Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

6 mai 2025

Studenții, masteranzii și doctoranzii ar putea primi burse de studiu în străinătate, printr-un concurs național organizat de Ministerul Educației – proiect de Hotărâre de Guvern

Tinerii români interesați să studieze în afara țării ar putea să primească burse finanțate din bugetul de stat și din fonduri speciale ale Ministerului Educației și Cercetării, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în consultare publică. Bursele sunt destinate pentru licență, masterat, doctorat, dar și pentru cercetare sau cursuri de vară și vor fi acordate prin concurs național, prevede proiectul.
Fondul de burse „se poate constitui atât din sume de la bugetul de stat cât și din veniturile proprii ale Ministerului Educației și Cercetării provenite din procentul de 5% din încasările în valută aferente taxelor percepute de instituțiile de învățământ superior de stat de la studenții și cursanții străini”, este menționat în proiectul de hotărâre.
Bursele în străinătate pot acoperi, total sau parțial, cheltuielile cu taxele de școlarizare, cazare, hrană, întreținere în străinătate etc.
Potrivit notei de fundamentare, bursele vor fi disponibile pentru:
studii universitare complete și parțiale de licență, de masterat și de doctorat;
studii postuniversitare și postdoctorale;
stagii de cercetare/specializare;
stagii de formare postuniversitară și postdoctorală;
cursuri de vară.
Bursele se vor obține prin concurs național organizat de Ministerul Educației și Cercetării, iar regulamentul de concurs urmează să fie elaborat.
Numărul de luni de bursă, tipurile de bursă, domeniile pentru care se acordă bursele, precum și cuantumul bursei lunare, în euro, pe țări/pe tip de bursă se vor stabili anual prin ordin al ministrului Educației și Cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României.
Mai mult, „Ministerul Educației și Cercetării asigură o sumă necesară acoperirii
asigurării medicale, doar în cazul în care aceasta nu este acoperită de regulamentele
europene în vigoare, precum și transportul internațional din România până la locul de
stagiu și retur, o singură dată pe an universitar, dacă acesta nu este asigurat de partea
primitoare”, mai este menționat în documentul oficial.
Domeniile de interes pentru România, pentru care vor fi acordate bursele, sunt următoarele:
energie; bioeconomie; tehnologia informațiilor și a comunicațiilor; spațiu și securitate; mediu și schimbări climatice; eco-nano-tehnologii și materiale avansate; sănătate…

„Școala memoriei”

Școala de vară de la Sighet, 2009 (sau)


„Școala memoriei”
În fiecare an, la Sighet, se întâmplă ceva unic: tineri din întreaga țară, și nu numai, se întâlnesc în cadrul Școlii de vară, pentru a învăța despre o perioadă a cărei amintire tinde adeseori să fie refulată: trecutul comunist.

Ediția a XII-a, din acest an (13-20 iulie), ca și cea precedentă, a reunit nu doar elevi (50, cu vârste între 14 și18 ani), ci și 50 de profesori, și s-a desfășurat sub egida celor 20 de ani de la căderea comunismului.

Anul acesta, printre participanți, m-am aflat și eu, alături de Florina Camelia Gug, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Economic „Partenie Cosma” și David Sergiu Octavian, clasa a XI-a la Liceul Teoretic „Aurel Lazăr” din Oradea, după ce am fost selectați în prealabil, pe baza unui concurs național de eseuri cu tema „Þăranii și comunismul”. În această calitate, țin să mulțumesc organizatorilor (Fundația Academia Civică, în colaborare și cu suportul financiar al Fundației Konrad Adenauer și Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, și cu sprijinul Institutului Polonez) pentru a fi făcut posibilă o astfel de școală a memoriei, a libertății adevărului, care pentru mine a însemnat chiar mai mult decât m-aș fi așteptat: aprofundarea unei istorii încă nelămurite și controversate, prieteni noi, și mai ales, un imbold categoric de a continua studiul în acest sens și de a lupta astfel pentru apărarea acestei „plante fragile” care este democrația, după cum o numește rectorul școlii, Stephane Courtois.

Programul acestei ediții, deși încărcat, a reunit personalități remarcabile, atât din țară, cât și din alte țări ale fostului lagăr comunist, avându-i ca moderatori pe Romulus Rusan și Ana Blandiana, fondatorii Memorialului. În prima zi, după o vizită ghidată a memorialului, văzut prin ochii, zâmbetul și sensibilitatea Anei Blandiana, am asistat, seara, la un recital cu totul deosebit – Grigore Leșe - „Eroi și morminte”, desfășurat chiar în fosta închisoare. A doua zi, au urmat prelegeri ale unor invitați din Cehia, Bulgaria și Letonia, impresionante prin profunzimea analitică, în special cea a dnei Mimoza Dimitrova (Sofia), care ne-a vorbit dintr-o perspectivă psihologică despre nostalgia pentru trecutul comunist. De la superba eleganță academică a istoricului Alexandru Zub, obiectivitatea jurnalistică a fondatorului „României libere”, Petre Mihai Băcanu, la mărturisirea profund subiectivă și emoționantă a lui Traian Orban, rănit în ’87 la Timișoara, prelegerile s-au dovedit a fi privilegii de neprețuit. În zilele următoare, au urmat poetul Nicolae Dabija (Chișinău), membri ai familiei Noica, apropiați ai lui Nicolae Steinhardt, matematicianul Solomon Marcus, disidenții polonezi M. Chojecki și H. Wujek, Bela Kalman din Ungaria și mulți alții.

În fiecare seară, am avut ocazia de viziona documentare și filme artistice, precum „Katyn” sau „Clonarea omului nou”, proiectate tot în memorial, astfel că, la plecare, cred că cu toții ne simțeam, paradoxal, ca acasă aici, în acest loc încărcat de suferințele trecute; și îmi place să cred că aceasta este o formă de victorie, nicidecum de nepăsare, o victorie și o răzbunare a durerii dintre aceste ziduri, învățând despre ororile comunismului în însăși „casa” lui, (inter)naționalizată oarecum, ca Memorial, și devenind astfel „o deschisoare” spre adevăr, după cum o numea în 1995 istoricul Jardar Seim.

Săptămâna s-a finalizat cu un test de evaluare, care, pe lângă întrebări exacte legate de istoria comunistă, a inclus și cerința de a prezenta pe scurt trei săli-expoziție din memorial, pe care le-am aprofundat, care ne-au impresionat cel mai mult. Duminică, la festivitatea de premiere, aveam să trăiesc unul din cele mai emoționante momente. Acordarea premiului „Dr. Miron Costin” pentru rezultatele la testul de evaluare mi-a generat în același timp surpriză, bucurie, recunoștință, iar în gestul sincer, plin de încredere al domnului Romulus Rusan de a-mi strânge mâna s-a pecetluit parcă o promisiune, pe care voi face tot posibilul să o respect. Această zi finală a fost cu atât mai fericită cu cât, m-am aflat printre cei cinci câștigători, alături de colega mea de la Colegiul Economic, Florina Gug, sincer emoționată, și ea, de acest moment unic. Premiile au constat în cărți deosebit de valoroase de istorie, dar și beletristică.

Atât organizarea Școlii de vară, cât și întreaga activitate a Fundației Academia Civică sunt realizări de un merit ieșit din comun, într-o societate care tinde tot mai mult spre material, spre preocupări lucrative, în care suferințele, nedreptățile și chiar absurdul unui regim criminal tind să rămână niște statistici prăfuite în arhive. Confruntarea trecutului, acceptarea și încercarea de a învăța din istorie valorează însă mai mult pentru un stat decât orice mărime a produsului național brut sau alte asemenea echivalente economice, iar prin inițiative de tipul celei de față, memoria va reuși să fie – parafrazând-o pe Ana Bandiana – într-adevăr, o formă de justiție. ( Eva-Viorela Sfârlea)