Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

10 octombrie 2026

Laureata Premiului Nobel pentru Pace 2026, Navi Pillay

Laureata din acest an a Premiului Nobel pentru Pace este Navi Pillay, fostă judecătoare la Curtea Penală Internațională și fost Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Aceasta a primit medalia „pentru eforturile sale de a promova pacea și dreptul internațional”, notează Comitetul Nobel Norvegian, care laudă rolul „esențial al acesteia în asigurarea urmăririi penale a crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și a genocidului”. În prezent, Navy Pillay este judecător ad-hoc la Curtea Internațională de Justiție, în procesul în care Myanmarul a fost acuzat de genocid.

Este singurul din premiile Nobel care este acordat de Comitetul Nobel Norvegian, din cadrul Institutului Nobel Norvegian, de la Oslo.
Anul acesta, au fost făcute 287 de nominalizări la Nobelul pentru Pace, potrivit organizatorilor.

Comitetul Nobel Norvegian subliniază contribuția semnificativă pe care Navi Pillay a avut-o la extinderea domeniului de aplicare și a impactului dreptului internațional”: „În cadrul unor procese internaționale istorice, ea a demonstrat că măsurile juridice pot contribui la prevenirea actelor de război și a violenței. Navi Pillay a contribuit, de asemenea, la consolidarea instituțiilor de drept internațional”.

Laureata la Nobel a oferit un scurt interviu pentru organizatori. Aceasta a declarat că a aflat că a primit distincția în timp ce se afla la Forumul Nuremberg, conferința internațională anuală organizată de Academia Internațională a Principiilor de la Nuremberg.

„Știu că acesta este un premiu personal, dar, în opinia mea, este un premiu pentru toate instituțiile în slujba cărora m-am aflat și pentru toți oamenii alături de care am lucrat”.

Întrebată cum va sărbători acest moment, Navy Pillay a declarat că se va dedica în continuare profesiei sale: „Nu știu de ce continui să lucrez la 85 de ani, dar iată-mă aici. Cel mai bun lucru pentru mine este să fiu aici, alături de toți delegații la această conferință internațională. Sunt multe victime și vreau să le onorez atât pe ele, cât și pe supraviețuitori”...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

80 de ani de-aduceri aminte

27 ianuarie este o zi de reflecţie asupra trecutului...


80 de ani de-aduceri aminte
27 ianuarie este o zi de reflecție asupra trecutului și o pledoarie pentru toleranță şi respect între popoare. La nivel global, sunt organizate ceremonii de comemorare, iar în România sunt desfășurate evenimente care onorează memoria celor dispăruți şi promovează educația despre Holocaust.

Memorialele Holocaustului din țară stau mărturie a suferinței evreilor români și este datoria noastră colectivă, să ne asigurăm că astfel de tragedii nu se vor mai repeta niciodată.
România a avut o istorie complexă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când regimul antonescian a colaborat cu Germania nazistă în implementarea politicilor antisemite. Mii de evrei din România au fost deportaţi în lagărele naziste, inclusiv la Auschwitz-Birkenau. Aici, aceştia au fost supuşi muncii forţate, experimentelor medicale inumane şi, pentru cei mai mulţi, exterminării în camerele de gazare.
Printre evreii deportaţi s-au numărat bătrâni, femei şi copii, victime ale unei ideologii care nu le-a permis să-şi trăiască vieţile. Estimările istorice indică faptul că zeci de mii de evrei români şi-au pierdut viaţa la Auschwitz, în timp ce un număr mic a supravieţuit, fiind eliberaţi în 1945. La 27 ianuarie 1945, trupele sovietice ale Armatei Roşii au eliberat lagărul nazist de concentrare şi exterminare Auschwitz-Birkenau din Polonia, un simbol al atrocităţilor comise de regimul nazist. Această dată este marcată anual ca Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, aducând un omagiu milioanelor de evrei şi altor victime care au pierit sub regimul nazist.
Momentul eliberării lagărului Auschwitz-Birkenau a adus cu sine descoperirea groazei, mii de prizonieri, martori ai unui genocid care a lăsat o amprentă de neuitat asupra istoriei. Printre aceşti supravieţuitori s-au numărat şi evrei din România, care au reuşit să trăiască în ciuda condiţiilor inimaginabile.
Aceşti supravieţuitori au devenit martori vii ai Holocaustului, iar mărturiile lor au fost esenţiale în documentarea asupra atrocităţilor comise în lagăre. Mulţi dintre ei au ales să părăsească Europa după război, stabilindu-se în țări precum Israel sau Statele Unite, dar au păstrat vie amintirea celor pierduţi.
După eliberarea de la Auschwitz, evreii din Oradea care au supraviețuit, s-au confruntat cu provocări semnificative. Mulți dintre ei s-au întors în orașul natal, dar au găsit comunități devastate și familii distruse. Unii supraviețuitori au încercat să revină la viața normală, reconstruind ceea ce mai rămăsese din existența lor anterioară, în timp ce alții au fost nevoiți să se adapteze la o realitate complet diferită. Mulți au ales să emigreze în alte țări, căutând un nou început, în special în Statele Unite, Israel sau alte regiuni unde au putut găsi o comunitate evreiască și un mediu mai sigur. În plus, supraviețuitorii au fost implicați în diverse inițiative de reconstrucție a comunității evreiești din Oradea, contribuind la revitalizarea vieții culturale și religioase. Aceasta a fost marcată de un profund sentiment de pierdere, dar și de o dorință de a păstra vie memoria celor care au fost uciși și de a construi un viitor mai bun.
Mulți supraviețuitori au simțit o responsabilitate de a povesti experiențele lor, participând la interviuri, scriind cărți sau contribuind la proiecte de cercetare pentru a asigura că memoria victimelor este păstrată. Ei s-au alăturat organizațiilor care ofereau sprijin altor supraviețuitori sau care s-au ocupat de educația despre Holocaust, contribuind la creșterea conștientizării și la prevenirea unor astfel de atrocități în viitor.
Tereza Mozes a fost o supraviețuitoare a Holocaustului din Oradea, cunoscută pentru povestea sa de viață și pentru activitatea sa de promovare a memoriei victimelor Holocaustului. După eliberarea de la Auschwitz, Tereza a devenit o voce importantă în comunitatea evreiască, dedicându-se educației și conștientizării despre ororile suferite de evrei în timpul războiului.
Ea a participat la diverse evenimente și a fost implicată în activități care vizau păstrarea memoriei Holocaustului, inclusiv prin povestirea experiențelor sale personale. Tereza Mozes a fost un exemplu de curaj și reziliență, contribuind la eforturile de a educa generațiile viitoare despre importanța toleranței și a respectului pentru diversitate.
Prin comemorarea victimelor, ne angajăm să cultivăm o societate întemeiată pe respect reciproc, diversitate şi umanitate.

,,Bunătatea salvează lumea"
Partener în cadrul proiectului ,,Bunătatea salvează lumea", inițiat de Colegiul Național ,,Doamna Stanca" Satu-Mare, în 27 ianuarie, Colegiul Național ,,Mihai Eminescu" a comemorat victimele Holocaustului, susținând importanţa educaţiei despre toleranţă, într-o activitate interdisciplinară, istorie/religie, desfășurată la clasa a VIII-a, după un plan prestabilit:
Durată:
50 de minute
Scop: dezvoltarea sensibilităţii elevilor faţă de tragediile istorice, în special Holocaustul, şi promovarea valorilor toleranţei, respectului şi diversităţii.
Obiective:
Cognitive:

identificarea contextului istoric al Holocaustului şi implicaţiile acestuia asupra evreilor din România;

înţelegerea semnificaţiei zilei de 27 ianuarie şi importanţa comemorării victimelor.

Afective:

manifestarea empatiei faţă de suferinţa victimelor Holocaustului;

dezvoltarea unei atitudini de respingere a discriminării şi intoleranţei.

Pragmatice:

participarea activă la discuţii şi realizarea unor materiale care reflectă înţelegerea subiectului.

Resurse necesare:
Proiector sau tablă interactivă;
Imagini istorice (lagărul Auschwitz-Birkenau, documente, fotografii ale victimelor);
Fragmente din mărturii ale supravieţuitorilor;
Materiale de scris (hârtie, pixuri, markere).
Desfăşurarea activităţii:
1. Introducere (10 minute
Profesorul prezintă tema activităţii, explicând semnificaţia zilei de 27 ianuarie; se descrie pe scurt contextul istoric al Holocaustului, cu accent pe deportările evreilor din România; elevii sunt întrebaţi ce ştiu despre Holocaust, despre evreii din România și cei din Oradea.
2. Activitate principală (30 minute)
2.1. Prezentare vizuală (10 minute):
se proiectează imagini şi se citesc fragmente din mărturii ale supravieţuitorilor;
profesorul explică rolul lagărului Auschwitz şi condiţiile de viaţă ale prizonierilor.
2.2. Discuţie interactivă (10 minute):
elevii sunt invitaţi să reflecteze asupra impactului Holocaustului şi să răspundă la întrebările: De ce este important să comemorăm victimele?
Cum putem preveni astfel de tragedii în viitor?
2.3. Activitate creativă (10 minute):
elevii realizează un afiş sau un mesaj scurt de comemorare a victimelor Holocaustului, prezentându-și materialele în fața clasei.
3. Încheiere (10 minute)

profesorul subliniază importanţa toleranţei şi respectului reciproc în societate, propunând un moment de reculegere pentru victimele Holocaustului;

îi felicită pe elevi pentru contribuția la reușita activității;

elevii sunt invitaţi să discute cu familiile lor despre ce au învăţat în cadrul lecției.

Evaluare:

implicarea elevilor în discuţii;

creativitatea şi mesajul transmis în cadrul afişelor;

reflecţia personală exprimată în timpul activităţii.

Această activitate a contribuit la înţelegerea unei pagini tragice din istorie, oferind elevilor instrumentele necesare pentru a promova valori pozitive şi a respinge discriminarea. Lecția de istorie i-a ajutat pe elevi să înțeleagă profund Holocaustul, să dezvolte empatia și respectul față de diversitate. Comemorarea victimelor Holocaustului este o responsabilitate comună. Fiecare dintre noi poate contribui la o lume mai tolerantă.
Profesori coordonatori, Daniela Sopota & Violeta Ias
Colegiul Național ,,Mihai Eminescu" Oradea