Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Frontierele științei, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna august

Frontierele științei, de Gheorghe Păun

Termenul frontieră are o conotație optimistă, sugerează o graniță care se poate muta în mod repetat, mai departe și mai departe, cam ca în Vestul Sălbatic acum vreo două secole. Iar despre știință așa suntem obișnuiți să credem și chiar așa s-a întâmplat, de când avem o istorie a științei, am mers din progres în progres - cu atât mai pregnant după Renaștere și cartezianism, când știința s-a separat, programatic, de filosofie și religie.

Da, dar Vestul Sălbatic ne reamintește și că, la un moment dat, dăm de ocean, mai departe nu se mai poate merge, în orice caz, nu se mai merge cu calul, trebuie încercat altfel. Ne vine atunci în minte și înțelegerea pesimistă a termenului, aceea de limită. Iar posibilitatea existenței unor limite (cândva accesibile, dacă nu chiar apropiate) ale științei ar trebui să ne dea serios de gândit, mai ales dacă ne reamintim ce spunea Yuval Harari în mult promovatele (și pe alocuri contestatele) sale cărți din seria Sapiens/Homo deus. Simplific: pentru lumea de azi, pentru „societatea capitalistă multilateral dezvoltată", nu mă abțin să ricanez, trăind pe spezele viitorului, din împrumuturi (în fiecare toamnă auzim că umanitatea a epuizat resursele pe anul în curs și trăiește deja pe datorie...), progresul, creșterea sunt vitale, implicit, încrederea în știință și în progresul tehnologic este vitală. Ideea este ca datoriile să poată fi rostogolite spre viitor, chiar dacă se măresc, altfel, dacă le vine scadența, situația este gravă - așa cum a experimentat Grecia acum câțiva ani, de se vorbea despre vânzarea de insule, cum au pățit multe alte țări, mai la vedere (Mexic) sau mai pe tăcutelea (se spune că datoria Ucrainei a fost cumpărată cu prețul solului și subsolului, dacă nu cumva și cu prețul... hărții).
Da, dar nimic nu poate crește încontinuu, planeta este finită, universul este finit, timpul însuși... sigur, la modul acesta general, acestea sunt afirmații-aporii, de genul paradoxurilor lui Zenon, dar mă tem că la modul practic lucrurile sunt și mai serioase. O singură referință bibliografică, incitant-lucida carte Cumpăna științei. Viitorul contează a convingător-lucidului Mihai Nadin (Editura Spandugino, București, 2022; iar ea vine după la fel de provocatoarea carte Civilizația analfabetismului, același autor, aceeași editură, 2016). Multe alte titluri, de articole sau de cărți, de tipul „the end of..." pot fi găsite pe internet. Sfârșitul fizicii, al matematicii, informaticii, științei deci. Titluri menite să atragă atenția, n-or fi sfârșituri propriu-zise, dar cu privire la niște declinuri tot trebuie să fim pregătiți".
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, academician Gheorghe Păun. A se citi mai departe la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Vă spicuim și din cuprins, pentru a avea o imagine mai largă asupra numărului despre care facem vorbire: Horia Bădescu: „Oile gândirii"; Sara Mina: Războiul seniorilor; Alexandr Soljeniţîn: Să nu trăim în minciună; Mihai Sporiş: „Enigma Transfăgărăşanului";Gheorghe Olteanu: Energia, în vremuri de cumpănă; Florentin Popescu: Posteritatea unui scriitor-­simbol: Grigore Vieru; Marian Nencescu: Tudor Meiloiu, la 80 de ani; Maria Mona Vâlceanu: Ion Rotaru: O istorie a literaturii române...; Nicolae Melinescu: Haboob în Sahel... și multe alte articole.
Mulțumim și pentru acest număr, distinse domnule academician Gheorghe Păun.
(OviDan)

Trimite email
marți, 17 noiembrie 2026 la 06:51:54 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Sziget Festival - 2027

Între 10 și 14 august 2027, pe Insula Óbuda din Budapesta,
va avea loc ediția 2027 a Sziget Festival.
Aflați primele informații furnizate de Iulia Pop în articolul
Fontaines D.C., Katseye, IDLES, Lola Young,
fiii lui David Beckham și Liam Gallagher,
printre primele nume confirmate la Sziget 2027...