Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

,,Libertatea cuvântului”, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş” nr. 2/2025

,,Libertatea cuvântului”, de Gheorghe Păun

Am pus ghilimele pentru că este un citat - de nicăieri și de pretutindeni, sintagma fiind invocată și când trebuie, și când nu trebuie. Nu știu care este opusul, formulat scurt. Cenzură, control, dictatură, un amestec din toate acestea, mai nou și acoperitor, corectitudine politică, dar ar trebui adăugate explicații.

Interesant-paradoxal este detaliul că libertatea cuvântului (ca slogan) și corectitudinea politică vin „la pachet", ejectate din aceleași surse, deși contradicția dintre ele este evidentă. Imediat după decembrie 1989 se vorbea la tot pasul despre libertate, în particular, despre cea a cuvântului. Avea sens, pentru că era la scurtă vreme de la non-libertatea dinainte. Între timp, libertatea este înțeleasă/promovată ca scop în sine - vezi teribila reformulare „singura restricție trebuie să fie lipsa de restricții". Un puștism grăbit, o definiție a anarhiei (anomiei), cu origini glorioase însă: de „Liberté, egalité, fraternité!" își amintește toată lumea, dar că la începuturi se adăuga și „legalité" nu mai știe nimeni, iar din triada reținută, ne-a intrat în reflex doar primul termen. Din când în când mai apare, timidă, și precauția „libertatea unuia se oprește la limita drepturilor celorlalți". Formularea tradițională este mai expresivă: „Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face". Cu mențiunea că „în lumea modernă" este foarte greu să se oprească cineva, mai ales dacă este sau se proclamă minoritar, indiferent de care, sau, recent, se consideră campion al euro-atlantismului. Iar mass-media de toate formele dă iluzia impunității, deci favorizează violența, adesea asigură și anonimatul, deci favorizează lașitatea, cultivă mercenariatul, promovează influencerii, „formatorii de opinie", toți aceștia fiind evaluați (deci plătiți) în funcție de rating, obligați așadar să facă zgomot. Și să uite de morală, de caracter, de bună măsură".
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, academicianul Gheorghe Păun.
Citiți mai multe pe adresa cunoscută www.curteadelaarges.ro.
Ce mai putem lectura în numărul de revistă la care ne referim: Horia Bădescu: Minciuni mass-media. Interviu cu Gérard de Selys; Cătălin Mamali: Ecologia minţilor creative; Victor Ravini: Cinci taine în portretul ciobanului din Mioriţa; Raia Rogac: Seniori ai culturii: De vorbă cu acad. Boris Găină; Dumitru Lazăr: Martin Opitz, Zlatna sau despre Cumpăna Dorului; Eugenia Tofan: Datorie morală; Ştefan Stareţu: Biserica din Bogata - Braşov; Radu Homescu: Traian Vuia, gândirea sociopolitică...
Și multe alte subiecte interesante.
Mulţumim, Horia Bădescu, pentru Minciuni mass-media (I). Interviu cu Gérard de Selys. Așteptăm urmarea. Urmează Revoluția română?
Vă mulțumim, distinse domnule academician Gheorghe Păun, și pentru acest număr de revistă. (OviDan)

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:11:56 Ora standard a Europei de Est