Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Încă un pas spre educația modernă prin programul Erasmus+

Colegiul Național ,,Octavian Goga” Marghita

Încă un pas spre educația modernă prin programul Erasmus+

Caracteristica ce domină societatea contemporană pare a fi viteza cu care se schimbă tot ceea ce este definitoriu pentru om. Școala, prin excelență, este spațiul în care se pune în valoare tot ce ființa umană a realizat până acum, creând o structură cu un profund caracter statornic. Acest fapt duce la percepția că este rezistentă la schimbare.

Preocupările celor care se află în interiorul sistemului educațional sunt, totuși, orientate și spre aspectele dinamice care pot accelera mecanismul de adaptare la cerințele noilor generații, prin schimbări inovative, pliate pe infrastructura social-intelectuală a lumii în care trăim. Elevii noștri de azi sunt cei care vor modela viitorul, astfel că noi, profesorii, suntem ,,provocați" să proiectăm pentru ei un  sistem care să le permită să performeze.
     Colegiul Național ,,Octavian Goga" Marghita, prin efortul profesorilor, se pregătește să investească în viitorul elevilor săi. Una dintre acțiunile ce vizează îmbunătățirea capabilității de performanță și a condițiilor de succes școlar este proiectul de ACREDITARE ERASMUS + EDUCAȚIE ȘCOLARĂ cu numărul de referință KA120-SCH-DA3960B2. Una dintre mobilitățile din acest an școlar a fost adresată profesorilor și a constat în participarea la cursul ,,School Visits-Exploring the Croatian Educational System and Cultural Heritage", desfășurat în orașul Split, Croația, în perioada 13-18 mai 2024. Au participat domnul director, prof. Pop Ioan Bogdan și doamna prof. Popescu Ileana. Cursul  a fost oportunitatea de a cunoaște alte sisteme educaționale din UE și de a observa diferitele strategii de management școlar în context european.
Obiectivele urmărite au fost: obținerea unei experiențe profesionale în afara țării,  împărtășirea  cunoștințelor și experiențelor  legate de educație în diferitele țări participante și găsirea unor soluții de management eficient la problemele comune, observarea  sistemului croat de educație cu toate specificitățile lui, dezvoltarea abilităților de management eficient și colaborare interculturală.
 Structural, cursul a fost organizat pe durata a șase zile, timp în care au fost vizitate diferite tipuri de școli din Split și zona rurală adiacentă. Pe parcursul acestor vizite s-au făcut prezentări ale sistemului croat de educație și ale școlilor implicate punându-se accent pe gestionarea problemelor de integrare a copiilor cu nevoi speciale, a copiilor proveniți din medii defavorizate. S-au abordat de asemenea și problemele de multiculturalitate și diversitate, relația școlilor cu părinții și comunitățile de unde proveneau. Au fost generate discuții interesante care au pus în evidență, cum e și normal, diferențele dintre sistemele de educație ale participanților, dar, mai ales, punctele care ne unesc. Am observat că în ciuda unei mari diversități, participanții fiind din Germania, Belgia, Spania, Slovenia, Serbia, Polonia și România, problemele cu care se confruntă sistemele educaționale sunt la fel: criza învățării și a motivației elevilor, abandonul școlar, relația școală-familie, pregătirea profesorilor, statutul acestora etc. Din fericire, au fost identificate și soluții care să atenueze impactul acestora și care vor fi implementate, ulterior, în școlile noastre. De asemenea, nu a fost neglijată componenta culturală prin realizarea unor vizite  în zonele cu o mare valoare istorică și culturală: Palatul Dioclițian, centrul istoric al orașului Trogir, insula Brac, Muzeul de Arheologie din Split.
 Impactul acestui curs și al tuturor celorlalte mobilități desfășurate în cadrul programului Erasmus este scontat nu doar în prezent ci, mai ales, în viitor. Beneficiul unei astfel de strategii educationale de perspectivă este definit și de Spiru Haret, care afirma că ,,așa cum arată astăzi şcoala, va arăta mâine ţara".
Director, pr. prof. dr. Ioan Bogdan Pop
Prof. Ileana Popescu

Trimite email
vineri, 26 decembrie 2025 la 08:24:43 Ora standard a Europei de Est