Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

„Școala memoriei”

Școala de vară de la Sighet, 2009 (sau)

„Școala memoriei”

În fiecare an, la Sighet, se întâmplă ceva unic: tineri din întreaga țară, și nu numai, se întâlnesc în cadrul Școlii de vară, pentru a învăța despre o perioadă a cărei amintire tinde adeseori să fie refulată: trecutul comunist.

 Ediția a XII-a, din acest an (13-20 iulie), ca și cea precedentă, a reunit nu doar elevi (50, cu vârste între 14 și18 ani), ci și 50 de profesori, și s-a desfășurat sub egida celor 20 de ani de la căderea comunismului.
 Anul acesta, printre participanți, m-am aflat și eu, alături de Florina Camelia Gug, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Economic „Partenie Cosma” și David Sergiu Octavian, clasa a XI-a la Liceul Teoretic „Aurel Lazăr” din Oradea, după ce am fost selectați în prealabil, pe baza unui concurs național de eseuri cu tema „Þăranii și comunismul”. În această calitate, țin să mulțumesc organizatorilor (Fundația Academia Civică, în colaborare și cu suportul financiar al Fundației Konrad Adenauer și Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, și cu sprijinul Institutului Polonez) pentru a fi făcut posibilă o astfel de școală a memoriei, a libertății adevărului, care pentru mine a însemnat chiar mai mult decât m-aș fi așteptat: aprofundarea unei istorii încă nelămurite și controversate, prieteni noi, și mai ales, un imbold categoric de a continua studiul în acest sens și de a lupta astfel pentru apărarea acestei „plante fragile” care este democrația, după cum o numește rectorul școlii, Stephane Courtois. 
 Programul acestei ediții, deși încărcat, a reunit personalități remarcabile, atât din țară, cât și din alte țări ale fostului lagăr comunist, avându-i ca moderatori pe Romulus Rusan și Ana Blandiana, fondatorii Memorialului. În prima zi, după o vizită ghidată a memorialului, văzut prin ochii, zâmbetul și sensibilitatea Anei Blandiana, am asistat, seara, la un recital cu totul deosebit – Grigore Leșe - „Eroi și morminte”, desfășurat chiar în fosta închisoare. A doua zi, au urmat prelegeri ale unor invitați din Cehia, Bulgaria și Letonia, impresionante prin profunzimea analitică, în special cea a dnei Mimoza Dimitrova (Sofia), care ne-a vorbit dintr-o perspectivă psihologică despre nostalgia pentru trecutul comunist. De la superba eleganță academică a istoricului Alexandru Zub, obiectivitatea jurnalistică a fondatorului „României libere”, Petre Mihai Băcanu, la mărturisirea profund subiectivă și emoționantă a lui Traian Orban, rănit în ’87 la Timișoara, prelegerile s-au dovedit a fi privilegii de neprețuit. În zilele următoare, au urmat poetul Nicolae Dabija (Chișinău), membri ai familiei Noica, apropiați ai lui Nicolae Steinhardt, matematicianul Solomon Marcus, disidenții polonezi M. Chojecki și H. Wujek, Bela Kalman din Ungaria și mulți alții.
 În fiecare seară, am avut ocazia de viziona documentare și filme artistice, precum „Katyn” sau „Clonarea omului nou”, proiectate tot în memorial, astfel că, la plecare, cred că cu toții ne simțeam, paradoxal, ca acasă aici, în acest loc încărcat de suferințele trecute; și îmi place să cred că aceasta este o formă de victorie, nicidecum de nepăsare, o victorie și o răzbunare a durerii dintre aceste ziduri, învățând despre ororile comunismului în însăși „casa” lui, (inter)naționalizată oarecum, ca Memorial, și devenind astfel „o deschisoare” spre adevăr, după cum o numea în 1995 istoricul Jardar Seim.
  Săptămâna s-a finalizat cu un test de evaluare, care, pe lângă întrebări exacte legate de istoria comunistă, a inclus și cerința de a prezenta pe scurt trei săli-expoziție din memorial, pe care le-am aprofundat, care ne-au impresionat cel mai mult. Duminică, la festivitatea de premiere, aveam să trăiesc unul din cele mai emoționante momente. Acordarea premiului „Dr. Miron Costin” pentru rezultatele la testul de evaluare mi-a generat în același timp surpriză, bucurie, recunoștință, iar în gestul sincer, plin de încredere al domnului Romulus Rusan de a-mi strânge mâna s-a pecetluit parcă o promisiune, pe care voi face tot posibilul să o respect. Această zi finală a fost cu atât mai fericită cu cât, m-am aflat printre cei cinci câștigători, alături de colega mea de la Colegiul Economic, Florina Gug, sincer emoționată, și ea, de acest moment unic. Premiile au constat în cărți deosebit de valoroase de istorie, dar și beletristică. 
 Atât organizarea Școlii de vară, cât și întreaga activitate a Fundației Academia Civică sunt realizări de un merit ieșit din comun, într-o societate care tinde tot mai mult spre material, spre preocupări lucrative, în care suferințele, nedreptățile și chiar absurdul unui regim criminal tind să rămână niște statistici prăfuite în arhive. Confruntarea trecutului, acceptarea și încercarea de a învăța din istorie valorează însă mai mult pentru un stat decât orice mărime a produsului național brut sau alte asemenea echivalente economice, iar prin inițiative de tipul celei de față, memoria va reuși să fie – parafrazând-o pe Ana Bandiana – într-adevăr, o formă de justiție. ( Eva-Viorela Sfârlea)

Trimite email
sâmbătă, 3 ianuarie 2026 la 16:45:02 Ora standard a Europei de Est