Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Tradiție și schimbare în educația românească

Colocviile Pedagogice de la Universitatea din Oradea

Tradiție și schimbare în educația românească

Educația reprezintă piatra de temelie a oricărei societăți prospere. Prima ediție a Colocviilor Pedagogice, organizată de Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic al Universității din Oradea, a avut ca temă „Identitatea școlii românești: dinamica raporturilor dintre continuitate și schimbare". Evenimentul a oferit o platformă de analiză și dialog, în contextul unor provocări sociale și tehnologice tot mai complexe.

Un forum pentru reflecție și inovație
Colocviile au fost concepute ca un spațiu deschis de dezbatere, dedicat unor teme esențiale: curriculumul, evaluarea, pedagogia digitală și integrarea competențelor transversale. Discuțiile au evidențiat necesitatea îmbinării valorilor tradiționale ale sistemului educațional românesc cu cerințele unei lumi aflate în continuă schimbare.
Participanții, cadre universitare și experți în educație din instituții prestigioase, precum: Universitatea din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iași și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, au propus soluții concrete pentru revigorarea învățământului. Totodată, aceștia au subliniat importanța colaborării interinstituționale și a inovației pedagogice.
Tradiții și schimbări
Profesorul universitar doctor emerit Ioan Neacșu a pledat pentru o abordare critic-constructivă a educației, care să permită adaptarea la cerințele contemporane fără a pierde din vedere valorile fundamentale. Domnia sa a evidențiat importanța practicilor educaționale esențiale, precum caligrafia și povestirea, și a sugerat reintroducerea lor în procesul de învățare pentru a sprijini dezvoltarea holistică a elevilor. Profesorul a subliniat că o pedagogie rezilientă presupune un echilibru între tradiție și schimbare.
Profesorul Neacșu a adus în discuție modelul taxonomic al lui Mircea Malița, care propune organizarea disciplinelor pe teme majore, precum materia, viața, tehnologia și artele. Domnia sa a criticat omisiunile din curriculumul actual și a pledat pentru o educație care să cultive conștiința istorică și spiritul critic.
Profesorul universitar doctor Constantin Cucoș a explorat impactul tehnologiei asupra educației, subliniind că pedagogia digitală trebuie să fie o extensie a celei tradiționale, nu un substitut. Domnul profesor a remarcat că tehnologia poate diversifica metodele de predare, dar trebuie utilizată responsabil, pentru a evita riscuri precum de-socializarea sau accesul inegal la resurse.
Domnul profesor Cucoș a subliniat că pedagogia digitală oferă noi oportunități, cum ar fi învățarea colaborativă și utilizarea inteligenței artificiale, dar a avertizat asupra pericolului de omogenizare culturală. Domnia sa a pledat pentru integrarea diversității culturale și lingvistice în procesul educațional, accentuând importanța pregătirii adecvate a profesorilor în acest context.
Profesorul universitar doctor emerit Marin Manolescu a evidențiat rolul istoriei educației în fundamentarea reformelor viitoare. Acesta a realizat o analiză comparativă a modelelor de evaluare, subliniind nevoia unui echilibru între dimensiunile cognitive și non-cognitive ale elevilor. Profesorul a pledat pentru reintroducerea unor practici pedagogice valoroase, precum istoria științei, ca parte integrantă a unui curriculum care să răspundă atât nevoilor locale, cât și celor globale.
În discursul său, profesorul Manolescu a punctat momente istorice esențiale pentru educația românească, precum adoptarea Legii instrucțiunii publice din 1864. Acesta a subliniat că tradițiile educaționale trebuie adaptate la cerințele contemporane, fără a pierde specificul identitar.
Doamna profesor universitar doctor Florica Orțan a abordat tema transpoziției didactice, un proces complex prin care cunoștințele științifice sunt transformate în conținuturi accesibile elevilor. Aceasta a evidențiat două componente esențiale: transpoziția externă, care restructurează cunoștințele pentru curriculum, și transpoziția internă, ce personalizează predarea în funcție de nevoile elevilor. Doamna profesor a subliniat utilitatea organizatorilor cognitivi și a hărților conceptuale în facilitarea învățării și reducerea anxietății.
Domnia sa a punctat importanța unei convergențe între structura logică a informației și structura psihologică a învățării, evidențiind că educația trebuie să sprijine dezvoltarea atât cognitivă, cât și socio-afectivă a elevilor. Transpoziția didactică rămâne, astfel, un element central pentru o educație incluzivă și adaptată provocărilor contemporane.
Tehnologie, competențe și provocări actuale
Profesorul universitar doctor emerit Dan Potolea a discutat relația dintre curriculum și evaluare, propunând o metaevaluare riguroasă și o aliniere mai clară între competențele predate și metodele de evaluare. Domnul profesor a evidențiat necesitatea unui curriculum flexibil și multidimensional, adaptat realităților societății contemporane.
În viziunea sa, trecerea de la o educație bazată pe conținut la una centrată pe competențe reflectă o schimbare esențială, iar valorile universale și naționale trebuie integrate pentru a crea un sistem educațional relevant și echilibrat.
Profesorul universitar doctor Ion Albulescu a subliniat transformările aduse de tehnologiile digitale în educație, atrăgând atenția asupra influenței acestora asupra gândirii elevilor. Domnia sa a pledat pentru formarea profesorilor în utilizarea tehnologiei și pentru păstrarea specificului identitar al învățământului românesc în fața globalizării.
Domnul profesor Albulescu a evidențiat necesitatea clarificării competențelor cadrelor didactice, subliniind că acestea trebuie să reflecte nevoile actuale ale elevilor și societății. Dumnealui a subliniat că succesul educației depinde de dialogul deschis și de adaptarea constantă la schimbare.
Profesorul Cristian Stan a adus în discuție discrepanțele dintre competențele predate și metodele de evaluare, pledând pentru o abordare mai flexibilă, orientată spre progresul elevilor. Domnia sa a propus reducerea anxietății asociate evaluării prin metode formative și adaptative.
Domnul profesor Stan a evidențiat importanța unei corelări mai strânse între curriculum și evaluare, atrăgând atenția asupra nevoii de a alinia predarea la cerințele testelor internaționale, fără a pierde specificul educației naționale.
Profesorul Horațiu Catalano a descris relația dintre curriculum, evaluare și instruire ca fiind o „curea de transmisie" care trebuie sincronizată pentru eficiență. Acesta a pledat pentru un curriculum local adaptat, capabil să îmbine identitatea națională cu cerințele globale.
Domnul profesor Catalano a atras atenția asupra nevoii de a evalua competențele non-cognitive, propunând o mai bună integrare a componentelor afective și psihomotorii în procesul educațional. Domnul profesor a subliniat importanța unui echilibru între abordările disciplinare și cele integrate, pentru a răspunde diversității elevilor.
Concluzii și perspective viitoare
Colocviile Pedagogice de la Universitatea din Oradea au fost un succes remarcabil, oferind un cadru de reflecție și inovație pentru toți cei implicați în educație. Evenimentul a reafirmat necesitatea unui sistem educațional care să îmbine tradiția cu modernitatea, promovând colaborarea interinstituțională și inovația pedagogică.
Universitatea din Oradea și-a demonstrat angajamentul față de transformarea educației, oferind o platformă pentru schimbare. Colocviile rămân un exemplu de excelență academică și un model pentru inițiativele viitoare din domeniul educației. (B.C.)
Trimite email
sâmbătă, 20 decembrie 2025 la 00:36:17 Ora standard a Europei de Est