Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

80 de ani de-aduceri aminte

27 ianuarie este o zi de reflecţie asupra trecutului...


80 de ani de-aduceri aminte
27 ianuarie este o zi de reflecție asupra trecutului și o pledoarie pentru toleranță şi respect între popoare. La nivel global, sunt organizate ceremonii de comemorare, iar în România sunt desfășurate evenimente care onorează memoria celor dispăruți şi promovează educația despre Holocaust.

Memorialele Holocaustului din țară stau mărturie a suferinței evreilor români și este datoria noastră colectivă, să ne asigurăm că astfel de tragedii nu se vor mai repeta niciodată.
România a avut o istorie complexă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când regimul antonescian a colaborat cu Germania nazistă în implementarea politicilor antisemite. Mii de evrei din România au fost deportaţi în lagărele naziste, inclusiv la Auschwitz-Birkenau. Aici, aceştia au fost supuşi muncii forţate, experimentelor medicale inumane şi, pentru cei mai mulţi, exterminării în camerele de gazare.
Printre evreii deportaţi s-au numărat bătrâni, femei şi copii, victime ale unei ideologii care nu le-a permis să-şi trăiască vieţile. Estimările istorice indică faptul că zeci de mii de evrei români şi-au pierdut viaţa la Auschwitz, în timp ce un număr mic a supravieţuit, fiind eliberaţi în 1945. La 27 ianuarie 1945, trupele sovietice ale Armatei Roşii au eliberat lagărul nazist de concentrare şi exterminare Auschwitz-Birkenau din Polonia, un simbol al atrocităţilor comise de regimul nazist. Această dată este marcată anual ca Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, aducând un omagiu milioanelor de evrei şi altor victime care au pierit sub regimul nazist.
Momentul eliberării lagărului Auschwitz-Birkenau a adus cu sine descoperirea groazei, mii de prizonieri, martori ai unui genocid care a lăsat o amprentă de neuitat asupra istoriei. Printre aceşti supravieţuitori s-au numărat şi evrei din România, care au reuşit să trăiască în ciuda condiţiilor inimaginabile.
Aceşti supravieţuitori au devenit martori vii ai Holocaustului, iar mărturiile lor au fost esenţiale în documentarea asupra atrocităţilor comise în lagăre. Mulţi dintre ei au ales să părăsească Europa după război, stabilindu-se în țări precum Israel sau Statele Unite, dar au păstrat vie amintirea celor pierduţi.
După eliberarea de la Auschwitz, evreii din Oradea care au supraviețuit, s-au confruntat cu provocări semnificative. Mulți dintre ei s-au întors în orașul natal, dar au găsit comunități devastate și familii distruse. Unii supraviețuitori au încercat să revină la viața normală, reconstruind ceea ce mai rămăsese din existența lor anterioară, în timp ce alții au fost nevoiți să se adapteze la o realitate complet diferită. Mulți au ales să emigreze în alte țări, căutând un nou început, în special în Statele Unite, Israel sau alte regiuni unde au putut găsi o comunitate evreiască și un mediu mai sigur. În plus, supraviețuitorii au fost implicați în diverse inițiative de reconstrucție a comunității evreiești din Oradea, contribuind la revitalizarea vieții culturale și religioase. Aceasta a fost marcată de un profund sentiment de pierdere, dar și de o dorință de a păstra vie memoria celor care au fost uciși și de a construi un viitor mai bun.
Mulți supraviețuitori au simțit o responsabilitate de a povesti experiențele lor, participând la interviuri, scriind cărți sau contribuind la proiecte de cercetare pentru a asigura că memoria victimelor este păstrată. Ei s-au alăturat organizațiilor care ofereau sprijin altor supraviețuitori sau care s-au ocupat de educația despre Holocaust, contribuind la creșterea conștientizării și la prevenirea unor astfel de atrocități în viitor.
Tereza Mozes a fost o supraviețuitoare a Holocaustului din Oradea, cunoscută pentru povestea sa de viață și pentru activitatea sa de promovare a memoriei victimelor Holocaustului. După eliberarea de la Auschwitz, Tereza a devenit o voce importantă în comunitatea evreiască, dedicându-se educației și conștientizării despre ororile suferite de evrei în timpul războiului.
Ea a participat la diverse evenimente și a fost implicată în activități care vizau păstrarea memoriei Holocaustului, inclusiv prin povestirea experiențelor sale personale. Tereza Mozes a fost un exemplu de curaj și reziliență, contribuind la eforturile de a educa generațiile viitoare despre importanța toleranței și a respectului pentru diversitate.
Prin comemorarea victimelor, ne angajăm să cultivăm o societate întemeiată pe respect reciproc, diversitate şi umanitate.

,,Bunătatea salvează lumea"
Partener în cadrul proiectului ,,Bunătatea salvează lumea", inițiat de Colegiul Național ,,Doamna Stanca" Satu-Mare, în 27 ianuarie, Colegiul Național ,,Mihai Eminescu" a comemorat victimele Holocaustului, susținând importanţa educaţiei despre toleranţă, într-o activitate interdisciplinară, istorie/religie, desfășurată la clasa a VIII-a, după un plan prestabilit:
Durată:
50 de minute
Scop: dezvoltarea sensibilităţii elevilor faţă de tragediile istorice, în special Holocaustul, şi promovarea valorilor toleranţei, respectului şi diversităţii.
Obiective:
Cognitive:

identificarea contextului istoric al Holocaustului şi implicaţiile acestuia asupra evreilor din România;

înţelegerea semnificaţiei zilei de 27 ianuarie şi importanţa comemorării victimelor.

Afective:

manifestarea empatiei faţă de suferinţa victimelor Holocaustului;

dezvoltarea unei atitudini de respingere a discriminării şi intoleranţei.

Pragmatice:

participarea activă la discuţii şi realizarea unor materiale care reflectă înţelegerea subiectului.

Resurse necesare:
Proiector sau tablă interactivă;
Imagini istorice (lagărul Auschwitz-Birkenau, documente, fotografii ale victimelor);
Fragmente din mărturii ale supravieţuitorilor;
Materiale de scris (hârtie, pixuri, markere).
Desfăşurarea activităţii:
1. Introducere (10 minute
Profesorul prezintă tema activităţii, explicând semnificaţia zilei de 27 ianuarie; se descrie pe scurt contextul istoric al Holocaustului, cu accent pe deportările evreilor din România; elevii sunt întrebaţi ce ştiu despre Holocaust, despre evreii din România și cei din Oradea.
2. Activitate principală (30 minute)
2.1. Prezentare vizuală (10 minute):
se proiectează imagini şi se citesc fragmente din mărturii ale supravieţuitorilor;
profesorul explică rolul lagărului Auschwitz şi condiţiile de viaţă ale prizonierilor.
2.2. Discuţie interactivă (10 minute):
elevii sunt invitaţi să reflecteze asupra impactului Holocaustului şi să răspundă la întrebările: De ce este important să comemorăm victimele?
Cum putem preveni astfel de tragedii în viitor?
2.3. Activitate creativă (10 minute):
elevii realizează un afiş sau un mesaj scurt de comemorare a victimelor Holocaustului, prezentându-și materialele în fața clasei.
3. Încheiere (10 minute)

profesorul subliniază importanţa toleranţei şi respectului reciproc în societate, propunând un moment de reculegere pentru victimele Holocaustului;

îi felicită pe elevi pentru contribuția la reușita activității;

elevii sunt invitaţi să discute cu familiile lor despre ce au învăţat în cadrul lecției.

Evaluare:

implicarea elevilor în discuţii;

creativitatea şi mesajul transmis în cadrul afişelor;

reflecţia personală exprimată în timpul activităţii.

Această activitate a contribuit la înţelegerea unei pagini tragice din istorie, oferind elevilor instrumentele necesare pentru a promova valori pozitive şi a respinge discriminarea. Lecția de istorie i-a ajutat pe elevi să înțeleagă profund Holocaustul, să dezvolte empatia și respectul față de diversitate. Comemorarea victimelor Holocaustului este o responsabilitate comună. Fiecare dintre noi poate contribui la o lume mai tolerantă.
Profesori coordonatori, Daniela Sopota & Violeta Ias
Colegiul Național ,,Mihai Eminescu" Oradea