Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

21 august 2026

Portofoliul profesional al cadrelor didactice, disponibil acum ca modul în platforma Edus (P)

De peste 10 ani, Edus urmărește îndeaproape cerințele care apar în sistemul de învățământ și le integrează, pe măsură ce apar, în aceeași platformă. Edus nu mai este demult doar un catalog electronic. Modulul de burse, raportările MATE și chestionarele SASAT, butonul roșu, modulele SCIM și CEAC pentru control intern și asigurarea calității au fost adăugate în timp, pe măsură ce școlile au avut nevoie de ele. Numai de la începutul acestui an, platforma a primit 23 de actualizări, cu funcții noi și îmbunătățiri.

Cel mai recent pas este un modul dedicat portofoliului profesional al cadrelor didactice, răspuns la obligația introdusă prin Ordinul nr. 3.858/2026. Modulul este disponibil acum în Edus.

Ce rezolvă modulul pentru conducerea școlii

Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 3.858/2026 stabilește obligații atât pentru cadrele didactice, cât și pentru unitatea de învățământ. Fiecare școală are obligația să își elaboreze o procedură internă proprie pentru gestionarea portofoliilor, iar responsabilitatea implementării revine conducerii.

În practică, directorul are nevoie să vadă care cadre didactice și-au depus portofoliul, să poată aproba sau returna un portofoliu depus și să poată prezenta situația organizat la un control. Modulul din Edus acoperă acest flux.

Portofoliile depuse sunt vizibile conducerii într-o secțiune dedicată, accesibilă din meniul principal, iar directorul poate aproba un portofoliu sau îl poate respinge cu un motiv, caz în care cadrul didactic redobândește accesul pentru a-l corecta.

Cum funcționează pentru cadrul didactic

Cadrul didactic își construiește portofoliul pe cele cinci secțiuni prevăzute de metodologie: date de identificare, activitatea de predare, învățare și evaluare, activități complementare, managementul clasei și evoluția în cariera didactică.

Documentele se încarcă în librăria proprie și se asociază secțiunilor corespunzătoare. Fiecare adăugare sau eliminare se reflectă automat în opisul portofoliului, care rămâne mereu actualizat. Declarația de autenticitate, obligatorie pentru fiecare portofoliu, se semnează electronic direct în platformă. La final, portofoliul se poate descărca structurat, cu opis, declarație și documente organizate pe secțiuni, sau se poate depune către școală.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

27 iulie 2026

Programele pentru opționalele de Astronomie la nivel de liceu au fost publicate și se aplică din anul școlar 2026-2027. Patru discipline care urmăresc aceleași competențe generale: „Cerul mai aproape”, „Universul în mișcare”, „Stelele sub lupă”, „Universul și omul – o călătorie existențială”

Programele școlare pentru opționalele de Astronomie care vor fi disponibile la nivel de liceu au fost adoptate printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării, publicat luni în Monitorul Oficial. Programele, introduse pentru clasa a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, se aplică începând cu anul școlar 2026-2027.

Programele adoptate sunt pentru discipline incluse în Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), anume:
„Astronomie. Cerul mai aproape” – clasa a IX-a
„Astronomie. Universul în mișcare” – clasa a X-a
„Astronomie. Stele sub lupă” – clasa a Xi-a
„Astronomie. Universul și omul – o călătorie existențială” – clasa a XII-a

Potrivit documentului adoptat, „ca disciplină nouă, conform Planurilor-cadru pentru învățământul liceal, cu frecvență zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, aceasta se regăsește, ca disciplină de tip opțional ce poate fi inclusă în oferta națională, în Anexa nr. 2 din OMEC nr. 4350/2025 filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, clasele a IX-a – a XII-a la Note specifice, partea 2) Precizări privind curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) și în Anexa nr. 3 din același ordin, filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii, clasele a IX-a – a XII-a.
Toate cele patru discipline urmăresc formarea acelorași competențe generale, anume:

Formularea de explicații argumentate pe baza rezultatelor investigării fenomenelor și proceselor cosmice
Analizarea de modele explicative referitoare la structura și evoluția sistemelor în ansamblul Universului
Corelarea de concepte și legi ȘTIAM pentru rezolvarea de probleme și situații-problemă din domeniul astronomiei.
Formularea de opinii argumentate referitoare la explorarea responsabilă a spațiului cosmic...
Citiți mai multe pe Edupedu...

80 de ani de-aduceri aminte

27 ianuarie este o zi de reflecţie asupra trecutului...


80 de ani de-aduceri aminte
27 ianuarie este o zi de reflecție asupra trecutului și o pledoarie pentru toleranță şi respect între popoare. La nivel global, sunt organizate ceremonii de comemorare, iar în România sunt desfășurate evenimente care onorează memoria celor dispăruți şi promovează educația despre Holocaust.

Memorialele Holocaustului din țară stau mărturie a suferinței evreilor români și este datoria noastră colectivă, să ne asigurăm că astfel de tragedii nu se vor mai repeta niciodată.
România a avut o istorie complexă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când regimul antonescian a colaborat cu Germania nazistă în implementarea politicilor antisemite. Mii de evrei din România au fost deportaţi în lagărele naziste, inclusiv la Auschwitz-Birkenau. Aici, aceştia au fost supuşi muncii forţate, experimentelor medicale inumane şi, pentru cei mai mulţi, exterminării în camerele de gazare.
Printre evreii deportaţi s-au numărat bătrâni, femei şi copii, victime ale unei ideologii care nu le-a permis să-şi trăiască vieţile. Estimările istorice indică faptul că zeci de mii de evrei români şi-au pierdut viaţa la Auschwitz, în timp ce un număr mic a supravieţuit, fiind eliberaţi în 1945. La 27 ianuarie 1945, trupele sovietice ale Armatei Roşii au eliberat lagărul nazist de concentrare şi exterminare Auschwitz-Birkenau din Polonia, un simbol al atrocităţilor comise de regimul nazist. Această dată este marcată anual ca Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, aducând un omagiu milioanelor de evrei şi altor victime care au pierit sub regimul nazist.
Momentul eliberării lagărului Auschwitz-Birkenau a adus cu sine descoperirea groazei, mii de prizonieri, martori ai unui genocid care a lăsat o amprentă de neuitat asupra istoriei. Printre aceşti supravieţuitori s-au numărat şi evrei din România, care au reuşit să trăiască în ciuda condiţiilor inimaginabile.
Aceşti supravieţuitori au devenit martori vii ai Holocaustului, iar mărturiile lor au fost esenţiale în documentarea asupra atrocităţilor comise în lagăre. Mulţi dintre ei au ales să părăsească Europa după război, stabilindu-se în țări precum Israel sau Statele Unite, dar au păstrat vie amintirea celor pierduţi.
După eliberarea de la Auschwitz, evreii din Oradea care au supraviețuit, s-au confruntat cu provocări semnificative. Mulți dintre ei s-au întors în orașul natal, dar au găsit comunități devastate și familii distruse. Unii supraviețuitori au încercat să revină la viața normală, reconstruind ceea ce mai rămăsese din existența lor anterioară, în timp ce alții au fost nevoiți să se adapteze la o realitate complet diferită. Mulți au ales să emigreze în alte țări, căutând un nou început, în special în Statele Unite, Israel sau alte regiuni unde au putut găsi o comunitate evreiască și un mediu mai sigur. În plus, supraviețuitorii au fost implicați în diverse inițiative de reconstrucție a comunității evreiești din Oradea, contribuind la revitalizarea vieții culturale și religioase. Aceasta a fost marcată de un profund sentiment de pierdere, dar și de o dorință de a păstra vie memoria celor care au fost uciși și de a construi un viitor mai bun.
Mulți supraviețuitori au simțit o responsabilitate de a povesti experiențele lor, participând la interviuri, scriind cărți sau contribuind la proiecte de cercetare pentru a asigura că memoria victimelor este păstrată. Ei s-au alăturat organizațiilor care ofereau sprijin altor supraviețuitori sau care s-au ocupat de educația despre Holocaust, contribuind la creșterea conștientizării și la prevenirea unor astfel de atrocități în viitor.
Tereza Mozes a fost o supraviețuitoare a Holocaustului din Oradea, cunoscută pentru povestea sa de viață și pentru activitatea sa de promovare a memoriei victimelor Holocaustului. După eliberarea de la Auschwitz, Tereza a devenit o voce importantă în comunitatea evreiască, dedicându-se educației și conștientizării despre ororile suferite de evrei în timpul războiului.
Ea a participat la diverse evenimente și a fost implicată în activități care vizau păstrarea memoriei Holocaustului, inclusiv prin povestirea experiențelor sale personale. Tereza Mozes a fost un exemplu de curaj și reziliență, contribuind la eforturile de a educa generațiile viitoare despre importanța toleranței și a respectului pentru diversitate.
Prin comemorarea victimelor, ne angajăm să cultivăm o societate întemeiată pe respect reciproc, diversitate şi umanitate.

,,Bunătatea salvează lumea"
Partener în cadrul proiectului ,,Bunătatea salvează lumea", inițiat de Colegiul Național ,,Doamna Stanca" Satu-Mare, în 27 ianuarie, Colegiul Național ,,Mihai Eminescu" a comemorat victimele Holocaustului, susținând importanţa educaţiei despre toleranţă, într-o activitate interdisciplinară, istorie/religie, desfășurată la clasa a VIII-a, după un plan prestabilit:
Durată:
50 de minute
Scop: dezvoltarea sensibilităţii elevilor faţă de tragediile istorice, în special Holocaustul, şi promovarea valorilor toleranţei, respectului şi diversităţii.
Obiective:
Cognitive:

identificarea contextului istoric al Holocaustului şi implicaţiile acestuia asupra evreilor din România;

înţelegerea semnificaţiei zilei de 27 ianuarie şi importanţa comemorării victimelor.

Afective:

manifestarea empatiei faţă de suferinţa victimelor Holocaustului;

dezvoltarea unei atitudini de respingere a discriminării şi intoleranţei.

Pragmatice:

participarea activă la discuţii şi realizarea unor materiale care reflectă înţelegerea subiectului.

Resurse necesare:
Proiector sau tablă interactivă;
Imagini istorice (lagărul Auschwitz-Birkenau, documente, fotografii ale victimelor);
Fragmente din mărturii ale supravieţuitorilor;
Materiale de scris (hârtie, pixuri, markere).
Desfăşurarea activităţii:
1. Introducere (10 minute
Profesorul prezintă tema activităţii, explicând semnificaţia zilei de 27 ianuarie; se descrie pe scurt contextul istoric al Holocaustului, cu accent pe deportările evreilor din România; elevii sunt întrebaţi ce ştiu despre Holocaust, despre evreii din România și cei din Oradea.
2. Activitate principală (30 minute)
2.1. Prezentare vizuală (10 minute):
se proiectează imagini şi se citesc fragmente din mărturii ale supravieţuitorilor;
profesorul explică rolul lagărului Auschwitz şi condiţiile de viaţă ale prizonierilor.
2.2. Discuţie interactivă (10 minute):
elevii sunt invitaţi să reflecteze asupra impactului Holocaustului şi să răspundă la întrebările: De ce este important să comemorăm victimele?
Cum putem preveni astfel de tragedii în viitor?
2.3. Activitate creativă (10 minute):
elevii realizează un afiş sau un mesaj scurt de comemorare a victimelor Holocaustului, prezentându-și materialele în fața clasei.
3. Încheiere (10 minute)

profesorul subliniază importanţa toleranţei şi respectului reciproc în societate, propunând un moment de reculegere pentru victimele Holocaustului;

îi felicită pe elevi pentru contribuția la reușita activității;

elevii sunt invitaţi să discute cu familiile lor despre ce au învăţat în cadrul lecției.

Evaluare:

implicarea elevilor în discuţii;

creativitatea şi mesajul transmis în cadrul afişelor;

reflecţia personală exprimată în timpul activităţii.

Această activitate a contribuit la înţelegerea unei pagini tragice din istorie, oferind elevilor instrumentele necesare pentru a promova valori pozitive şi a respinge discriminarea. Lecția de istorie i-a ajutat pe elevi să înțeleagă profund Holocaustul, să dezvolte empatia și respectul față de diversitate. Comemorarea victimelor Holocaustului este o responsabilitate comună. Fiecare dintre noi poate contribui la o lume mai tolerantă.
Profesori coordonatori, Daniela Sopota & Violeta Ias
Colegiul Național ,,Mihai Eminescu" Oradea