Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Tradiție și schimbare în educația românească

Colocviile Pedagogice de la Universitatea din Oradea

Tradiție și schimbare în educația românească

Educația reprezintă piatra de temelie a oricărei societăți prospere. Prima ediție a Colocviilor Pedagogice, organizată de Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic al Universității din Oradea, a avut ca temă „Identitatea școlii românești: dinamica raporturilor dintre continuitate și schimbare". Evenimentul a oferit o platformă de analiză și dialog, în contextul unor provocări sociale și tehnologice tot mai complexe.

Un forum pentru reflecție și inovație
Colocviile au fost concepute ca un spațiu deschis de dezbatere, dedicat unor teme esențiale: curriculumul, evaluarea, pedagogia digitală și integrarea competențelor transversale. Discuțiile au evidențiat necesitatea îmbinării valorilor tradiționale ale sistemului educațional românesc cu cerințele unei lumi aflate în continuă schimbare.
Participanții, cadre universitare și experți în educație din instituții prestigioase, precum: Universitatea din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iași și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, au propus soluții concrete pentru revigorarea învățământului. Totodată, aceștia au subliniat importanța colaborării interinstituționale și a inovației pedagogice.
Tradiții și schimbări
Profesorul universitar doctor emerit Ioan Neacșu a pledat pentru o abordare critic-constructivă a educației, care să permită adaptarea la cerințele contemporane fără a pierde din vedere valorile fundamentale. Domnia sa a evidențiat importanța practicilor educaționale esențiale, precum caligrafia și povestirea, și a sugerat reintroducerea lor în procesul de învățare pentru a sprijini dezvoltarea holistică a elevilor. Profesorul a subliniat că o pedagogie rezilientă presupune un echilibru între tradiție și schimbare.
Profesorul Neacșu a adus în discuție modelul taxonomic al lui Mircea Malița, care propune organizarea disciplinelor pe teme majore, precum materia, viața, tehnologia și artele. Domnia sa a criticat omisiunile din curriculumul actual și a pledat pentru o educație care să cultive conștiința istorică și spiritul critic.
Profesorul universitar doctor Constantin Cucoș a explorat impactul tehnologiei asupra educației, subliniind că pedagogia digitală trebuie să fie o extensie a celei tradiționale, nu un substitut. Domnul profesor a remarcat că tehnologia poate diversifica metodele de predare, dar trebuie utilizată responsabil, pentru a evita riscuri precum de-socializarea sau accesul inegal la resurse.
Domnul profesor Cucoș a subliniat că pedagogia digitală oferă noi oportunități, cum ar fi învățarea colaborativă și utilizarea inteligenței artificiale, dar a avertizat asupra pericolului de omogenizare culturală. Domnia sa a pledat pentru integrarea diversității culturale și lingvistice în procesul educațional, accentuând importanța pregătirii adecvate a profesorilor în acest context.
Profesorul universitar doctor emerit Marin Manolescu a evidențiat rolul istoriei educației în fundamentarea reformelor viitoare. Acesta a realizat o analiză comparativă a modelelor de evaluare, subliniind nevoia unui echilibru între dimensiunile cognitive și non-cognitive ale elevilor. Profesorul a pledat pentru reintroducerea unor practici pedagogice valoroase, precum istoria științei, ca parte integrantă a unui curriculum care să răspundă atât nevoilor locale, cât și celor globale.
În discursul său, profesorul Manolescu a punctat momente istorice esențiale pentru educația românească, precum adoptarea Legii instrucțiunii publice din 1864. Acesta a subliniat că tradițiile educaționale trebuie adaptate la cerințele contemporane, fără a pierde specificul identitar.
Doamna profesor universitar doctor Florica Orțan a abordat tema transpoziției didactice, un proces complex prin care cunoștințele științifice sunt transformate în conținuturi accesibile elevilor. Aceasta a evidențiat două componente esențiale: transpoziția externă, care restructurează cunoștințele pentru curriculum, și transpoziția internă, ce personalizează predarea în funcție de nevoile elevilor. Doamna profesor a subliniat utilitatea organizatorilor cognitivi și a hărților conceptuale în facilitarea învățării și reducerea anxietății.
Domnia sa a punctat importanța unei convergențe între structura logică a informației și structura psihologică a învățării, evidențiind că educația trebuie să sprijine dezvoltarea atât cognitivă, cât și socio-afectivă a elevilor. Transpoziția didactică rămâne, astfel, un element central pentru o educație incluzivă și adaptată provocărilor contemporane.
Tehnologie, competențe și provocări actuale
Profesorul universitar doctor emerit Dan Potolea a discutat relația dintre curriculum și evaluare, propunând o metaevaluare riguroasă și o aliniere mai clară între competențele predate și metodele de evaluare. Domnul profesor a evidențiat necesitatea unui curriculum flexibil și multidimensional, adaptat realităților societății contemporane.
În viziunea sa, trecerea de la o educație bazată pe conținut la una centrată pe competențe reflectă o schimbare esențială, iar valorile universale și naționale trebuie integrate pentru a crea un sistem educațional relevant și echilibrat.
Profesorul universitar doctor Ion Albulescu a subliniat transformările aduse de tehnologiile digitale în educație, atrăgând atenția asupra influenței acestora asupra gândirii elevilor. Domnia sa a pledat pentru formarea profesorilor în utilizarea tehnologiei și pentru păstrarea specificului identitar al învățământului românesc în fața globalizării.
Domnul profesor Albulescu a evidențiat necesitatea clarificării competențelor cadrelor didactice, subliniind că acestea trebuie să reflecte nevoile actuale ale elevilor și societății. Dumnealui a subliniat că succesul educației depinde de dialogul deschis și de adaptarea constantă la schimbare.
Profesorul Cristian Stan a adus în discuție discrepanțele dintre competențele predate și metodele de evaluare, pledând pentru o abordare mai flexibilă, orientată spre progresul elevilor. Domnia sa a propus reducerea anxietății asociate evaluării prin metode formative și adaptative.
Domnul profesor Stan a evidențiat importanța unei corelări mai strânse între curriculum și evaluare, atrăgând atenția asupra nevoii de a alinia predarea la cerințele testelor internaționale, fără a pierde specificul educației naționale.
Profesorul Horațiu Catalano a descris relația dintre curriculum, evaluare și instruire ca fiind o „curea de transmisie" care trebuie sincronizată pentru eficiență. Acesta a pledat pentru un curriculum local adaptat, capabil să îmbine identitatea națională cu cerințele globale.
Domnul profesor Catalano a atras atenția asupra nevoii de a evalua competențele non-cognitive, propunând o mai bună integrare a componentelor afective și psihomotorii în procesul educațional. Domnul profesor a subliniat importanța unui echilibru între abordările disciplinare și cele integrate, pentru a răspunde diversității elevilor.
Concluzii și perspective viitoare
Colocviile Pedagogice de la Universitatea din Oradea au fost un succes remarcabil, oferind un cadru de reflecție și inovație pentru toți cei implicați în educație. Evenimentul a reafirmat necesitatea unui sistem educațional care să îmbine tradiția cu modernitatea, promovând colaborarea interinstituțională și inovația pedagogică.
Universitatea din Oradea și-a demonstrat angajamentul față de transformarea educației, oferind o platformă pentru schimbare. Colocviile rămân un exemplu de excelență academică și un model pentru inițiativele viitoare din domeniul educației. (B.C.)

Trimite email
marți, 17 noiembrie 2026 la 09:18:00 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Sziget Festival - 2027

Între 10 și 14 august 2027, pe Insula Óbuda din Budapesta,
va avea loc ediția 2027 a Sziget Festival.
Aflați primele informații furnizate de Iulia Pop în articolul
Fontaines D.C., Katseye, IDLES, Lola Young,
fiii lui David Beckham și Liam Gallagher,
printre primele nume confirmate la Sziget 2027...