Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Noul ministru al Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a depus jurământul la Palatul Cotroceni / Ministrul nu a adresat niciun discurs după învestire

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian, rectorul Universității Ștefan cel Mare din Suceava, a depus jurământul la Palatul Cotroceni. Dimian a fost propus și validat, în unanimitate, pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în urmă cu o zi, în cadrul Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal. Amintim, funcția de ministru al Educației a fost vacantă mai mult de 2 luni după demisia lui Daniel David din 22 decembrie 2025.

Mihai Dimian, noul ministru al Educației și Cercetării, are ca cercetător scoruri medii la impactul activității științifice, obținute mai ales prin articole de grup apărute în publicații controversate, potrivit unei analize Edupedu.ro

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian a depus jurământul la Palatul Cotroceni, la ora 16, după ce astăzi, președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul de numire.

Mihai Dimian este al 32-lea ministru în ultimii 36 de ani.

Ceremonia a fost una scurtă: după intonarea imnului, Mihai Dimian a depus jurământul, fără să țină vreun discurs.


Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Prima oră de istorie, la clasa a IV-a C, de la Școala Gimnazială „Oltea Doamna” din Oradea

Vineri, 13 septembrie,

Prima oră de istorie, la clasa a IV-a C, de la Școala Gimnazială „Oltea Doamna” din Oradea

Prima oră de istorie s-a desfășurat la clasa a IV-a C, de la Școala Gimnazială „Oltea Doamna" din Oradea, vineri, 13 septembrie 2024, oră la care învățătoarea Rodica Fechete l-a avut ca invitat pe colonelul, doctor în istorie, Constantin Moșincat.

După formalitățile de prezentare a invitatului, elevii l-au „asaltat" cu întrebări dintre cele mai diverse, întrebări pe care omul și le pune și la care caută argumente lămuritoare. Istoricul militar a lămurit câteva noțiuni necesare pentru a înțelege conținutul materiei ce urmează a fi studiată. Istoria este știința care se ocupă de viața din trecut și prezent a oamenilor, de traiul, munca și conviețuirea lor pașnică sau/și belicoasă.
Istoria reține cele mai importante evenimente, întâmplări și realizări din existența unei colectivități umane, realizări culturale, științifice, descoperiri tehnice sau/și viață spirituală. Istoria este știința care recompune, din fragmente, pe bază de dovezi arheologice, documente și înscrisuri sau mărturii orale, viața așa cum a fost, în spiritul adevărului.
Istoria este „învățătoarea vieții" pentru că ea se repetă pe spirala timpului, ducând trăsăturile cele mai semnificative de cultură și civilizație umană. Așa cum veți constata istoria ne răspunde la întrebările fundamentale: când, cine și ce a făcut. Ca orice „poveste", istoria are eroii săi, are conducători, care la noi, la români, s-au numit voievozi (Menumorut, care a avut cetatea sa la Biharia), domnitori (care s-au bătut pentru libertatea românilor cu turcii, rușii și habsburgii Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Iancu de Hunedoara, Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir, Constantin Brâncoveanu, Alexandru Ioan Cuza), regi (precum: Burebista, Decebal, Carol I și Ferdinand, ori în Europa: Carol cel Mare, Carol Quintul) sau împărați (ca Alexandru Macedon, Cezar, Traian, Aurelian, Maria Tereza, Napoleon), precum au fost și comandanți de oști (Horea, Tudor Vladimirescu, Avram Iancu, Nicolae Bălcescu) și soldați (ca sergentul de la Plevna, ca Ecaterina Teodoroiu, de la Jiu și Mărășești sau ca sergentul Bivolaru de la Budapesta). Numele multora, datorită faptelor lor mărețe, au ajuns a fi trecute în cărțile de istorie, altele săpate în piatră, pe crucea de mormânt. Și voi trebuie să le știți, să le Respectați, să le venerați pentru că sunt ale strămoșilor. Aria de cuprindere foarte mare a împărțit obiectul de studiu al istoriei pe epoci istorice, arii de cuprindere universale, naționale, regionale, locale, pe teme de studiu: cultură și civilizație, artă, ocupații și meserii, tradiții și obiceiuri, evenimente etc.
Povestea cu Făt-Frumos și Hercule mie mi-a plăcut. Eu am ascultat Cenușăreasa și m-a impresionat, au intervenit în dialog cu istoricul colegii... O, dragi colegi (la o prima întâlnire, colonelul le-a cerut permisiunea de-a fi primit în clasa lor), vă înțeleg nedumerirea. Orice popor are nevoie și de basme și legende. Ceea ce voi mi-ați spus se încadrează în această categorie de basme și legende.
Istoria studiază faptele adevărate care pot fi demonstrate, dovedite din cel puțin două surse diferite. Ori, acele personaje de basm și legendă sunt unele imaginate de către niște scriitori, dar sunt povestioare, cu tâlc și morală, din care trebuie să distingem binele de rău. În acestea binele este cel care învinge până la urmă. În „povestirile" istorice veți învăța despre întâmplările adevărate produse din cele mai vechi timpuri, de când există dovezi, mărturii din care se poate recompune viața, ca într-un puzzle. Adică istoricul are menirea de a face din cioburi o oglindă care să reflecte viața, așa cum a fost, pentru care studiază documente din arhive, muzee, biblioteci și cercetează urmele rămase și conservate pe cruci și morminte, pe ziduri de cetăți și picturi de biserici.
Și lucrurile sunt simple. Hai să gândim împreună. Ați fost la muzeu? Și răspunsurile au curs: Eu am văzut dinozauri. Eu am văzut cuibarele păsărelelor, am fost la Roma și am văzut Columna. Eu am văzut o clădire veche în centru, am fost la Cetate... Pentru toate există o explicație. Fiecare are propria istorie. Dar voi știți cine sunteți, cine vă sunt strămoșii și ce au făcut ei?
Copiii au participat activ la oră, au mulțumit invitatului pentru lecția oferită, și să nu uite să o lege de Ziua Pompierilor, din 13 septembrie.
Pentru că istoria, pe care începeți să o studiați, să aibă un rezultat concret, vă propun ca noi, dragi colegi, să facem ca proiect colectiv: „Clasa a 4-a C de la Școala Gimnazială „Oltea Doamna" - Trepte pentru viață".
(Sergiu M.)

Trimite email
vineri, 13 martie 2026 la 22:52:32 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

La încondeiat ouă
Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea, organizează, cu ocazia sărbătorilor pascale, Atelierul de încondeiat ouă, dedicat școlarilor (7-19 ani), adulților și familiilor care doresc să se familiarizeze cu tehnica tradițională a acestui meșteșug...