Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

Frontierele științei, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna august

Frontierele științei, de Gheorghe Păun

Termenul frontieră are o conotație optimistă, sugerează o graniță care se poate muta în mod repetat, mai departe și mai departe, cam ca în Vestul Sălbatic acum vreo două secole. Iar despre știință așa suntem obișnuiți să credem și chiar așa s-a întâmplat, de când avem o istorie a științei, am mers din progres în progres - cu atât mai pregnant după Renaștere și cartezianism, când știința s-a separat, programatic, de filosofie și religie.

Da, dar Vestul Sălbatic ne reamintește și că, la un moment dat, dăm de ocean, mai departe nu se mai poate merge, în orice caz, nu se mai merge cu calul, trebuie încercat altfel. Ne vine atunci în minte și înțelegerea pesimistă a termenului, aceea de limită. Iar posibilitatea existenței unor limite (cândva accesibile, dacă nu chiar apropiate) ale științei ar trebui să ne dea serios de gândit, mai ales dacă ne reamintim ce spunea Yuval Harari în mult promovatele (și pe alocuri contestatele) sale cărți din seria Sapiens/Homo deus. Simplific: pentru lumea de azi, pentru „societatea capitalistă multilateral dezvoltată", nu mă abțin să ricanez, trăind pe spezele viitorului, din împrumuturi (în fiecare toamnă auzim că umanitatea a epuizat resursele pe anul în curs și trăiește deja pe datorie...), progresul, creșterea sunt vitale, implicit, încrederea în știință și în progresul tehnologic este vitală. Ideea este ca datoriile să poată fi rostogolite spre viitor, chiar dacă se măresc, altfel, dacă le vine scadența, situația este gravă - așa cum a experimentat Grecia acum câțiva ani, de se vorbea despre vânzarea de insule, cum au pățit multe alte țări, mai la vedere (Mexic) sau mai pe tăcutelea (se spune că datoria Ucrainei a fost cumpărată cu prețul solului și subsolului, dacă nu cumva și cu prețul... hărții).
Da, dar nimic nu poate crește încontinuu, planeta este finită, universul este finit, timpul însuși... sigur, la modul acesta general, acestea sunt afirmații-aporii, de genul paradoxurilor lui Zenon, dar mă tem că la modul practic lucrurile sunt și mai serioase. O singură referință bibliografică, incitant-lucida carte Cumpăna științei. Viitorul contează a convingător-lucidului Mihai Nadin (Editura Spandugino, București, 2022; iar ea vine după la fel de provocatoarea carte Civilizația analfabetismului, același autor, aceeași editură, 2016). Multe alte titluri, de articole sau de cărți, de tipul „the end of..." pot fi găsite pe internet. Sfârșitul fizicii, al matematicii, informaticii, științei deci. Titluri menite să atragă atenția, n-or fi sfârșituri propriu-zise, dar cu privire la niște declinuri tot trebuie să fim pregătiți".
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, academician Gheorghe Păun. A se citi mai departe la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Vă spicuim și din cuprins, pentru a avea o imagine mai largă asupra numărului despre care facem vorbire: Horia Bădescu: „Oile gândirii"; Sara Mina: Războiul seniorilor; Alexandr Soljeniţîn: Să nu trăim în minciună; Mihai Sporiş: „Enigma Transfăgărăşanului";Gheorghe Olteanu: Energia, în vremuri de cumpănă; Florentin Popescu: Posteritatea unui scriitor-­simbol: Grigore Vieru; Marian Nencescu: Tudor Meiloiu, la 80 de ani; Maria Mona Vâlceanu: Ion Rotaru: O istorie a literaturii române...; Nicolae Melinescu: Haboob în Sahel... și multe alte articole.
Mulțumim și pentru acest număr, distinse domnule academician Gheorghe Păun.
(OviDan)

Trimite email
miercuri, 19 august 2026 la 03:47:49 Ora de vară a Europei de Est