Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Noul ministru al Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a depus jurământul la Palatul Cotroceni / Ministrul nu a adresat niciun discurs după învestire

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian, rectorul Universității Ștefan cel Mare din Suceava, a depus jurământul la Palatul Cotroceni. Dimian a fost propus și validat, în unanimitate, pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în urmă cu o zi, în cadrul Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal. Amintim, funcția de ministru al Educației a fost vacantă mai mult de 2 luni după demisia lui Daniel David din 22 decembrie 2025.

Mihai Dimian, noul ministru al Educației și Cercetării, are ca cercetător scoruri medii la impactul activității științifice, obținute mai ales prin articole de grup apărute în publicații controversate, potrivit unei analize Edupedu.ro

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian a depus jurământul la Palatul Cotroceni, la ora 16, după ce astăzi, președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul de numire.

Mihai Dimian este al 32-lea ministru în ultimii 36 de ani.

Ceremonia a fost una scurtă: după intonarea imnului, Mihai Dimian a depus jurământul, fără să țină vreun discurs.


Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Solicităm Ministerului Educației și Cercetării menținerea Istoriei ca disciplină esențială în trunchiul comun...

Comunicat

Solicităm Ministerului Educației și Cercetării menținerea Istoriei ca disciplină esențială în trunchiul comun...

Școala Doctorală de Istorie, Departamentul de Istorie și Centrul de Studii Interdisciplinare din cadrul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării de la Universitatea din Oradea își exprimă îngrijorarea față de propunerile recente de modificare a planurilor cadru pentru învățământul preuniversitar, care prevăd reducerea orelor de Istorie din trunchiul comun, cu precădere la clasele a XI-a și a XII-a. În aceste condiții, se impune specificarea structurii noului examen de Bacalaureat și ponderea disciplinei Istorie în cadrul acestui examen. Noi apreciem că această decizie, prin care se reduce numărul orelor de istorie, reprezintă o eroare majoră cu efecte pe termen lung asupra formării culturale, civice și identitare a tinerei generații.

În aceste condiții, se impune specificarea structurii noului examen de Bacalaureat și ponderea disciplinei Istorie în cadrul acestui examen. Noi apreciem că această decizie, prin care se reduce numărul orelor de istorie, reprezintă o eroare majoră cu efecte pe termen lung asupra formării culturale, civice și identitare a tinerei generații.
Istoria joacă un rol esențial în dezvoltarea gândirii critice și în înțelegerea proceselor sociale, politice și culturale care au modelat prezentul. În multe sisteme de educație europene, Istoria are un loc important în curriculum, fiind considerată esențială pentru formarea cetățenilor responsabili. Reducerea timpului alocat studiului Istoriei determină:
*Asimilarea deficitară a cunoașterii istorice și a educației civice - o amenințare gravă la adresa formării generațiilor viitoare. Reducerea drastică a orelor dedicate Istoriei în sistemul de învățământ conduce la o cunoaștere superficială a trecutului, la pierderea reperelor identitare și la vulnerabilizarea tinerilor în fața manipulării și a dezinformării. Prin marginalizarea istoriei, tinerii devin mai expuși la extremism, la ideologii radicale și la interpretări distorsionate ale trecutului.
*Diminuarea identității naționale și culturale - Studiul istoriei este fundamental pentru înțelegerea apartenenței la comunitatea națională și europeană. Reducerea orelor de Istorie subminează acest proces și contribuie la pierderea valorilor identitare. Istoria Românilor nu poate fi tratată ca un subiect opțional sau ca o materie secundară, deoarece aceasta contribuie la formarea unei conștiințe naționale și la înțelegerea poziției țării noastre în contextul internațional. Eliminarea termenilor de „Istoria României" sau „Istoria Românilor" din programele școlare reprezintă o încercare de a șterge reperele identitare ale tinerei generații.
*Scăderea calității educației umaniste - Istoria, alături de alte discipline umaniste, constituie fundamentul educației intelectuale și morale a fiecărui individ. O educație umanistă solidă este necesară pentru o societate democratică și pluralistă.
Atragem atenția asupra faptului că Istoria nu poate fi înlocuită cu discipline izolate, rupte de contextul general al trecutului. Introducerea unor discipline obligatorii precum „Istoria evreilor. Holocaustul" sau „Istoria comunismului din România" este importantă, dar acestea trebuie integrate într-un curriculum coerent, care să permită elevilor înțelegerea evoluției istorice în ansamblul său, nu doar prin episoade izolate.
În acest sens, susținem poziția exprimată de Academia Română și de colegii istorici de la universitățile din România, care au semnalat pericolul reducerii orelor de istorie și impactul acestui demers asupra culturii generale a viitoarelor generații. Pe baza acestor observații, se impune o reevaluare a politicilor educaționale, astfel încât Istoria să rămână o disciplină centrală în formarea tinerilor. Doar printr-o educație istorică solidă putem preveni ignoranța, manipularea și erorile trecutului, asigurând generațiilor viitoare instrumentele necesare pentru a înțelege și construi o societate democratică și responsabilă.
Solicităm Ministerului Educației și Cercetării menținerea Istoriei ca disciplină esențială în trunchiul comun, cu cel puțin două ore pe săptămână la toate clasele de liceu, așa cum este în toate țările Uniunii Europene. Este imperativ să oferim tinerilor o educație istorică solidă, care să le permită să înțeleagă trecutul pentru a construi un viitor mai bun.
Oradea,
06.02.2025
Prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, Prorector al Universității din Oradea
Prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa, Decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe  Politice și Științele Comunicării
Lect. univ. dr. Radu Romînașu, Director al Departamentului de Istorie
Prof. univ. dr. habil. Antonio Faur
Prof. univ. dr. emerit Mihai D. Drecin
Prof. univ. dr. emerit Ion Zainea
Conf. univ. dr. habil. Florin Ardelean
Lect. univ. dr. Laura Ardelean
Lect. univ. dr. Mihaela Goman
Lect. univ. dr. Bodo Edith
Lect. univ. dr. Cosmin Patca

Trimite email
vineri, 13 martie 2026 la 08:51:00 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

La încondeiat ouă
Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea, organizează, cu ocazia sărbătorilor pascale, Atelierul de încondeiat ouă, dedicat școlarilor (7-19 ani), adulților și familiilor care doresc să se familiarizeze cu tehnica tradițională a acestui meșteșug...