Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Noul ministru al Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a depus jurământul la Palatul Cotroceni / Ministrul nu a adresat niciun discurs după învestire

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian, rectorul Universității Ștefan cel Mare din Suceava, a depus jurământul la Palatul Cotroceni. Dimian a fost propus și validat, în unanimitate, pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în urmă cu o zi, în cadrul Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal. Amintim, funcția de ministru al Educației a fost vacantă mai mult de 2 luni după demisia lui Daniel David din 22 decembrie 2025.

Mihai Dimian, noul ministru al Educației și Cercetării, are ca cercetător scoruri medii la impactul activității științifice, obținute mai ales prin articole de grup apărute în publicații controversate, potrivit unei analize Edupedu.ro

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian a depus jurământul la Palatul Cotroceni, la ora 16, după ce astăzi, președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul de numire.

Mihai Dimian este al 32-lea ministru în ultimii 36 de ani.

Ceremonia a fost una scurtă: după intonarea imnului, Mihai Dimian a depus jurământul, fără să țină vreun discurs.


Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Colecția presei românești din Canada, o provocare la cercetare

Unicat la Biblioteca Universității din Oradea

Colecția presei românești din Canada, o provocare la cercetare

O valoroasă colecție a celei mai longevive publicații aparținând românilor din exil, Cuvântul românesc, apărută lunar în Canada, între 1976 și 2005, poate fi studiată la Biblioteca Universității din Oradea. Publicația a intrat, în acest an, în fondul bibliotecii universitare, alături de alte ziare de peste ocean: Accente - Montreal, Observatorul, Zig-Zag româno-canadian și Pagini Românești.

Biblioteca Universității din Oradea a primit primele ziare ale românilor din Canada în anul 2021, grație unei donații făcută de domnul Marian Costache. Titlurile recent intrate în fondul bibliotecii nu fac decât să întregească acest fond documentar prețios, atât pentru cei care vor să studieze presa românească din diaspora, cât și pentru istorici.
Iată ce scria reputatul profesor de jurnalism Ilie Rad, în 2023, tocmai despre puținătatea surselor de documentare ce privesc Cuvântul românesc: „Din păcate, din cauza faptului că revista nu există în bibliotecile românești, ea nu poate fi cercetată și studiată. În anul 2005, când și-a încetat activitatea, după 30 de ani de apariție neîntreruptă, redacția nu a făcut nicio precizare în legătură cu soarta pe care o va avea arhiva redacției, inclusiv colecția revistei. În aceste condiții, cercetarea de față este una fatal limitată, bazată pe câteva referințe critice din două dicționare, precum și pe câteva numere existente în arhiva mea personală, din anii 2004-2005, când am colaborat la revistă (...)".
Ei bine, lucrurile s-au schimbat. „La început de an universitar, Biblioteca Universității din Oradea își așteaptă cititorii pe care îi anunțăm că donația de ziare românești, primită din Canada, în anul 2021, este completată printr-o nouă donație făcută de domnul Marian Costache", spune dr. Anarela Chiș, bibliotecar al instituției academice orădene. Acum colecția Cuvântului românesc pentru anii 1976-2005 este aproape completă. De asemenea, publicațiile bilunare canadiene: Accente - Montreal, Observatorul, Zig-Zag româno-canadian și Pagini Românești , pentru intervalul 2021 - 2023, au intrat și ele în fondul Bibliotecii Universității din Oradea, bibliotecarii lucrând, chiar în aceste zile, la înregistrarea colecțiilor. „Biblioteca Universității din Oradea este singura bibliotecă din România care se poate mândri că poate pune la dispoziția cititorilor și cercetătorilor aproape toate periodicele românești apărute de-a lungul timpului în Canada. Pentru a provoca interesul cititorilor noștri și pentru a veni în întâmpinarea eventualelor demersuri făcute de cercetători, Biblioteca Universității din Oradea își propune să organizeze, cât mai curând, o expoziție de prezentare a fondului ce cuprinde aceste ziare", a mai declarat dr. Anarela Chiș. „Chiar dacă despre o parte a acestor publicații canadiene s-au scris articole științifice, care au avut ca temă Presa românească din diaspora, exil și comunitățile românești, prezentate și publicate în cadrul «Congresului Internațional de Istorie a Presei», din anul 2022 de la Novisad, Serbia, mai sunt multe de aflat", a adăugat dr. Anarela Chiș.
În comunicarea științifică „Publicația lunară Cuvântul românesc (1976-2005)", apărută și pe blogul personal al autorului, Ilie Rad vorbește despre „succesul ziarului" de peste ocean. Cercetătorul pune longevitatea publicației pe seama faptului că aceasta „nu aparține unui singur proprietar sau nici măcar unei grupări politice. El (ziarul n.a.) aparține întregului exil, este scris de români din toate generațiile exilului, din toate ariile geografice în care este răspândită diaspora românească, fără niciun fel de discriminare socială, etnică sau religioasă. Între numeroasele semnături apărute în paginile Cuvântului românesc poți distinge cele mai diverse orientări și apartenențe politice, de la liberali, legionari, țărăniști, social-democrați, la foști membri ai partidului comunist sau independenți. În miile de pagini tipărite în acești zece ani (autorul se referă la ceea ce numește „deceniul satanic 1980 - 1989" n.a.), poți întâlni articole despre personalități din istoria și viața politică românească a secolului 20, de la bătrânul anarhisto-socialist Zamfir Arbore, la Iuliu Maniu, Gh. I. Brătianu, I.G. Duca, Pan Halippa, Constantin Stere, Nicolae Titulescu, Corneliu Zelea Codreanu, Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Vasile Băncilă, Nicolae Penescu, generalii Platon Chirnoagă, Ion Gheorghe, Nicolae Rădescu și până la Mareșalul Ion Antonescu - primul prizonier politic al urgiei comuniste.
Un lucru poate să treacă drept certitudine, prin comparație cu alte ziare apărute în afara granițelor, care au oscilat între opoziție și neutralitate ori au fost, pe față, oficine ale Securității, Cuvântul românesc s-a situat constant împotriva regimurilor comuniste de la București și de la Moscova. „Cvasiunanimitatea celor care mai simt românește, deși sunt pe alte meleaguri și sunt, unii, bine amplasați economic și profesional, sunt uniți prin voința, gândirea și fapta de a contribui, după puteri, la eliberarea patriei românești", scria ziarul.
Iată cum descria Radu Dunăreanu viața românilor din „epoca de aur". Deloc întâmplător, articolul este intitulat „Ceauschwitz", o legătură nicidecum forțată între numele președintelui RSR, Nicolae Ceaușescu, și lagărul morții de la Auschwitz. „Nici pe timpul războiului nu erau, pe străzi, atâtea patrule militare, plus miliție, plus băieții veseli de la Secu, în civile sau haine de piele, îmbuibați și aroganți".
În ediția din martie 1987, Stroe Moldovanu punea sub lupă relația dintre „Scînteia, Telegraful și Diodoros al Ierusalimului" și se întreba: „care e rolul Patriarhiei Ortodoxe Române, să răspândească cuvântul lui Hristos sau cel al comunismului ateu al lui Ceaușescu".
Nici măcar ultimul lider al URSS, părintele perestroikăi și al glasnostului, n-a scăpat criticilor din Cuvântul românesc. În articolul „Nici prepusul, nici sistemul", publicat în mai 1987, George Barna, scria că Gorbaciov „nu e deloc altceva decât un Brejnev cu pretenții de «civilizat»".
Rubrica „Știri din țară" era completată cu „Vederi din țară". Pagina 29 a ziarului prezentând imaginea unei cozi la ouă, surprinsă într-un oraș românesc înaintea sărbătorii de Paște a anului 1986. „Știri din țară" aducea, în pastile, informații de acasă: „Bugetul pe 1986 a fost redus cu 20 de miliarde lei. Ultima glumă despre buget fiind că jumătate e pentru plata securiștilor și cealaltă jumătate pentru propagandă". Sau: „Zăpada din RSR e rezistentă, o pui pe calorifer și nu se topește". Ori: „Întreruperile de curent nu-s rare, dar îs lungi". Alte „Știri din țară" aveau accente mult mai grave. Ca, de pildă, informația că, în iarna 1984 - 1985, 98 de copii au murit „de frig", doar la Spitalul Grigore Alexandrescu din București.
Cuvântul românesc n-a schimbat tabăra nici după căderea regimului Ceaușescu. „Poporul român a fost înșelat în 1989, crezând că a fost momentul anulării comunismului, când de fapt a fost o revoluție de palat, vechea minoritate dictatorială fiind înlocuită cu o formă deghizată de neosocialism".
După 31 de ani de rezistență glorioasă, în anul 2005, Cuvântul românesc își încetează, în mod neașteptat, apariția. Iată cum explicau, în editorialul „Bun rămas tuturor", publicat pe prima pagină a numărului 340, ultimul, cei din redacție această decizie: „Nu din motive pecuniare, nici politice și nici personale. Încetăm pentru că, în opinia noastră, a sosit momentul de a transmite mai departe noilor generații făclia luptei pentru o Românie liberă și democratică".
Dr. Anarela Chiș
Dr. Florin Budea
Trimite email
vineri, 13 martie 2026 la 07:24:20 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Invitație
La încondeiat ouă
Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea, organizează, cu ocazia sărbătorilor pascale, Atelierul de încondeiat ouă, dedicat școlarilor (7-19 ani), adulților și familiilor care doresc să se familiarizeze cu tehnica tradițională a acestui meșteșug...