Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Solicităm Ministerului Educației și Cercetării menținerea Istoriei ca disciplină esențială în trunchiul comun...

Comunicat

Solicităm Ministerului Educației și Cercetării menținerea Istoriei ca disciplină esențială în trunchiul comun...

Școala Doctorală de Istorie, Departamentul de Istorie și Centrul de Studii Interdisciplinare din cadrul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării de la Universitatea din Oradea își exprimă îngrijorarea față de propunerile recente de modificare a planurilor cadru pentru învățământul preuniversitar, care prevăd reducerea orelor de Istorie din trunchiul comun, cu precădere la clasele a XI-a și a XII-a. În aceste condiții, se impune specificarea structurii noului examen de Bacalaureat și ponderea disciplinei Istorie în cadrul acestui examen. Noi apreciem că această decizie, prin care se reduce numărul orelor de istorie, reprezintă o eroare majoră cu efecte pe termen lung asupra formării culturale, civice și identitare a tinerei generații.

În aceste condiții, se impune specificarea structurii noului examen de Bacalaureat și ponderea disciplinei Istorie în cadrul acestui examen. Noi apreciem că această decizie, prin care se reduce numărul orelor de istorie, reprezintă o eroare majoră cu efecte pe termen lung asupra formării culturale, civice și identitare a tinerei generații.
Istoria joacă un rol esențial în dezvoltarea gândirii critice și în înțelegerea proceselor sociale, politice și culturale care au modelat prezentul. În multe sisteme de educație europene, Istoria are un loc important în curriculum, fiind considerată esențială pentru formarea cetățenilor responsabili. Reducerea timpului alocat studiului Istoriei determină:
*Asimilarea deficitară a cunoașterii istorice și a educației civice - o amenințare gravă la adresa formării generațiilor viitoare. Reducerea drastică a orelor dedicate Istoriei în sistemul de învățământ conduce la o cunoaștere superficială a trecutului, la pierderea reperelor identitare și la vulnerabilizarea tinerilor în fața manipulării și a dezinformării. Prin marginalizarea istoriei, tinerii devin mai expuși la extremism, la ideologii radicale și la interpretări distorsionate ale trecutului.
*Diminuarea identității naționale și culturale - Studiul istoriei este fundamental pentru înțelegerea apartenenței la comunitatea națională și europeană. Reducerea orelor de Istorie subminează acest proces și contribuie la pierderea valorilor identitare. Istoria Românilor nu poate fi tratată ca un subiect opțional sau ca o materie secundară, deoarece aceasta contribuie la formarea unei conștiințe naționale și la înțelegerea poziției țării noastre în contextul internațional. Eliminarea termenilor de „Istoria României" sau „Istoria Românilor" din programele școlare reprezintă o încercare de a șterge reperele identitare ale tinerei generații.
*Scăderea calității educației umaniste - Istoria, alături de alte discipline umaniste, constituie fundamentul educației intelectuale și morale a fiecărui individ. O educație umanistă solidă este necesară pentru o societate democratică și pluralistă.
Atragem atenția asupra faptului că Istoria nu poate fi înlocuită cu discipline izolate, rupte de contextul general al trecutului. Introducerea unor discipline obligatorii precum „Istoria evreilor. Holocaustul" sau „Istoria comunismului din România" este importantă, dar acestea trebuie integrate într-un curriculum coerent, care să permită elevilor înțelegerea evoluției istorice în ansamblul său, nu doar prin episoade izolate.
În acest sens, susținem poziția exprimată de Academia Română și de colegii istorici de la universitățile din România, care au semnalat pericolul reducerii orelor de istorie și impactul acestui demers asupra culturii generale a viitoarelor generații. Pe baza acestor observații, se impune o reevaluare a politicilor educaționale, astfel încât Istoria să rămână o disciplină centrală în formarea tinerilor. Doar printr-o educație istorică solidă putem preveni ignoranța, manipularea și erorile trecutului, asigurând generațiilor viitoare instrumentele necesare pentru a înțelege și construi o societate democratică și responsabilă.
Solicităm Ministerului Educației și Cercetării menținerea Istoriei ca disciplină esențială în trunchiul comun, cu cel puțin două ore pe săptămână la toate clasele de liceu, așa cum este în toate țările Uniunii Europene. Este imperativ să oferim tinerilor o educație istorică solidă, care să le permită să înțeleagă trecutul pentru a construi un viitor mai bun.
Oradea,
06.02.2025
Prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, Prorector al Universității din Oradea
Prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa, Decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe  Politice și Științele Comunicării
Lect. univ. dr. Radu Romînașu, Director al Departamentului de Istorie
Prof. univ. dr. habil. Antonio Faur
Prof. univ. dr. emerit Mihai D. Drecin
Prof. univ. dr. emerit Ion Zainea
Conf. univ. dr. habil. Florin Ardelean
Lect. univ. dr. Laura Ardelean
Lect. univ. dr. Mihaela Goman
Lect. univ. dr. Bodo Edith
Lect. univ. dr. Cosmin Patca

Trimite email
sâmbătă, 20 decembrie 2025 la 00:32:50 Ora standard a Europei de Est