Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

A fost sfințită Troița ridicată în memoria martirilor din Giriş și Belfir

Duminică, comunitatea din Girișu Negru a marcat împlinirea a 75 de ani de la revoltele țărănești din 1949


A fost sfințită Troița ridicată în memoria martirilor din Giriş și Belfir
Duminică (10 noiembrie 2024), comunitatea din Girișu Negru a marcat printr-o serie de manifestări, organizate de Parohia Ortodoxă din Girișu Negru, Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal și familiile foștilor deportați, împlinirea a 75 de ani de la revoltele țărănești din 1949. Cu acest prilej a fost sfințită Troița ridicată în memoria martirilor girișeni și din Belfir.

În vara anului 1949, satele bihorene au fost cuprinse de o amplă acțiune de revoltă împotriva măsurilor impuse de noul regim comunist privind colectivizarea forțată. Țăranii erau nemulțumiți de creșterea cotele impuse, iar muncitorii de la batoze nu mai primeau plata în produse agricole, ci în bani. De asemenea, se stabilește ca întreaga recoltă să fie treierată la arie, proces care era mult mai ușor de supravegheat de organismele de stat. În Bihor, numărul total al participanților la răscoalele țărănești a fost de 17.441, din 54 de comune, din care 12.368 au fost țărani săraci şi doar 1.004 chiaburi, iar numărul membrilor de partid a fost de 601. Pe lângă reacția imediată a organelor statului, executarea capilor revoltei, în a doua etapă de „pacificare" a lumii rurale din fiecare sat răsculat au fost deportați nu numai capii mişcărilor, ci şi alte persoane catalogate drept „chiaburi". Au fost ridicați între 800 şi 1.000 de oameni. Toți arestații au fost transportați la sediul Miliţiei Județene, după care duși în Gara de Est din Oradea, unde, pe 3 august 1949, s-a format un convoi de vagoane cu destinația Medgidia. În total, ca urmare a acestor frământări, au fost deportate din Bihor 238 de familii, cu un număr de 863 de persoane cu vârsta cuprinsă între o lună şi 74 de ani, din 76 de localități bihorene.
Pentru a marca împlinirea a 75 de ani de la acest moment, familiile deportaților din Girișu Negru, coordonați de Viorica Țărău, pe cheltuiala lor, au ridicat o nouă troiță din lemn, realizată de Radu Lazăr din Ceica, amplasată pe un soclu pe care au fost trecute numele celor trei girișeni executați în vara lui 1949, Silviu Sârbu, Bolog Ioan și Boto Gheorghe, respectiv numele celor peste 40 de deportați în urma rebeliunii. De asemenea, pe soclu au fost menționate și numele celor doi țărani executați în Belfir, localitate învecinată, Csak Ladislau și Biro Jozsef.
Evenimentul s-a desfășurat la Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae" din Girișu Negru, unde părintele paroh, Florin Voropciuc, a oficiat Utrenia și Sfânta Liturghie, apoi parastasul pentru pomenirea țăranilor executați și deportați de către regimul comunist. La manifestare au participat pe lângă foștii deportați, urmași ai celor care au fost surghiuniți, fii ai satului, dar și numeroși invitați veniți din județul Arad și Bihor. De asemenea, printre participanți s-a aflat și fostul deținut politic Papp Iuliu, dar și copii ai foștilor deținuți politici din Bihor. Prezent la manifestări, nou alesul primar al comunei Tinca, Vlad Popa, și-a exprimat profunda sa recunoștință pentru martiriul, suferința și curajul girișenilor care în 1949 s-au revoltat împotriva comunismului. „Această primă revoltă din 1949 a fost o scânteia a ceea ce a urmat 40 de ani mai târziu, când în decembrie 1989, românii au ieșit în stradă să se elibereze de un regim dictatorial", a remarcat Vlad Popa. Despre ce a însemnat pentru girișeni momentul 1949 a vorbit celor prezenți doctorul în Istorie, Augustin Țărău, muzeograf la Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal, fiu al satului. „În după amiaza zilei de 28 iulie 1949, au izbucnit revoltele în Girișu Negru, provocate de secretarul de partid Bobiș Gheorge. Bolog Ioan îl prinde de gât, iar Popa Mărie și Țărău Gheorghe intră în clădirea Comitetului Provizoriu, între timp se dă foc arhivei și se incendiază IMS-ul din stradă. În Giriș au fost executate trei persoane, Silviu Sârbu, fiul protopopului ortodox, Bolog Ioan și Boto Gheorghe. Campioana execuțiilor din Bihor a fost localitatea Ucuriș unde au fost executate cinci persoane", a precizat Augustin Țărău.
Despre cauzele care au dus la izbucnirea revoltelor și modul în care s-au desfășurat acestea în Bihor a vorbit dr. Cristina Liana Pușcaș, curatorul expoziției „75 de ani de la revoltele țărănești din Bihor", expusă cu acest prilej în curtea bisericii. „Girișul Negru a fost epicentrul rebeliunii țărănești din 1949. După lichidarea elitei politice și intelectuale, comuniștii și-au îndreptat atenția spre lumea rurală, îngenuncherea țăranilor realizându-se prin colectivizare. Primele care au sesizat pericolul colectivizării au fost femeile, care au realizat că după plata cotelor la cereale, nu mai rămân cu grâu pentru pâine. Astfel că printre sloganurile strigate în timpul revoltelor a fost și acesta «Vrem pită, nu mălai și pe Regele Mihai, iar cu Groza sub tramvai, să-l măture UCB-ul, să-l care CFR-ul, până în URSS-ul»", a subliniat Cristina Liana Pușcaș.
În ultima parte a manifestărilor a avut loc sfințirea noii Troițe din curtea Biserici, troiţă ridicată în memoria țăranilor bihoreni executați și deportați în vara anului 1949. Grija pentru amenajarea acesteia a fost asumată de către doamna Viorica Țărău, cu sprijinul financiar al unor urmași ai deportaților din 1949.