Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Solicităm Ministerului Educației și Cercetării menținerea Istoriei ca disciplină esențială în trunchiul comun...

Comunicat

Solicităm Ministerului Educației și Cercetării menținerea Istoriei ca disciplină esențială în trunchiul comun...

Școala Doctorală de Istorie, Departamentul de Istorie și Centrul de Studii Interdisciplinare din cadrul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării de la Universitatea din Oradea își exprimă îngrijorarea față de propunerile recente de modificare a planurilor cadru pentru învățământul preuniversitar, care prevăd reducerea orelor de Istorie din trunchiul comun, cu precădere la clasele a XI-a și a XII-a. În aceste condiții, se impune specificarea structurii noului examen de Bacalaureat și ponderea disciplinei Istorie în cadrul acestui examen. Noi apreciem că această decizie, prin care se reduce numărul orelor de istorie, reprezintă o eroare majoră cu efecte pe termen lung asupra formării culturale, civice și identitare a tinerei generații.

În aceste condiții, se impune specificarea structurii noului examen de Bacalaureat și ponderea disciplinei Istorie în cadrul acestui examen. Noi apreciem că această decizie, prin care se reduce numărul orelor de istorie, reprezintă o eroare majoră cu efecte pe termen lung asupra formării culturale, civice și identitare a tinerei generații.
Istoria joacă un rol esențial în dezvoltarea gândirii critice și în înțelegerea proceselor sociale, politice și culturale care au modelat prezentul. În multe sisteme de educație europene, Istoria are un loc important în curriculum, fiind considerată esențială pentru formarea cetățenilor responsabili. Reducerea timpului alocat studiului Istoriei determină:
*Asimilarea deficitară a cunoașterii istorice și a educației civice - o amenințare gravă la adresa formării generațiilor viitoare. Reducerea drastică a orelor dedicate Istoriei în sistemul de învățământ conduce la o cunoaștere superficială a trecutului, la pierderea reperelor identitare și la vulnerabilizarea tinerilor în fața manipulării și a dezinformării. Prin marginalizarea istoriei, tinerii devin mai expuși la extremism, la ideologii radicale și la interpretări distorsionate ale trecutului.
*Diminuarea identității naționale și culturale - Studiul istoriei este fundamental pentru înțelegerea apartenenței la comunitatea națională și europeană. Reducerea orelor de Istorie subminează acest proces și contribuie la pierderea valorilor identitare. Istoria Românilor nu poate fi tratată ca un subiect opțional sau ca o materie secundară, deoarece aceasta contribuie la formarea unei conștiințe naționale și la înțelegerea poziției țării noastre în contextul internațional. Eliminarea termenilor de „Istoria României" sau „Istoria Românilor" din programele școlare reprezintă o încercare de a șterge reperele identitare ale tinerei generații.
*Scăderea calității educației umaniste - Istoria, alături de alte discipline umaniste, constituie fundamentul educației intelectuale și morale a fiecărui individ. O educație umanistă solidă este necesară pentru o societate democratică și pluralistă.
Atragem atenția asupra faptului că Istoria nu poate fi înlocuită cu discipline izolate, rupte de contextul general al trecutului. Introducerea unor discipline obligatorii precum „Istoria evreilor. Holocaustul" sau „Istoria comunismului din România" este importantă, dar acestea trebuie integrate într-un curriculum coerent, care să permită elevilor înțelegerea evoluției istorice în ansamblul său, nu doar prin episoade izolate.
În acest sens, susținem poziția exprimată de Academia Română și de colegii istorici de la universitățile din România, care au semnalat pericolul reducerii orelor de istorie și impactul acestui demers asupra culturii generale a viitoarelor generații. Pe baza acestor observații, se impune o reevaluare a politicilor educaționale, astfel încât Istoria să rămână o disciplină centrală în formarea tinerilor. Doar printr-o educație istorică solidă putem preveni ignoranța, manipularea și erorile trecutului, asigurând generațiilor viitoare instrumentele necesare pentru a înțelege și construi o societate democratică și responsabilă.
Solicităm Ministerului Educației și Cercetării menținerea Istoriei ca disciplină esențială în trunchiul comun, cu cel puțin două ore pe săptămână la toate clasele de liceu, așa cum este în toate țările Uniunii Europene. Este imperativ să oferim tinerilor o educație istorică solidă, care să le permită să înțeleagă trecutul pentru a construi un viitor mai bun.
Oradea,
06.02.2025
Prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, Prorector al Universității din Oradea
Prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa, Decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe  Politice și Științele Comunicării
Lect. univ. dr. Radu Romînașu, Director al Departamentului de Istorie
Prof. univ. dr. habil. Antonio Faur
Prof. univ. dr. emerit Mihai D. Drecin
Prof. univ. dr. emerit Ion Zainea
Conf. univ. dr. habil. Florin Ardelean
Lect. univ. dr. Laura Ardelean
Lect. univ. dr. Mihaela Goman
Lect. univ. dr. Bodo Edith
Lect. univ. dr. Cosmin Patca

Trimite email
joi, 21 mai 2026 la 16:45:18 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București