Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Prima oră de istorie, la clasa a IV-a C, de la Școala Gimnazială „Oltea Doamna” din Oradea

Vineri, 13 septembrie,

Prima oră de istorie, la clasa a IV-a C, de la Școala Gimnazială „Oltea Doamna” din Oradea

Prima oră de istorie s-a desfășurat la clasa a IV-a C, de la Școala Gimnazială „Oltea Doamna" din Oradea, vineri, 13 septembrie 2024, oră la care învățătoarea Rodica Fechete l-a avut ca invitat pe colonelul, doctor în istorie, Constantin Moșincat.

După formalitățile de prezentare a invitatului, elevii l-au „asaltat" cu întrebări dintre cele mai diverse, întrebări pe care omul și le pune și la care caută argumente lămuritoare. Istoricul militar a lămurit câteva noțiuni necesare pentru a înțelege conținutul materiei ce urmează a fi studiată. Istoria este știința care se ocupă de viața din trecut și prezent a oamenilor, de traiul, munca și conviețuirea lor pașnică sau/și belicoasă.
Istoria reține cele mai importante evenimente, întâmplări și realizări din existența unei colectivități umane, realizări culturale, științifice, descoperiri tehnice sau/și viață spirituală. Istoria este știința care recompune, din fragmente, pe bază de dovezi arheologice, documente și înscrisuri sau mărturii orale, viața așa cum a fost, în spiritul adevărului.
Istoria este „învățătoarea vieții" pentru că ea se repetă pe spirala timpului, ducând trăsăturile cele mai semnificative de cultură și civilizație umană. Așa cum veți constata istoria ne răspunde la întrebările fundamentale: când, cine și ce a făcut. Ca orice „poveste", istoria are eroii săi, are conducători, care la noi, la români, s-au numit voievozi (Menumorut, care a avut cetatea sa la Biharia), domnitori (care s-au bătut pentru libertatea românilor cu turcii, rușii și habsburgii Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Iancu de Hunedoara, Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir, Constantin Brâncoveanu, Alexandru Ioan Cuza), regi (precum: Burebista, Decebal, Carol I și Ferdinand, ori în Europa: Carol cel Mare, Carol Quintul) sau împărați (ca Alexandru Macedon, Cezar, Traian, Aurelian, Maria Tereza, Napoleon), precum au fost și comandanți de oști (Horea, Tudor Vladimirescu, Avram Iancu, Nicolae Bălcescu) și soldați (ca sergentul de la Plevna, ca Ecaterina Teodoroiu, de la Jiu și Mărășești sau ca sergentul Bivolaru de la Budapesta). Numele multora, datorită faptelor lor mărețe, au ajuns a fi trecute în cărțile de istorie, altele săpate în piatră, pe crucea de mormânt. Și voi trebuie să le știți, să le Respectați, să le venerați pentru că sunt ale strămoșilor. Aria de cuprindere foarte mare a împărțit obiectul de studiu al istoriei pe epoci istorice, arii de cuprindere universale, naționale, regionale, locale, pe teme de studiu: cultură și civilizație, artă, ocupații și meserii, tradiții și obiceiuri, evenimente etc.
Povestea cu Făt-Frumos și Hercule mie mi-a plăcut. Eu am ascultat Cenușăreasa și m-a impresionat, au intervenit în dialog cu istoricul colegii... O, dragi colegi (la o prima întâlnire, colonelul le-a cerut permisiunea de-a fi primit în clasa lor), vă înțeleg nedumerirea. Orice popor are nevoie și de basme și legende. Ceea ce voi mi-ați spus se încadrează în această categorie de basme și legende.
Istoria studiază faptele adevărate care pot fi demonstrate, dovedite din cel puțin două surse diferite. Ori, acele personaje de basm și legendă sunt unele imaginate de către niște scriitori, dar sunt povestioare, cu tâlc și morală, din care trebuie să distingem binele de rău. În acestea binele este cel care învinge până la urmă. În „povestirile" istorice veți învăța despre întâmplările adevărate produse din cele mai vechi timpuri, de când există dovezi, mărturii din care se poate recompune viața, ca într-un puzzle. Adică istoricul are menirea de a face din cioburi o oglindă care să reflecte viața, așa cum a fost, pentru care studiază documente din arhive, muzee, biblioteci și cercetează urmele rămase și conservate pe cruci și morminte, pe ziduri de cetăți și picturi de biserici.
Și lucrurile sunt simple. Hai să gândim împreună. Ați fost la muzeu? Și răspunsurile au curs: Eu am văzut dinozauri. Eu am văzut cuibarele păsărelelor, am fost la Roma și am văzut Columna. Eu am văzut o clădire veche în centru, am fost la Cetate... Pentru toate există o explicație. Fiecare are propria istorie. Dar voi știți cine sunteți, cine vă sunt strămoșii și ce au făcut ei?
Copiii au participat activ la oră, au mulțumit invitatului pentru lecția oferită, și să nu uite să o lege de Ziua Pompierilor, din 13 septembrie.
Pentru că istoria, pe care începeți să o studiați, să aibă un rezultat concret, vă propun ca noi, dragi colegi, să facem ca proiect colectiv: „Clasa a 4-a C de la Școala Gimnazială „Oltea Doamna" - Trepte pentru viață".
(Sergiu M.)

Trimite email
sâmbătă, 30 mai 2026 la 20:06:26 Ora de vară a Europei de Est