Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

,,Libertatea cuvântului”, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş” nr. 2/2025

,,Libertatea cuvântului”, de Gheorghe Păun

Am pus ghilimele pentru că este un citat - de nicăieri și de pretutindeni, sintagma fiind invocată și când trebuie, și când nu trebuie. Nu știu care este opusul, formulat scurt. Cenzură, control, dictatură, un amestec din toate acestea, mai nou și acoperitor, corectitudine politică, dar ar trebui adăugate explicații.

Interesant-paradoxal este detaliul că libertatea cuvântului (ca slogan) și corectitudinea politică vin „la pachet", ejectate din aceleași surse, deși contradicția dintre ele este evidentă. Imediat după decembrie 1989 se vorbea la tot pasul despre libertate, în particular, despre cea a cuvântului. Avea sens, pentru că era la scurtă vreme de la non-libertatea dinainte. Între timp, libertatea este înțeleasă/promovată ca scop în sine - vezi teribila reformulare „singura restricție trebuie să fie lipsa de restricții". Un puștism grăbit, o definiție a anarhiei (anomiei), cu origini glorioase însă: de „Liberté, egalité, fraternité!" își amintește toată lumea, dar că la începuturi se adăuga și „legalité" nu mai știe nimeni, iar din triada reținută, ne-a intrat în reflex doar primul termen. Din când în când mai apare, timidă, și precauția „libertatea unuia se oprește la limita drepturilor celorlalți". Formularea tradițională este mai expresivă: „Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face". Cu mențiunea că „în lumea modernă" este foarte greu să se oprească cineva, mai ales dacă este sau se proclamă minoritar, indiferent de care, sau, recent, se consideră campion al euro-atlantismului. Iar mass-media de toate formele dă iluzia impunității, deci favorizează violența, adesea asigură și anonimatul, deci favorizează lașitatea, cultivă mercenariatul, promovează influencerii, „formatorii de opinie", toți aceștia fiind evaluați (deci plătiți) în funcție de rating, obligați așadar să facă zgomot. Și să uite de morală, de caracter, de bună măsură".
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, academicianul Gheorghe Păun.
Citiți mai multe pe adresa cunoscută www.curteadelaarges.ro.
Ce mai putem lectura în numărul de revistă la care ne referim: Horia Bădescu: Minciuni mass-media. Interviu cu Gérard de Selys; Cătălin Mamali: Ecologia minţilor creative; Victor Ravini: Cinci taine în portretul ciobanului din Mioriţa; Raia Rogac: Seniori ai culturii: De vorbă cu acad. Boris Găină; Dumitru Lazăr: Martin Opitz, Zlatna sau despre Cumpăna Dorului; Eugenia Tofan: Datorie morală; Ştefan Stareţu: Biserica din Bogata - Braşov; Radu Homescu: Traian Vuia, gândirea sociopolitică...
Și multe alte subiecte interesante.
Mulţumim, Horia Bădescu, pentru Minciuni mass-media (I). Interviu cu Gérard de Selys. Așteptăm urmarea. Urmează Revoluția română?
Vă mulțumim, distinse domnule academician Gheorghe Păun, și pentru acest număr de revistă. (OviDan)

Trimite email
vineri, 26 decembrie 2025 la 10:00:01 Ora standard a Europei de Est