Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

A fost sfințită Troița ridicată în memoria martirilor din Giriş și Belfir

Duminică, comunitatea din Girișu Negru a marcat împlinirea a 75 de ani de la revoltele țărănești din 1949

A fost sfințită Troița ridicată în memoria martirilor din Giriş și Belfir

Duminică (10 noiembrie 2024), comunitatea din Girișu Negru a marcat printr-o serie de manifestări, organizate de Parohia Ortodoxă din Girișu Negru, Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal și familiile foștilor deportați, împlinirea a 75 de ani de la revoltele țărănești din 1949. Cu acest prilej a fost sfințită Troița ridicată în memoria martirilor girișeni și din Belfir.

În vara anului 1949, satele bihorene au fost cuprinse de o amplă acțiune de revoltă împotriva măsurilor impuse de noul regim comunist privind colectivizarea forțată. Țăranii erau nemulțumiți de creșterea cotele impuse, iar muncitorii de la batoze nu mai primeau plata în produse agricole, ci în bani. De asemenea, se stabilește ca întreaga recoltă să fie treierată la arie, proces care era mult mai ușor de supravegheat de organismele de stat. În Bihor, numărul total al participanților la răscoalele țărănești a fost de 17.441, din 54 de comune, din care 12.368 au fost țărani săraci şi doar 1.004 chiaburi, iar numărul membrilor de partid a fost de 601. Pe lângă reacția imediată a organelor statului, executarea capilor revoltei, în a doua etapă de „pacificare" a lumii rurale din fiecare sat răsculat au fost deportați nu numai capii mişcărilor, ci şi alte persoane catalogate drept „chiaburi". Au fost ridicați între 800 şi 1.000 de oameni. Toți arestații au fost transportați la sediul Miliţiei Județene, după care duși în Gara de Est din Oradea, unde, pe 3 august 1949, s-a format un convoi de vagoane cu destinația Medgidia. În total, ca urmare a acestor frământări, au fost deportate din Bihor 238 de familii, cu un număr de 863 de persoane cu vârsta cuprinsă între o lună şi 74 de ani, din 76 de localități bihorene.  
Pentru a marca împlinirea a 75 de ani de la acest moment, familiile deportaților din Girișu Negru, coordonați de Viorica Țărău, pe cheltuiala lor, au ridicat o nouă troiță din lemn, realizată de Radu Lazăr din Ceica, amplasată pe un soclu pe care au fost trecute numele celor trei girișeni executați în vara lui 1949, Silviu Sârbu, Bolog Ioan și Boto Gheorghe, respectiv numele celor peste 40 de deportați în urma rebeliunii. De asemenea, pe soclu au fost menționate și numele celor doi țărani executați în Belfir, localitate învecinată, Csak Ladislau și Biro Jozsef. 
Evenimentul s-a desfășurat la Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae" din Girișu Negru, unde părintele paroh, Florin Voropciuc, a oficiat Utrenia și Sfânta Liturghie, apoi parastasul pentru pomenirea țăranilor executați și deportați de către regimul comunist. La manifestare au participat pe lângă foștii deportați, urmași ai celor care au fost surghiuniți, fii ai satului, dar și numeroși invitați veniți din județul Arad și Bihor. De asemenea, printre participanți s-a aflat și fostul deținut politic Papp Iuliu, dar și copii ai foștilor deținuți politici din Bihor. Prezent la manifestări, nou alesul primar al comunei Tinca, Vlad Popa, și-a exprimat profunda sa recunoștință pentru martiriul, suferința și curajul girișenilor care în 1949 s-au revoltat împotriva comunismului. „Această primă revoltă din 1949 a fost o scânteia a ceea ce a urmat 40 de ani mai târziu, când în decembrie 1989, românii au ieșit în stradă să se elibereze de un regim dictatorial", a remarcat Vlad Popa. Despre ce a însemnat pentru girișeni momentul 1949 a vorbit celor prezenți doctorul în Istorie, Augustin Țărău, muzeograf la Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal, fiu al satului. „În după amiaza zilei de 28 iulie 1949, au izbucnit revoltele în Girișu Negru, provocate de secretarul de partid Bobiș Gheorge. Bolog Ioan îl prinde de gât, iar Popa Mărie și Țărău Gheorghe intră în clădirea Comitetului Provizoriu, între timp se dă foc arhivei și se incendiază IMS-ul din stradă. În Giriș au fost executate trei persoane, Silviu Sârbu, fiul protopopului ortodox, Bolog Ioan și Boto Gheorghe. Campioana execuțiilor din Bihor a fost localitatea Ucuriș unde au fost executate cinci persoane", a precizat Augustin Țărău.  
Despre cauzele care au dus la izbucnirea revoltelor și modul în care s-au desfășurat acestea în Bihor a vorbit dr. Cristina Liana Pușcaș, curatorul expoziției „75 de ani de la revoltele țărănești din Bihor", expusă cu acest prilej în curtea bisericii. „Girișul Negru a fost epicentrul rebeliunii țărănești din 1949. După lichidarea elitei politice și intelectuale, comuniștii și-au îndreptat atenția spre lumea rurală, îngenuncherea țăranilor realizându-se prin colectivizare. Primele care au sesizat pericolul colectivizării au fost femeile, care au realizat că după plata cotelor la cereale, nu mai rămân cu grâu pentru pâine. Astfel că printre sloganurile strigate în timpul revoltelor a fost și acesta «Vrem pită, nu mălai și pe Regele Mihai, iar cu Groza sub tramvai, să-l măture UCB-ul, să-l care CFR-ul, până în URSS-ul»", a subliniat Cristina Liana Pușcaș. 
În ultima parte a manifestărilor a avut loc sfințirea noii Troițe din curtea Biserici, troiţă ridicată în memoria țăranilor bihoreni executați și deportați în vara anului 1949. Grija pentru amenajarea acesteia a fost asumată de către doamna Viorica Țărău, cu sprijinul financiar al unor urmași ai deportaților din 1949.
Trimite email
joi, 11 iunie 2026 la 01:25:35 Ora de vară a Europei de Est