Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Solicităm Ministerului Educației și Cercetării menținerea Istoriei ca disciplină esențială în trunchiul comun...

Comunicat

Solicităm Ministerului Educației și Cercetării menținerea Istoriei ca disciplină esențială în trunchiul comun...

Școala Doctorală de Istorie, Departamentul de Istorie și Centrul de Studii Interdisciplinare din cadrul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării de la Universitatea din Oradea își exprimă îngrijorarea față de propunerile recente de modificare a planurilor cadru pentru învățământul preuniversitar, care prevăd reducerea orelor de Istorie din trunchiul comun, cu precădere la clasele a XI-a și a XII-a. În aceste condiții, se impune specificarea structurii noului examen de Bacalaureat și ponderea disciplinei Istorie în cadrul acestui examen. Noi apreciem că această decizie, prin care se reduce numărul orelor de istorie, reprezintă o eroare majoră cu efecte pe termen lung asupra formării culturale, civice și identitare a tinerei generații.

În aceste condiții, se impune specificarea structurii noului examen de Bacalaureat și ponderea disciplinei Istorie în cadrul acestui examen. Noi apreciem că această decizie, prin care se reduce numărul orelor de istorie, reprezintă o eroare majoră cu efecte pe termen lung asupra formării culturale, civice și identitare a tinerei generații.
Istoria joacă un rol esențial în dezvoltarea gândirii critice și în înțelegerea proceselor sociale, politice și culturale care au modelat prezentul. În multe sisteme de educație europene, Istoria are un loc important în curriculum, fiind considerată esențială pentru formarea cetățenilor responsabili. Reducerea timpului alocat studiului Istoriei determină:
*Asimilarea deficitară a cunoașterii istorice și a educației civice - o amenințare gravă la adresa formării generațiilor viitoare. Reducerea drastică a orelor dedicate Istoriei în sistemul de învățământ conduce la o cunoaștere superficială a trecutului, la pierderea reperelor identitare și la vulnerabilizarea tinerilor în fața manipulării și a dezinformării. Prin marginalizarea istoriei, tinerii devin mai expuși la extremism, la ideologii radicale și la interpretări distorsionate ale trecutului.
*Diminuarea identității naționale și culturale - Studiul istoriei este fundamental pentru înțelegerea apartenenței la comunitatea națională și europeană. Reducerea orelor de Istorie subminează acest proces și contribuie la pierderea valorilor identitare. Istoria Românilor nu poate fi tratată ca un subiect opțional sau ca o materie secundară, deoarece aceasta contribuie la formarea unei conștiințe naționale și la înțelegerea poziției țării noastre în contextul internațional. Eliminarea termenilor de „Istoria României" sau „Istoria Românilor" din programele școlare reprezintă o încercare de a șterge reperele identitare ale tinerei generații.
*Scăderea calității educației umaniste - Istoria, alături de alte discipline umaniste, constituie fundamentul educației intelectuale și morale a fiecărui individ. O educație umanistă solidă este necesară pentru o societate democratică și pluralistă.
Atragem atenția asupra faptului că Istoria nu poate fi înlocuită cu discipline izolate, rupte de contextul general al trecutului. Introducerea unor discipline obligatorii precum „Istoria evreilor. Holocaustul" sau „Istoria comunismului din România" este importantă, dar acestea trebuie integrate într-un curriculum coerent, care să permită elevilor înțelegerea evoluției istorice în ansamblul său, nu doar prin episoade izolate.
În acest sens, susținem poziția exprimată de Academia Română și de colegii istorici de la universitățile din România, care au semnalat pericolul reducerii orelor de istorie și impactul acestui demers asupra culturii generale a viitoarelor generații. Pe baza acestor observații, se impune o reevaluare a politicilor educaționale, astfel încât Istoria să rămână o disciplină centrală în formarea tinerilor. Doar printr-o educație istorică solidă putem preveni ignoranța, manipularea și erorile trecutului, asigurând generațiilor viitoare instrumentele necesare pentru a înțelege și construi o societate democratică și responsabilă.
Solicităm Ministerului Educației și Cercetării menținerea Istoriei ca disciplină esențială în trunchiul comun, cu cel puțin două ore pe săptămână la toate clasele de liceu, așa cum este în toate țările Uniunii Europene. Este imperativ să oferim tinerilor o educație istorică solidă, care să le permită să înțeleagă trecutul pentru a construi un viitor mai bun.
Oradea,
06.02.2025
Prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, Prorector al Universității din Oradea
Prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa, Decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe  Politice și Științele Comunicării
Lect. univ. dr. Radu Romînașu, Director al Departamentului de Istorie
Prof. univ. dr. habil. Antonio Faur
Prof. univ. dr. emerit Mihai D. Drecin
Prof. univ. dr. emerit Ion Zainea
Conf. univ. dr. habil. Florin Ardelean
Lect. univ. dr. Laura Ardelean
Lect. univ. dr. Mihaela Goman
Lect. univ. dr. Bodo Edith
Lect. univ. dr. Cosmin Patca

Trimite email
marți, 17 noiembrie 2026 la 21:34:29 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Dumitru Prunariu, la Oradea

General dr. ing. Dumitru Prunariu,
românul care, în anul 1981, a zburat în spațiul cosmic,
 s-a întâlnit luni, 16 noiembrie 2026, în Aula Magna,
 cu studenții orădeni și cu elevii de la ,,Oltea Doamna"...
 
Citiți articolul ,,Dumitru Prunariu,
sigurul român care a zburat în spațiul cosmic,
a fost oaspetele proiectului „Un vis, un zbor, o pagină de istorie"...