Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Noua conducere a Consiliului Județean Bihor și-a început mandatul

Luni, 4 noiembrie 2024,

Noua conducere a Consiliului Județean Bihor și-a început mandatul

Luni, 4 noiembrie 2024, în sala mare a Prefecturii Bihor, a avut loc constituirea noului Consiliu Județean Bihor. Președintele Ilie Bolojan, cei doi vicepreședinți, Mircea Mălan și Horea Abrudan, și consilierii județeni au depus jurământul, angajându-se să respecte Constituția și legile țării și să își îndeplinească îndatoririle față de județul Bihor.

Președintele Consiliului Județean Bihor a mulțumit bihorenilor, echipei Consiliului Județean Bihor și instituțiilor partenere, pentru încrederea și sprijinul acordat în mandatul care s-a încheiat. 
„Rezultatul votului de la alegerile din 9 iunie nu este rezultatul unor promisiuni viitoare, ci a lucrurilor pe care Consiliul Județean le-a realizat în cei 4 ani de mandat, a politicilor publice pe care le-am susținut în acești ani. Pentru aceste realizări se cuvine să aduc mulțumiri bihorenilor, în primul rând, pentru votul pe care ni l-au acordat. Cea mai mare onoare este să fim în serviciul oamenilor. Realizările Consiliului Județean sunt rezultatul unei echipe și le mulțumesc tuturor", a precizat Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor. 
Ilie Bolojan și-a exprimat încrederea că, în următorii patru ani, Consiliul Județean Bihor va continua să respecte angajamentele și să fie un motor al dezvoltării județului.
După ce consilierii județeni au votat pentru desemnarea celor doi vicepreședinți, Mircea Mălan a prezentat proiectele pe care Consiliul Județean Bihor le va derula în noul mandat: 
„Începând de astăzi ne revine tuturor să arătăm ce știm să facem cu încrederea pe care bihorenii ne-au acordat-o în ziua alegerilor. Avem multe lucruri de făcut împreună, în primul rând să continuăm marile proiecte de infrastructură, precum finalizarea lucrărilor la inelul metropolitan și centura Biharia, la drumul județean Salonta-Tinca, să începem lucrările la pasajele subterane și supraterane, la drumul Padiș-Ic Ponor. Vom depune spre finanțare proiectul de peste 200 de milioane de euro pentru rețeaua de trenuri metropolitane." 
Vicepreședintele Mircea Mălan a subliniat și alte obiective, printre care continuarea dezvoltării Aeroportului Oradea, finalizarea celor patru parcuri industriale din Aleșd, Beiuș, Marghita și Ștei, programele de sprijin pentru extinderea rețelei de gaz în comune și finalizarea lucrărilor de utilități prin PNDL. Alte priorități menționate includ îmbunătățirea curățeniei în județ, investițiile în infrastructura turistică și continuarea unor proiecte culturale. 
Consiliul Județean Bihor reunește consilieri din patru formațiuni politice, având majoritatea formată de PNL, cu 19 membri, inclusiv președintele Ilie-Gavril Bolojan: Mircea Mălan, Ancuța Florina Șchiop, Cristian-Marin Buzlea, Ionel Avrigeanu, Marcela-Florina Prada, Horea-Florian Abrudan, Eugen-Daniel Pop, Cristian-Mihai Mihuța, Leontina-Ana Daragiu, Teodor-Ioan Suciu, Nicolae-Dan Bodea, Traian Turle, Călin Morar, Ovidiu-Alexandru Cseh, Bogdan-Florin Hodișan, Constantin Neniu, Dumitru Fechete și Attila Norbert Halasz.
Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) este reprezentată de consilierii Norbert-Lorand Csiszer, Hajnal Kéry, András Grim, Szilárd Szijjártó, Gheorghe-Cristian Chiș, Ferenc-Mózes-Olivér Iakab și Vesselēnyi Istvàn. 
Partidul Social Democrat (PSD) este prezent în consiliu cu o echipă formată din Aurel-George Mohan, Adriana-Gabriela Vladu, Nicolae-Ioan Avram, Sergiu-Octavian David, Florian Ciora, Florin-Bujur Chirilă și Florian Victor Oros.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este reprezentată de consilierii Ciprian-Mircea Blejan și Diana-Ioana Noane.

Trimite email
joi, 21 mai 2026 la 02:33:40 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București