Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Colecția presei românești din Canada, o provocare la cercetare

Unicat la Biblioteca Universității din Oradea


Colecția presei românești din Canada, o provocare la cercetare
O valoroasă colecție a celei mai longevive publicații aparținând românilor din exil, Cuvântul românesc, apărută lunar în Canada, între 1976 și 2005, poate fi studiată la Biblioteca Universității din Oradea. Publicația a intrat, în acest an, în fondul bibliotecii universitare, alături de alte ziare de peste ocean: Accente - Montreal, Observatorul, Zig-Zag româno-canadian și Pagini Românești.

Biblioteca Universității din Oradea a primit primele ziare ale românilor din Canada în anul 2021, grație unei donații făcută de domnul Marian Costache. Titlurile recent intrate în fondul bibliotecii nu fac decât să întregească acest fond documentar prețios, atât pentru cei care vor să studieze presa românească din diaspora, cât și pentru istorici.

Iată ce scria reputatul profesor de jurnalism Ilie Rad, în 2023, tocmai despre puținătatea surselor de documentare ce privesc Cuvântul românesc: „Din păcate, din cauza faptului că revista nu există în bibliotecile românești, ea nu poate fi cercetată și studiată. În anul 2005, când și-a încetat activitatea, după 30 de ani de apariție neîntreruptă, redacția nu a făcut nicio precizare în legătură cu soarta pe care o va avea arhiva redacției, inclusiv colecția revistei. În aceste condiții, cercetarea de față este una fatal limitată, bazată pe câteva referințe critice din două dicționare, precum și pe câteva numere existente în arhiva mea personală, din anii 2004-2005, când am colaborat la revistă (...)".

Ei bine, lucrurile s-au schimbat. „La început de an universitar, Biblioteca Universității din Oradea își așteaptă cititorii pe care îi anunțăm că donația de ziare românești, primită din Canada, în anul 2021, este completată printr-o nouă donație făcută de domnul Marian Costache", spune dr. Anarela Chiș, bibliotecar al instituției academice orădene. Acum colecția Cuvântului românesc pentru anii 1976-2005 este aproape completă. De asemenea, publicațiile bilunare canadiene: Accente - Montreal, Observatorul, Zig-Zag româno-canadian și Pagini Românești , pentru intervalul 2021 - 2023, au intrat și ele în fondul Bibliotecii Universității din Oradea, bibliotecarii lucrând, chiar în aceste zile, la înregistrarea colecțiilor. „Biblioteca Universității din Oradea este singura bibliotecă din România care se poate mândri că poate pune la dispoziția cititorilor și cercetătorilor aproape toate periodicele românești apărute de-a lungul timpului în Canada. Pentru a provoca interesul cititorilor noștri și pentru a veni în întâmpinarea eventualelor demersuri făcute de cercetători, Biblioteca Universității din Oradea își propune să organizeze, cât mai curând, o expoziție de prezentare a fondului ce cuprinde aceste ziare", a mai declarat dr. Anarela Chiș. „Chiar dacă despre o parte a acestor publicații canadiene s-au scris articole științifice, care au avut ca temă Presa românească din diaspora, exil și comunitățile românești, prezentate și publicate în cadrul «Congresului Internațional de Istorie a Presei», din anul 2022 de la Novisad, Serbia, mai sunt multe de aflat", a adăugat dr. Anarela Chiș.

În comunicarea științifică „Publicația lunară Cuvântul românesc (1976-2005)", apărută și pe blogul personal al autorului, Ilie Rad vorbește despre „succesul ziarului" de peste ocean. Cercetătorul pune longevitatea publicației pe seama faptului că aceasta „nu aparține unui singur proprietar sau nici măcar unei grupări politice. El (ziarul n.a.) aparține întregului exil, este scris de români din toate generațiile exilului, din toate ariile geografice în care este răspândită diaspora românească, fără niciun fel de discriminare socială, etnică sau religioasă. Între numeroasele semnături apărute în paginile Cuvântului românesc poți distinge cele mai diverse orientări și apartenențe politice, de la liberali, legionari, țărăniști, social-democrați, la foști membri ai partidului comunist sau independenți. În miile de pagini tipărite în acești zece ani (autorul se referă la ceea ce numește „deceniul satanic 1980 - 1989" n.a.), poți întâlni articole despre personalități din istoria și viața politică românească a secolului 20, de la bătrânul anarhisto-socialist Zamfir Arbore, la Iuliu Maniu, Gh. I. Brătianu, I.G. Duca, Pan Halippa, Constantin Stere, Nicolae Titulescu, Corneliu Zelea Codreanu, Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Vasile Băncilă, Nicolae Penescu, generalii Platon Chirnoagă, Ion Gheorghe, Nicolae Rădescu și până la Mareșalul Ion Antonescu - primul prizonier politic al urgiei comuniste.

Un lucru poate să treacă drept certitudine, prin comparație cu alte ziare apărute în afara granițelor, care au oscilat între opoziție și neutralitate ori au fost, pe față, oficine ale Securității, Cuvântul românesc s-a situat constant împotriva regimurilor comuniste de la București și de la Moscova. „Cvasiunanimitatea celor care mai simt românește, deși sunt pe alte meleaguri și sunt, unii, bine amplasați economic și profesional, sunt uniți prin voința, gândirea și fapta de a contribui, după puteri, la eliberarea patriei românești", scria ziarul.

Iată cum descria Radu Dunăreanu viața românilor din „epoca de aur". Deloc întâmplător, articolul este intitulat „Ceauschwitz", o legătură nicidecum forțată între numele președintelui RSR, Nicolae Ceaușescu, și lagărul morții de la Auschwitz. „Nici pe timpul războiului nu erau, pe străzi, atâtea patrule militare, plus miliție, plus băieții veseli de la Secu, în civile sau haine de piele, îmbuibați și aroganți".

În ediția din martie 1987, Stroe Moldovanu punea sub lupă relația dintre „Scînteia, Telegraful și Diodoros al Ierusalimului" și se întreba: „care e rolul Patriarhiei Ortodoxe Române, să răspândească cuvântul lui Hristos sau cel al comunismului ateu al lui Ceaușescu".

Nici măcar ultimul lider al URSS, părintele perestroikăi și al glasnostului, n-a scăpat criticilor din Cuvântul românesc. În articolul „Nici prepusul, nici sistemul", publicat în mai 1987, George Barna, scria că Gorbaciov „nu e deloc altceva decât un Brejnev cu pretenții de «civilizat»".

Rubrica „Știri din țară" era completată cu „Vederi din țară". Pagina 29 a ziarului prezentând imaginea unei cozi la ouă, surprinsă într-un oraș românesc înaintea sărbătorii de Paște a anului 1986. „Știri din țară" aducea, în pastile, informații de acasă: „Bugetul pe 1986 a fost redus cu 20 de miliarde lei. Ultima glumă despre buget fiind că jumătate e pentru plata securiștilor și cealaltă jumătate pentru propagandă". Sau: „Zăpada din RSR e rezistentă, o pui pe calorifer și nu se topește". Ori: „Întreruperile de curent nu-s rare, dar îs lungi". Alte „Știri din țară" aveau accente mult mai grave. Ca, de pildă, informația că, în iarna 1984 - 1985, 98 de copii au murit „de frig", doar la Spitalul Grigore Alexandrescu din București.

Cuvântul românesc n-a schimbat tabăra nici după căderea regimului Ceaușescu. „Poporul român a fost înșelat în 1989, crezând că a fost momentul anulării comunismului, când de fapt a fost o revoluție de palat, vechea minoritate dictatorială fiind înlocuită cu o formă deghizată de neosocialism".

După 31 de ani de rezistență glorioasă, în anul 2005, Cuvântul românesc își încetează, în mod neașteptat, apariția. Iată cum explicau, în editorialul „Bun rămas tuturor", publicat pe prima pagină a numărului 340, ultimul, cei din redacție această decizie: „Nu din motive pecuniare, nici politice și nici personale. Încetăm pentru că, în opinia noastră, a sosit momentul de a transmite mai departe noilor generații făclia luptei pentru o Românie liberă și democratică".

Dr. Anarela Chiș

Dr. Florin Budea

Trimite email

marți, 22 septembrie 2026 la 03:26:24 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

De-ale studenților

,,Pentru noi, Săptămâna Bobocilor înseamnă adevăratul început al studenției", spune Amelia Varga - președintele Uniunii Studenților Oradea.