Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 octombrie 2026

Noile manuale de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a de la Editura Litera pot fi alese de profesori începând de astăzi, 15 octombrie / Vedeți integral online cele trei manuale de liceu însoțite de Ghidul profesorului, soluții didactice și științifice de aplicare a noii programe școlare (P)

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 octombrie 2026

E timpul profesorului!

O clasă, 26 de elevi, fiecare diferit. Unii înțeleg imediat explicațiile, alții au nevoie de exerciții suplimentare, de un alt mod de prezentare a informațiilor sau de activități adaptate. Cum poate un profesor să pregătească lecții pentru toate aceste nevoi, să respecte programa școlară și să aibă timp și pentru evaluare, feedback și pregătirea examenelor?
Marți, 20 octombrie 2026, de la ora 18:00, Edupedu.ro și EditAI organizează webinarul „E timpul profesorului”, dedicat profesorilor și directorilor de școli.
Vom testa în direct dacă o lecție completă, cu materiale diferențiate, poate fi pregătită în 15 minute cu ajutorul inteligenței artificiale...

Participarea la webinar este gratuită, pe bază de înscriere.

Înscrie-te aici la webinarul „E timpul profesorului” – 20 octombrie, ora 18:00
Share
Tweet
Share

Provocarea webinarului: o lecție în 15 minute, adaptată unor elevi cu nevoi diferite...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

10 octombrie 2026

Laureata Premiului Nobel pentru Pace 2026, Navi Pillay

Laureata din acest an a Premiului Nobel pentru Pace este Navi Pillay, fostă judecătoare la Curtea Penală Internațională și fost Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Aceasta a primit medalia „pentru eforturile sale de a promova pacea și dreptul internațional”, notează Comitetul Nobel Norvegian, care laudă rolul „esențial al acesteia în asigurarea urmăririi penale a crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și a genocidului”. În prezent, Navy Pillay este judecător ad-hoc la Curtea Internațională de Justiție, în procesul în care Myanmarul a fost acuzat de genocid.

Este singurul din premiile Nobel care este acordat de Comitetul Nobel Norvegian, din cadrul Institutului Nobel Norvegian, de la Oslo.
Anul acesta, au fost făcute 287 de nominalizări la Nobelul pentru Pace, potrivit organizatorilor.

Comitetul Nobel Norvegian subliniază contribuția semnificativă pe care Navi Pillay a avut-o la extinderea domeniului de aplicare și a impactului dreptului internațional”: „În cadrul unor procese internaționale istorice, ea a demonstrat că măsurile juridice pot contribui la prevenirea actelor de război și a violenței. Navi Pillay a contribuit, de asemenea, la consolidarea instituțiilor de drept internațional”.

Laureata la Nobel a oferit un scurt interviu pentru organizatori. Aceasta a declarat că a aflat că a primit distincția în timp ce se afla la Forumul Nuremberg, conferința internațională anuală organizată de Academia Internațională a Principiilor de la Nuremberg.

„Știu că acesta este un premiu personal, dar, în opinia mea, este un premiu pentru toate instituțiile în slujba cărora m-am aflat și pentru toți oamenii alături de care am lucrat”.

Întrebată cum va sărbători acest moment, Navy Pillay a declarat că se va dedica în continuare profesiei sale: „Nu știu de ce continui să lucrez la 85 de ani, dar iată-mă aici. Cel mai bun lucru pentru mine este să fiu aici, alături de toți delegații la această conferință internațională. Sunt multe victime și vreau să le onorez atât pe ele, cât și pe supraviețuitori”...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Tradiție și schimbare în educația românească

Colocviile Pedagogice de la Universitatea din Oradea


Tradiție și schimbare în educația românească
Educația reprezintă piatra de temelie a oricărei societăți prospere. Prima ediție a Colocviilor Pedagogice, organizată de Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic al Universității din Oradea, a avut ca temă „Identitatea școlii românești: dinamica raporturilor dintre continuitate și schimbare". Evenimentul a oferit o platformă de analiză și dialog, în contextul unor provocări sociale și tehnologice tot mai complexe.

Un forum pentru reflecție și inovație

Colocviile au fost concepute ca un spațiu deschis de dezbatere, dedicat unor teme esențiale: curriculumul, evaluarea, pedagogia digitală și integrarea competențelor transversale. Discuțiile au evidențiat necesitatea îmbinării valorilor tradiționale ale sistemului educațional românesc cu cerințele unei lumi aflate în continuă schimbare.
Participanții, cadre universitare și experți în educație din instituții prestigioase, precum: Universitatea din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iași și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, au propus soluții concrete pentru revigorarea învățământului. Totodată, aceștia au subliniat importanța colaborării interinstituționale și a inovației pedagogice.
Tradiții și schimbări
Profesorul universitar doctor emerit Ioan Neacșu a pledat pentru o abordare critic-constructivă a educației, care să permită adaptarea la cerințele contemporane fără a pierde din vedere valorile fundamentale. Domnia sa a evidențiat importanța practicilor educaționale esențiale, precum caligrafia și povestirea, și a sugerat reintroducerea lor în procesul de învățare pentru a sprijini dezvoltarea holistică a elevilor. Profesorul a subliniat că o pedagogie rezilientă presupune un echilibru între tradiție și schimbare.
Profesorul Neacșu a adus în discuție modelul taxonomic al lui Mircea Malița, care propune organizarea disciplinelor pe teme majore, precum materia, viața, tehnologia și artele. Domnia sa a criticat omisiunile din curriculumul actual și a pledat pentru o educație care să cultive conștiința istorică și spiritul critic.
Profesorul universitar doctor Constantin Cucoș a explorat impactul tehnologiei asupra educației, subliniind că pedagogia digitală trebuie să fie o extensie a celei tradiționale, nu un substitut. Domnul profesor a remarcat că tehnologia poate diversifica metodele de predare, dar trebuie utilizată responsabil, pentru a evita riscuri precum de-socializarea sau accesul inegal la resurse.
Domnul profesor Cucoș a subliniat că pedagogia digitală oferă noi oportunități, cum ar fi învățarea colaborativă și utilizarea inteligenței artificiale, dar a avertizat asupra pericolului de omogenizare culturală. Domnia sa a pledat pentru integrarea diversității culturale și lingvistice în procesul educațional, accentuând importanța pregătirii adecvate a profesorilor în acest context.
Profesorul universitar doctor emerit Marin Manolescu a evidențiat rolul istoriei educației în fundamentarea reformelor viitoare. Acesta a realizat o analiză comparativă a modelelor de evaluare, subliniind nevoia unui echilibru între dimensiunile cognitive și non-cognitive ale elevilor. Profesorul a pledat pentru reintroducerea unor practici pedagogice valoroase, precum istoria științei, ca parte integrantă a unui curriculum care să răspundă atât nevoilor locale, cât și celor globale.
În discursul său, profesorul Manolescu a punctat momente istorice esențiale pentru educația românească, precum adoptarea Legii instrucțiunii publice din 1864. Acesta a subliniat că tradițiile educaționale trebuie adaptate la cerințele contemporane, fără a pierde specificul identitar.
Doamna profesor universitar doctor Florica Orțan a abordat tema transpoziției didactice, un proces complex prin care cunoștințele științifice sunt transformate în conținuturi accesibile elevilor. Aceasta a evidențiat două componente esențiale: transpoziția externă, care restructurează cunoștințele pentru curriculum, și transpoziția internă, ce personalizează predarea în funcție de nevoile elevilor. Doamna profesor a subliniat utilitatea organizatorilor cognitivi și a hărților conceptuale în facilitarea învățării și reducerea anxietății.
Domnia sa a punctat importanța unei convergențe între structura logică a informației și structura psihologică a învățării, evidențiind că educația trebuie să sprijine dezvoltarea atât cognitivă, cât și socio-afectivă a elevilor. Transpoziția didactică rămâne, astfel, un element central pentru o educație incluzivă și adaptată provocărilor contemporane.
Tehnologie, competențe și provocări actuale
Profesorul universitar doctor emerit Dan Potolea a discutat relația dintre curriculum și evaluare, propunând o metaevaluare riguroasă și o aliniere mai clară între competențele predate și metodele de evaluare. Domnul profesor a evidențiat necesitatea unui curriculum flexibil și multidimensional, adaptat realităților societății contemporane.
În viziunea sa, trecerea de la o educație bazată pe conținut la una centrată pe competențe reflectă o schimbare esențială, iar valorile universale și naționale trebuie integrate pentru a crea un sistem educațional relevant și echilibrat.
Profesorul universitar doctor Ion Albulescu a subliniat transformările aduse de tehnologiile digitale în educație, atrăgând atenția asupra influenței acestora asupra gândirii elevilor. Domnia sa a pledat pentru formarea profesorilor în utilizarea tehnologiei și pentru păstrarea specificului identitar al învățământului românesc în fața globalizării.
Domnul profesor Albulescu a evidențiat necesitatea clarificării competențelor cadrelor didactice, subliniind că acestea trebuie să reflecte nevoile actuale ale elevilor și societății. Dumnealui a subliniat că succesul educației depinde de dialogul deschis și de adaptarea constantă la schimbare.
Profesorul Cristian Stan a adus în discuție discrepanțele dintre competențele predate și metodele de evaluare, pledând pentru o abordare mai flexibilă, orientată spre progresul elevilor. Domnia sa a propus reducerea anxietății asociate evaluării prin metode formative și adaptative.
Domnul profesor Stan a evidențiat importanța unei corelări mai strânse între curriculum și evaluare, atrăgând atenția asupra nevoii de a alinia predarea la cerințele testelor internaționale, fără a pierde specificul educației naționale.
Profesorul Horațiu Catalano a descris relația dintre curriculum, evaluare și instruire ca fiind o „curea de transmisie" care trebuie sincronizată pentru eficiență. Acesta a pledat pentru un curriculum local adaptat, capabil să îmbine identitatea națională cu cerințele globale.
Domnul profesor Catalano a atras atenția asupra nevoii de a evalua competențele non-cognitive, propunând o mai bună integrare a componentelor afective și psihomotorii în procesul educațional. Domnul profesor a subliniat importanța unui echilibru între abordările disciplinare și cele integrate, pentru a răspunde diversității elevilor.
Concluzii și perspective viitoare
Colocviile Pedagogice de la Universitatea din Oradea au fost un succes remarcabil, oferind un cadru de reflecție și inovație pentru toți cei implicați în educație. Evenimentul a reafirmat necesitatea unui sistem educațional care să îmbine tradiția cu modernitatea, promovând colaborarea interinstituțională și inovația pedagogică.
Universitatea din Oradea și-a demonstrat angajamentul față de transformarea educației, oferind o platformă pentru schimbare. Colocviile rămân un exemplu de excelență academică și un model pentru inițiativele viitoare din domeniul educației. (B.C.)