Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Eminescu, coautor... Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş”, numărul din octombrie

Eminescu, coautor... Gheorghe Păun

Un titlu derutant-incomplet, mă grăbesc să înlocuiesc punctele de suspensie cu ceva lămuritor. Prima propunere: „Eminescu este, pentru mine, un coautor de primă mărime al limbii române", iar afirmația, neobișnuită poate la prima vedere, apare la pagina 11 a cărții Limba română, între infern și paradis, a profesorului Solomon Marcus (Editura Spandugino, 2014). Care adăuga: Eminescu „are merite speciale în configurarea părții de paradis a limbii".

Profesorul Marcus știa totdeauna ce spune, de aceea, chiar dacă pare autobiografică, rețin aserțiunea marcusiană, întărită de altfel de numeroase alte nume mari ale culturii noastre - menționez aici numai un articol al lui Horia Bădescu, apărut în Curtea de la Argeș, în ianuarie 2012, vorbind despre „Ființa limbii române", despre „chipul limbii române - chipul lui Eminescu".
Nu detaliez, se știe că limba română arată altfel după Eminescu, se cunosc multe afirmații făcute de poet cu privire la limbă în general, cu privire la limba noastră în particular. Adaug și parafrazez, și acesta este subiectul rândurilor de față, faptul că Eminescu este și un coautor de primă mărime al folclorului. Afirmația are doza ei de exagerare, dar și justificări surprinzătoare. Nu încerc un studiu propriu-zis, sugerez doar câteva argumente.
Se spune, de pildă, că scriitorul care ne-a „prins" cel mai bine în operele sale și ne-a influențat cel mai mult, pe care îl cităm frecvent, este Caragiale. Nici vorbă! Personajele sale sunt pitoresc-istorice, politicienii lui sunt demagogi simpatici în comparație cu ce vedem azi la televizor, absurdul urmuzian a înlocuit caragialismul, iar citatele din scrierile sale, numeroase, într-adevăr, sunt mai degrabă interjecții, termeni circumstanțiali (parol, monșer, amice, căldură mare, coana Joițica, aveți puțintică răbdare, moft,...). Este „la modă" Caragiale pentru stilul său „deconstructivist", pentru bășcălie, umor și absurd, dar Eminescu se plasează în cu totul altă clasă - Eminescu este parte a culturii noastre de adâncime (sintagmă a lui Johan Galtung), a feldeinței (de la Cantemir citire) românești și a folclorului însuși, într-o măsură de care nici nu suntem conștienți"...
Am citat din editorialul distinsului academician Gheorghe Păun, redactorul-șef al revistei.
           Lecturați revista la adresa cunoscută: https://curteadelaarges.ro
           Ce mai putem citi în numărul pentru luna octombrie, aflăm şi din cuprins: Horia Bădescu: „Oile gândirii"; Ion Coja: Ciobănaşul mioritic şi modelul Christic; Cătălin Mamali: Mercenarul şi patriotul; Gheorghe Olteanu: Energia, în vremuri de cumpănă; Rodica Lăzărescu: Acad. Alexandru Zub, 90; Lucian Costache: Prozopoeme... gata maturate; Nicolae Băciuţ: Florin Piersic, pe cont propriu; Alecu Reniţă: Podul de flori; Maria Mona Vâlceanu: Ion Rotaru: O istorie a literaturii române... dar şi multe alte articole, la rubricile cunoscute.
Mulţumim şi pentru acest număr de plăcută zăbavă spre informare, distinse domnule academician Gheorghe Păun.
(Ovidiu Dan)

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:16:26 Ora standard a Europei de Est