Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Frontierele științei, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna august

Frontierele științei, de Gheorghe Păun

Termenul frontieră are o conotație optimistă, sugerează o graniță care se poate muta în mod repetat, mai departe și mai departe, cam ca în Vestul Sălbatic acum vreo două secole. Iar despre știință așa suntem obișnuiți să credem și chiar așa s-a întâmplat, de când avem o istorie a științei, am mers din progres în progres - cu atât mai pregnant după Renaștere și cartezianism, când știința s-a separat, programatic, de filosofie și religie.

Da, dar Vestul Sălbatic ne reamintește și că, la un moment dat, dăm de ocean, mai departe nu se mai poate merge, în orice caz, nu se mai merge cu calul, trebuie încercat altfel. Ne vine atunci în minte și înțelegerea pesimistă a termenului, aceea de limită. Iar posibilitatea existenței unor limite (cândva accesibile, dacă nu chiar apropiate) ale științei ar trebui să ne dea serios de gândit, mai ales dacă ne reamintim ce spunea Yuval Harari în mult promovatele (și pe alocuri contestatele) sale cărți din seria Sapiens/Homo deus. Simplific: pentru lumea de azi, pentru „societatea capitalistă multilateral dezvoltată", nu mă abțin să ricanez, trăind pe spezele viitorului, din împrumuturi (în fiecare toamnă auzim că umanitatea a epuizat resursele pe anul în curs și trăiește deja pe datorie...), progresul, creșterea sunt vitale, implicit, încrederea în știință și în progresul tehnologic este vitală. Ideea este ca datoriile să poată fi rostogolite spre viitor, chiar dacă se măresc, altfel, dacă le vine scadența, situația este gravă - așa cum a experimentat Grecia acum câțiva ani, de se vorbea despre vânzarea de insule, cum au pățit multe alte țări, mai la vedere (Mexic) sau mai pe tăcutelea (se spune că datoria Ucrainei a fost cumpărată cu prețul solului și subsolului, dacă nu cumva și cu prețul... hărții).
Da, dar nimic nu poate crește încontinuu, planeta este finită, universul este finit, timpul însuși... sigur, la modul acesta general, acestea sunt afirmații-aporii, de genul paradoxurilor lui Zenon, dar mă tem că la modul practic lucrurile sunt și mai serioase. O singură referință bibliografică, incitant-lucida carte Cumpăna științei. Viitorul contează a convingător-lucidului Mihai Nadin (Editura Spandugino, București, 2022; iar ea vine după la fel de provocatoarea carte Civilizația analfabetismului, același autor, aceeași editură, 2016). Multe alte titluri, de articole sau de cărți, de tipul „the end of..." pot fi găsite pe internet. Sfârșitul fizicii, al matematicii, informaticii, științei deci. Titluri menite să atragă atenția, n-or fi sfârșituri propriu-zise, dar cu privire la niște declinuri tot trebuie să fim pregătiți".
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, academician Gheorghe Păun. A se citi mai departe la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Vă spicuim și din cuprins, pentru a avea o imagine mai largă asupra numărului despre care facem vorbire: Horia Bădescu: „Oile gândirii"; Sara Mina: Războiul seniorilor; Alexandr Soljeniţîn: Să nu trăim în minciună; Mihai Sporiş: „Enigma Transfăgărăşanului";Gheorghe Olteanu: Energia, în vremuri de cumpănă; Florentin Popescu: Posteritatea unui scriitor-­simbol: Grigore Vieru; Marian Nencescu: Tudor Meiloiu, la 80 de ani; Maria Mona Vâlceanu: Ion Rotaru: O istorie a literaturii române...; Nicolae Melinescu: Haboob în Sahel... și multe alte articole.
Mulțumim și pentru acest număr, distinse domnule academician Gheorghe Păun.
(OviDan)

Trimite email
duminică, 21 decembrie 2025 la 11:35:54 Ora standard a Europei de Est