și ucenici

Sâmbătă, la Târgul meșterilor populari de la Oradea

Meșteri vestiți..., precum și ucenici

Ieri (sâmbătă, 18 iulie 2009), în cea de-a doua zi a Târgului meșterilor populari, găzduit de parcul Nicolae Bălcescu din Oradea, ne-am întâlnit, deopotrivă, cu meșteri vestiți (din Maramureș, Bihor, Hunedoara, Alba, Vâlcea, Cluj, Harghita...) și cu urmași ai lor, după cum ne-am bucurat să cunoaștem și ucenici, precum și copii care s-au arătat dornici „să fure meseria” și să ducă mai departe tradiția și moștenirea...

 Pe Maria Zapca (din Săpânța), am găsit-o la războiul de țesut. Vestitul meșter maramureșan, prezent și la târguri organizate peste hotare, ne-a prezentat cergile, țolurile și țesăturile lucrate în război, costumele populare și trăistuțele, dar și furca și caierul de lână. De cealaltă parte a aleii, am dat cu ochii de Miron Petea (din comuna Tomești, sat Doboț, județul Hunedoara), cu oalele sale de sarmale și de Crișan Bocșe, din Leheceni (Bihor). „Anul acesta, am venit și cu fiul meu, Raul Bocșe, directorul Clubului Copiilor din Ștei, ține să ne explice meșterul din Leheceni, iar Raul a adus cu el și roata olarului...”. Pe scaunul olarului s-au perindat numeroși copii (Robert Dumitraș, de 11 ani, George Vicaș, de 6 ani...), curioși să vadă cum ia forme lutul în roata olarului. Dacă oale și urcioare am mai văzut prin târg, figurine din lut, reprezentând țărani neaoși în straiele lor, nu gășești decât la  Crișan Bocșe. Alături de Bârlea Pălăguță (din satul Mănăstire, comuna Giulești, județul Maramureș), ne-a atras atenția o fetiță foarte preocupată să realizeze o zgărdană. O fi nepoata femeii, ne-am zis noi, care ține să dea lecții orădenilor. Total greșit! Aflăm că fetița e orădeancă. O cheamă Ioana Pascu și este elevă la Liceul Teologic Greco-Catolic, în clasa a VII-a B. De ceva vreme, Ioana lucra cu multă dăruire să-i facă o zgărdană profesoarei sale de cor, Monica Antonia Nica. „Ioana e tare harnică, ține să ne asigure maramureșanca. Încă puțin și termină. Dacă observați, aceste zgărdane pe care le poartă fetele la gât au același model cu cel de pe cămășile populare. Fetițe ca Ioana am și eu, vreo 18 într-o clasă la Școala de Arte „Gheorghe Chivu” din Sighetul Marmației, pe care le învăț să facă costume populare. Pe lângă aceste zgărdane și costume populare, mai am păpuși și trăistuțe. Organizatorii Congresului Tineretului Catolic din România, care se va desfășura la Baia Mare între 22 și 26 iulie, mi-au cerut să le fac 2.500 de trăistuțe.” Mai aflăm apoi despre profesoara din fața noastră că în 2008 și 2007 a fost mesagerul României la târgurile din Aman (Iordania) și Viena (Austria).
 Crina Abrudan „s-a înființat, sâmbătă, la târg
 În timp ce o ascultam pe profesoara din Mănăstire povestind despre ieșirile sale peste hotare, ni s-a părut că auzim în spate o voce cunoscută. Facem o întoarcere de 180 de grade și pe cine credeți că vedem? Pe vedeta noastră bucureșteană de la Antena 1 – Crina Abrudan. Fiind însoțită și grăbită, nu am reușit decât un profil... în grup.
 Maria Eva Dumitraș (din Oradea) e meșter iscusit în împletit nuiele din răchită. Nicolae Muntean (din Cugir, județul Alba) și-a trimis la târg fiul și nora (Sebastian și Mariana Muntean). Cei doi tineri (în vârstă de 23 de ani) se mândresc cu faptul că reprezintă generația nouă preocupată să ducă mai departe tradiția. Sebi ne-a prezentat icoane pe sticlă și obiecte de cult din lemn (cruci și icoane pe lemn), iar Mariana, podoabe din finuo și ceramică.
 Profesorul de română Constantin Manoli (din Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea) e umblat prin lume, iar la cei 72 de ani încă dă lecții (recitându-l pe Eminescu, tradus în engleză). Cu ale sale blidare, candele, crucifixe, mini troițe, solnițe și furci de tors artizanale (în miniatură) a reprezentat România în nenumărate rânduri la Budapesta și Viena, iar mai nou la Bruxelles. Fiicele sunt în Londra și Canada. Chiar a ținut să ni le arate în poze, iar despre nepoata din Londra (Luisa Lăcătușu) avea să ne spună că e premiantă (deținătoare a două premii, la franceză și arta dramatică).
 „I-am dat poruncă să fie mai bun ca mine!”
 Pe orădeanul Sergiu Savin nu l-am mai găsit singur printre icoane și crucifixe, ci împreună cu ucenicul său, Ionuț Huluban. „I-am dat poruncă să fie mai bun ca mine. E tenace și talentat”, ne mărturisește maestrul. Gheorghe Iorga (din Horezu, Vâlcea) și-a trimis la târg ginerele (pe Bîscu Ion). Auzind cetera și zongora fraților Petreuș, lăsăm totul baltă și ne îndreptăm spre scenă. Florea Crișu („starostele” manifestărilor culturale de la târg) ne previne că Ștefan o să ne cânte și la „cimpoi” cu arcuș (în fapt, vioara lui Ștefan „gâdilată” măiestrit cânta ca un cimpoi). Revenind printre meșteri, ne apropiem de standul soților Stanca și Iordan Gușatu (din Băbeni - Vâlcea). „La noi găsiți obiecte din lemn de salcie pentru bucătărie: tăvi, solnițe, covată pentru frământat pita, pisălog pentru mujdei, găvane pentru salată”, ne explică dna Stanca.
 Nu departe de scenă, parcă la concurență cu frații Petreuș, l-am găsit cântând la vioară cu goarnă pe meșterul viorilor cu goarnă din Lazuri de Roșia, Flore Codoban. Anul acesta, meșterul a făurit circa 20 de viori, câteva comandate și vândute în Germania și Serbia. „Mă caută străinii pe internet, ne spune meșterul din Lazuri. De mai multe ori, am fost la Budapesta, iar în 2007, am făcut un film la Paris. Am ajuns cu vioara până în vârful turnului Eiffel. În octombrie, sunt invitat la Chicago.” Alături, soția meșterului  împachetează câteva ștergare, pe care Floare Codoban le-a lucrat de-a lungul anilor (o frumoasă îndeletnicire însușită de pe când avea 12 ani). Am trecut apoi pe la Ioan Oancea (din Budureasa – Bihor) cunoscut pentru vestitele lăzi cu zestre și locomotiva funcțională. Mathe Denes (din Corund - Harghita) și soția sa Carolina aveau expuse produse din ceramică tradiționale: vaze (uriașe), căni și oale, farfurii și supot de lumânări. Veturia Suciu (din Cojocna - Cluj) sta de vorbă cu maestrul Cornel Durgheu, cu care a făcut schimb de cărți de vizită. „Vă ofer și un îngeraș”. „Iar eu doresc să cumpăr două-trei lucrări pentru fiica mea din Toronto”. Aflăm astfel că fiica dlui prof. univ. dr. Cornel Durgheu, Serena Durgheu, pictor și doctor în istoria artei, se află la studii (postuniversitare) în Toronto. Nici Veturia Suciu nu e oricine pentru că deține diploma Academiei Artelor Tradiționale de la Sibiu. Dacă ștergare și costume populare naționale mai au și alții, îngerași din pănușele nu am mai văzut.
 Ultimul popas reportericesc l-am făcut la standul artiștilor plastici orădeni Mihaela Tătulescu și Radu Tîrnovean. Mihaela avea expuse eșarfe din mătasă naturală pictată și imprimată, iar Radu, cruci și icoane din lemn de esență de cireș și fag cu intarsie de alamă în fibra lemnului (o tehnică unicat), precum și iconițe cu potcoave originale, patinate, unele date cu foiță de aur.
 Târgul meșterilor populari poate fi vizitat și astăzi. Chiar merită să vă găsiți timp pentru o escapadă în parcul Nicolae Bălcescu. Veți avea ce vedea și cumpăra! (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Meșteri vestiți..., precum și ucenici.
Trimite email
luni, 8 decembrie 2025 la 23:35:36 Ora standard a Europei de Est