Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

80 de ani de-aduceri aminte

27 ianuarie este o zi de reflecţie asupra trecutului...


80 de ani de-aduceri aminte
27 ianuarie este o zi de reflecție asupra trecutului și o pledoarie pentru toleranță şi respect între popoare. La nivel global, sunt organizate ceremonii de comemorare, iar în România sunt desfășurate evenimente care onorează memoria celor dispăruți şi promovează educația despre Holocaust.

Memorialele Holocaustului din țară stau mărturie a suferinței evreilor români și este datoria noastră colectivă, să ne asigurăm că astfel de tragedii nu se vor mai repeta niciodată.
România a avut o istorie complexă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când regimul antonescian a colaborat cu Germania nazistă în implementarea politicilor antisemite. Mii de evrei din România au fost deportaţi în lagărele naziste, inclusiv la Auschwitz-Birkenau. Aici, aceştia au fost supuşi muncii forţate, experimentelor medicale inumane şi, pentru cei mai mulţi, exterminării în camerele de gazare.
Printre evreii deportaţi s-au numărat bătrâni, femei şi copii, victime ale unei ideologii care nu le-a permis să-şi trăiască vieţile. Estimările istorice indică faptul că zeci de mii de evrei români şi-au pierdut viaţa la Auschwitz, în timp ce un număr mic a supravieţuit, fiind eliberaţi în 1945. La 27 ianuarie 1945, trupele sovietice ale Armatei Roşii au eliberat lagărul nazist de concentrare şi exterminare Auschwitz-Birkenau din Polonia, un simbol al atrocităţilor comise de regimul nazist. Această dată este marcată anual ca Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, aducând un omagiu milioanelor de evrei şi altor victime care au pierit sub regimul nazist.
Momentul eliberării lagărului Auschwitz-Birkenau a adus cu sine descoperirea groazei, mii de prizonieri, martori ai unui genocid care a lăsat o amprentă de neuitat asupra istoriei. Printre aceşti supravieţuitori s-au numărat şi evrei din România, care au reuşit să trăiască în ciuda condiţiilor inimaginabile.
Aceşti supravieţuitori au devenit martori vii ai Holocaustului, iar mărturiile lor au fost esenţiale în documentarea asupra atrocităţilor comise în lagăre. Mulţi dintre ei au ales să părăsească Europa după război, stabilindu-se în țări precum Israel sau Statele Unite, dar au păstrat vie amintirea celor pierduţi.
După eliberarea de la Auschwitz, evreii din Oradea care au supraviețuit, s-au confruntat cu provocări semnificative. Mulți dintre ei s-au întors în orașul natal, dar au găsit comunități devastate și familii distruse. Unii supraviețuitori au încercat să revină la viața normală, reconstruind ceea ce mai rămăsese din existența lor anterioară, în timp ce alții au fost nevoiți să se adapteze la o realitate complet diferită. Mulți au ales să emigreze în alte țări, căutând un nou început, în special în Statele Unite, Israel sau alte regiuni unde au putut găsi o comunitate evreiască și un mediu mai sigur. În plus, supraviețuitorii au fost implicați în diverse inițiative de reconstrucție a comunității evreiești din Oradea, contribuind la revitalizarea vieții culturale și religioase. Aceasta a fost marcată de un profund sentiment de pierdere, dar și de o dorință de a păstra vie memoria celor care au fost uciși și de a construi un viitor mai bun.
Mulți supraviețuitori au simțit o responsabilitate de a povesti experiențele lor, participând la interviuri, scriind cărți sau contribuind la proiecte de cercetare pentru a asigura că memoria victimelor este păstrată. Ei s-au alăturat organizațiilor care ofereau sprijin altor supraviețuitori sau care s-au ocupat de educația despre Holocaust, contribuind la creșterea conștientizării și la prevenirea unor astfel de atrocități în viitor.
Tereza Mozes a fost o supraviețuitoare a Holocaustului din Oradea, cunoscută pentru povestea sa de viață și pentru activitatea sa de promovare a memoriei victimelor Holocaustului. După eliberarea de la Auschwitz, Tereza a devenit o voce importantă în comunitatea evreiască, dedicându-se educației și conștientizării despre ororile suferite de evrei în timpul războiului.
Ea a participat la diverse evenimente și a fost implicată în activități care vizau păstrarea memoriei Holocaustului, inclusiv prin povestirea experiențelor sale personale. Tereza Mozes a fost un exemplu de curaj și reziliență, contribuind la eforturile de a educa generațiile viitoare despre importanța toleranței și a respectului pentru diversitate.
Prin comemorarea victimelor, ne angajăm să cultivăm o societate întemeiată pe respect reciproc, diversitate şi umanitate.

,,Bunătatea salvează lumea"
Partener în cadrul proiectului ,,Bunătatea salvează lumea", inițiat de Colegiul Național ,,Doamna Stanca" Satu-Mare, în 27 ianuarie, Colegiul Național ,,Mihai Eminescu" a comemorat victimele Holocaustului, susținând importanţa educaţiei despre toleranţă, într-o activitate interdisciplinară, istorie/religie, desfășurată la clasa a VIII-a, după un plan prestabilit:
Durată:
50 de minute
Scop: dezvoltarea sensibilităţii elevilor faţă de tragediile istorice, în special Holocaustul, şi promovarea valorilor toleranţei, respectului şi diversităţii.
Obiective:
Cognitive:

identificarea contextului istoric al Holocaustului şi implicaţiile acestuia asupra evreilor din România;

înţelegerea semnificaţiei zilei de 27 ianuarie şi importanţa comemorării victimelor.

Afective:

manifestarea empatiei faţă de suferinţa victimelor Holocaustului;

dezvoltarea unei atitudini de respingere a discriminării şi intoleranţei.

Pragmatice:

participarea activă la discuţii şi realizarea unor materiale care reflectă înţelegerea subiectului.

Resurse necesare:
Proiector sau tablă interactivă;
Imagini istorice (lagărul Auschwitz-Birkenau, documente, fotografii ale victimelor);
Fragmente din mărturii ale supravieţuitorilor;
Materiale de scris (hârtie, pixuri, markere).
Desfăşurarea activităţii:
1. Introducere (10 minute
Profesorul prezintă tema activităţii, explicând semnificaţia zilei de 27 ianuarie; se descrie pe scurt contextul istoric al Holocaustului, cu accent pe deportările evreilor din România; elevii sunt întrebaţi ce ştiu despre Holocaust, despre evreii din România și cei din Oradea.
2. Activitate principală (30 minute)
2.1. Prezentare vizuală (10 minute):
se proiectează imagini şi se citesc fragmente din mărturii ale supravieţuitorilor;
profesorul explică rolul lagărului Auschwitz şi condiţiile de viaţă ale prizonierilor.
2.2. Discuţie interactivă (10 minute):
elevii sunt invitaţi să reflecteze asupra impactului Holocaustului şi să răspundă la întrebările: De ce este important să comemorăm victimele?
Cum putem preveni astfel de tragedii în viitor?
2.3. Activitate creativă (10 minute):
elevii realizează un afiş sau un mesaj scurt de comemorare a victimelor Holocaustului, prezentându-și materialele în fața clasei.
3. Încheiere (10 minute)

profesorul subliniază importanţa toleranţei şi respectului reciproc în societate, propunând un moment de reculegere pentru victimele Holocaustului;

îi felicită pe elevi pentru contribuția la reușita activității;

elevii sunt invitaţi să discute cu familiile lor despre ce au învăţat în cadrul lecției.

Evaluare:

implicarea elevilor în discuţii;

creativitatea şi mesajul transmis în cadrul afişelor;

reflecţia personală exprimată în timpul activităţii.

Această activitate a contribuit la înţelegerea unei pagini tragice din istorie, oferind elevilor instrumentele necesare pentru a promova valori pozitive şi a respinge discriminarea. Lecția de istorie i-a ajutat pe elevi să înțeleagă profund Holocaustul, să dezvolte empatia și respectul față de diversitate. Comemorarea victimelor Holocaustului este o responsabilitate comună. Fiecare dintre noi poate contribui la o lume mai tolerantă.
Profesori coordonatori, Daniela Sopota & Violeta Ias
Colegiul Național ,,Mihai Eminescu" Oradea