Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Prima oră de istorie, la clasa a IV-a C, de la Școala Gimnazială „Oltea Doamna” din Oradea

Vineri, 13 septembrie,

Prima oră de istorie, la clasa a IV-a C, de la Școala Gimnazială „Oltea Doamna” din Oradea

Prima oră de istorie s-a desfășurat la clasa a IV-a C, de la Școala Gimnazială „Oltea Doamna" din Oradea, vineri, 13 septembrie 2024, oră la care învățătoarea Rodica Fechete l-a avut ca invitat pe colonelul, doctor în istorie, Constantin Moșincat.

După formalitățile de prezentare a invitatului, elevii l-au „asaltat" cu întrebări dintre cele mai diverse, întrebări pe care omul și le pune și la care caută argumente lămuritoare. Istoricul militar a lămurit câteva noțiuni necesare pentru a înțelege conținutul materiei ce urmează a fi studiată. Istoria este știința care se ocupă de viața din trecut și prezent a oamenilor, de traiul, munca și conviețuirea lor pașnică sau/și belicoasă.
Istoria reține cele mai importante evenimente, întâmplări și realizări din existența unei colectivități umane, realizări culturale, științifice, descoperiri tehnice sau/și viață spirituală. Istoria este știința care recompune, din fragmente, pe bază de dovezi arheologice, documente și înscrisuri sau mărturii orale, viața așa cum a fost, în spiritul adevărului.
Istoria este „învățătoarea vieții" pentru că ea se repetă pe spirala timpului, ducând trăsăturile cele mai semnificative de cultură și civilizație umană. Așa cum veți constata istoria ne răspunde la întrebările fundamentale: când, cine și ce a făcut. Ca orice „poveste", istoria are eroii săi, are conducători, care la noi, la români, s-au numit voievozi (Menumorut, care a avut cetatea sa la Biharia), domnitori (care s-au bătut pentru libertatea românilor cu turcii, rușii și habsburgii Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Iancu de Hunedoara, Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir, Constantin Brâncoveanu, Alexandru Ioan Cuza), regi (precum: Burebista, Decebal, Carol I și Ferdinand, ori în Europa: Carol cel Mare, Carol Quintul) sau împărați (ca Alexandru Macedon, Cezar, Traian, Aurelian, Maria Tereza, Napoleon), precum au fost și comandanți de oști (Horea, Tudor Vladimirescu, Avram Iancu, Nicolae Bălcescu) și soldați (ca sergentul de la Plevna, ca Ecaterina Teodoroiu, de la Jiu și Mărășești sau ca sergentul Bivolaru de la Budapesta). Numele multora, datorită faptelor lor mărețe, au ajuns a fi trecute în cărțile de istorie, altele săpate în piatră, pe crucea de mormânt. Și voi trebuie să le știți, să le Respectați, să le venerați pentru că sunt ale strămoșilor. Aria de cuprindere foarte mare a împărțit obiectul de studiu al istoriei pe epoci istorice, arii de cuprindere universale, naționale, regionale, locale, pe teme de studiu: cultură și civilizație, artă, ocupații și meserii, tradiții și obiceiuri, evenimente etc.
Povestea cu Făt-Frumos și Hercule mie mi-a plăcut. Eu am ascultat Cenușăreasa și m-a impresionat, au intervenit în dialog cu istoricul colegii... O, dragi colegi (la o prima întâlnire, colonelul le-a cerut permisiunea de-a fi primit în clasa lor), vă înțeleg nedumerirea. Orice popor are nevoie și de basme și legende. Ceea ce voi mi-ați spus se încadrează în această categorie de basme și legende.
Istoria studiază faptele adevărate care pot fi demonstrate, dovedite din cel puțin două surse diferite. Ori, acele personaje de basm și legendă sunt unele imaginate de către niște scriitori, dar sunt povestioare, cu tâlc și morală, din care trebuie să distingem binele de rău. În acestea binele este cel care învinge până la urmă. În „povestirile" istorice veți învăța despre întâmplările adevărate produse din cele mai vechi timpuri, de când există dovezi, mărturii din care se poate recompune viața, ca într-un puzzle. Adică istoricul are menirea de a face din cioburi o oglindă care să reflecte viața, așa cum a fost, pentru care studiază documente din arhive, muzee, biblioteci și cercetează urmele rămase și conservate pe cruci și morminte, pe ziduri de cetăți și picturi de biserici.
Și lucrurile sunt simple. Hai să gândim împreună. Ați fost la muzeu? Și răspunsurile au curs: Eu am văzut dinozauri. Eu am văzut cuibarele păsărelelor, am fost la Roma și am văzut Columna. Eu am văzut o clădire veche în centru, am fost la Cetate... Pentru toate există o explicație. Fiecare are propria istorie. Dar voi știți cine sunteți, cine vă sunt strămoșii și ce au făcut ei?
Copiii au participat activ la oră, au mulțumit invitatului pentru lecția oferită, și să nu uite să o lege de Ziua Pompierilor, din 13 septembrie.
Pentru că istoria, pe care începeți să o studiați, să aibă un rezultat concret, vă propun ca noi, dragi colegi, să facem ca proiect colectiv: „Clasa a 4-a C de la Școala Gimnazială „Oltea Doamna" - Trepte pentru viață".
(Sergiu M.)

Trimite email
miercuri, 5 noiembrie 2025, 19:03:05 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Invitație BestMusic

Concert Phoenix la Hard Rock Cafe, București,
miercuri, 12 noiembrie 2025, ora 21.00...