Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Totul s-a spus, totul s-a scris... de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna decembrie, 2024

Totul s-a spus, totul s-a scris... de Gheorghe Păun

,,O constatare resemnată este aceasta, dar tristă-gravă este continuarea ei: ...privind evoluția umanității, mersul lumii, dar nimeni nu citește și, mai ales, nimeni nu învață ceva din asta... Sigur, formulările sunt simplificatoare, dar aproape tragic este (poate fi) faptul că există sute de cărți în biblioteci și librării, scrise de sute de oameni înțelepți - filosofi, scriitori, politicieni, jurnaliști, psihologi, sociologi, de oameni lucizi și sensibili (Johan Galtung, unul dintre marii lucizi ai planetei, 1930-2024, spunea că, pentru a afla starea lucrurilor dintr-o societate, trebuie întrebate mamele și poeții), cărora le pasă cum merge lumea, s-au aplecat asupra subiectului cu pricepere, intuiție și metodă - cărți din care guvernele, supra-guvernele (mă gândesc la UE în primul rând) și cetățenii deopotrivă ar putea să învețe multe, prevenind îmbătrânirea nepotrivită, ca să nu spun de-a dreptul periculoasă, a omenirii - dar nimeni nu învață nimic!

Lista cuvintelor-cheie alarmante (să acceptăm, optimiști, că unele sunt doar alarmiste, fără a mai crede, ca acum o jumătate de secol, că „omenirea își pune numai probleme pe care le poate rezolva") este nelimitată. Dezumanizare, consumerism, poluare, manipulare, cinism, reificare, atomizare, frustrare, zgomot, entropie, suprapopulare, depopulare, mediocrizare, dezvrăjire, ură, violență, bani, interese, analfabetism, ciocnirea civilizațiilor, trans-umanism, post-umanism, control, politizare, genderism, ageism, globalizare, cenzură, post-adevăr, post-democrație, robotizare, animalizare, distracție, sclavi, corporații, injustiție, anomie, superficialitate, resetare, nouă ordine mondială, corectitudine politică, cancel culture`,...".
Am citat din editorialul redactorului-șef, academician Gheorghe Păun.
Citiți mai multe la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Vă mai spicuim din cuprinsul numărului: Horia Bădescu: Idiocraţia; Dan Anghelescu: Despre romancierul Pavel Chihaia; Marcel Lucaciu: Eternitatea lui Eminescu; Ion Andreiţă: Detrunchiaţii. Dureri netrecătoare; Raia Rogac: O nouă carte de vizită a Chişinăului; Tudor Nedelcea: Lucrări fundamentale pe nedrept uitate; Cristian S. Calude: Istoria digitală; Lucian Costache: Seniori ai culturii: Honorius Popescu - 93: Mariana Nicolae: Seniori ai culturii: Mihai Maxim..., dar și multe alte subiecte și articole.
Vă mulțumim, distinse domnule academician Gheorghe Păun, și pentru acest număr de final de an 2024...
Din păcate, un final prăpăstios, cu alegeri din cele mai neașteptate, cu consecințe imprevizibile, cu răsturnări de situație, care vor da peste cap viața liniștită a omului pașnic!
(OviDan)

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:13:31 Ora standard a Europei de Est