Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Eminescu, coautor... Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş”, numărul din octombrie

Eminescu, coautor... Gheorghe Păun

Un titlu derutant-incomplet, mă grăbesc să înlocuiesc punctele de suspensie cu ceva lămuritor. Prima propunere: „Eminescu este, pentru mine, un coautor de primă mărime al limbii române", iar afirmația, neobișnuită poate la prima vedere, apare la pagina 11 a cărții Limba română, între infern și paradis, a profesorului Solomon Marcus (Editura Spandugino, 2014). Care adăuga: Eminescu „are merite speciale în configurarea părții de paradis a limbii".

Profesorul Marcus știa totdeauna ce spune, de aceea, chiar dacă pare autobiografică, rețin aserțiunea marcusiană, întărită de altfel de numeroase alte nume mari ale culturii noastre - menționez aici numai un articol al lui Horia Bădescu, apărut în Curtea de la Argeș, în ianuarie 2012, vorbind despre „Ființa limbii române", despre „chipul limbii române - chipul lui Eminescu".
Nu detaliez, se știe că limba română arată altfel după Eminescu, se cunosc multe afirmații făcute de poet cu privire la limbă în general, cu privire la limba noastră în particular. Adaug și parafrazez, și acesta este subiectul rândurilor de față, faptul că Eminescu este și un coautor de primă mărime al folclorului. Afirmația are doza ei de exagerare, dar și justificări surprinzătoare. Nu încerc un studiu propriu-zis, sugerez doar câteva argumente.
Se spune, de pildă, că scriitorul care ne-a „prins" cel mai bine în operele sale și ne-a influențat cel mai mult, pe care îl cităm frecvent, este Caragiale. Nici vorbă! Personajele sale sunt pitoresc-istorice, politicienii lui sunt demagogi simpatici în comparație cu ce vedem azi la televizor, absurdul urmuzian a înlocuit caragialismul, iar citatele din scrierile sale, numeroase, într-adevăr, sunt mai degrabă interjecții, termeni circumstanțiali (parol, monșer, amice, căldură mare, coana Joițica, aveți puțintică răbdare, moft,...). Este „la modă" Caragiale pentru stilul său „deconstructivist", pentru bășcălie, umor și absurd, dar Eminescu se plasează în cu totul altă clasă - Eminescu este parte a culturii noastre de adâncime (sintagmă a lui Johan Galtung), a feldeinței (de la Cantemir citire) românești și a folclorului însuși, într-o măsură de care nici nu suntem conștienți"...
Am citat din editorialul distinsului academician Gheorghe Păun, redactorul-șef al revistei.
           Lecturați revista la adresa cunoscută: https://curteadelaarges.ro
           Ce mai putem citi în numărul pentru luna octombrie, aflăm şi din cuprins: Horia Bădescu: „Oile gândirii"; Ion Coja: Ciobănaşul mioritic şi modelul Christic; Cătălin Mamali: Mercenarul şi patriotul; Gheorghe Olteanu: Energia, în vremuri de cumpănă; Rodica Lăzărescu: Acad. Alexandru Zub, 90; Lucian Costache: Prozopoeme... gata maturate; Nicolae Băciuţ: Florin Piersic, pe cont propriu; Alecu Reniţă: Podul de flori; Maria Mona Vâlceanu: Ion Rotaru: O istorie a literaturii române... dar şi multe alte articole, la rubricile cunoscute.
Mulţumim şi pentru acest număr de plăcută zăbavă spre informare, distinse domnule academician Gheorghe Păun.
(Ovidiu Dan)

Trimite email
vineri, 26 decembrie 2025 la 10:03:58 Ora standard a Europei de Est