Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Cel mai bun an pentru infrastructura rutieră din ultimii 35 de ani

Anul 2024 - un an record al investițiilor în Bihor

Cel mai bun an pentru infrastructura rutieră din ultimii 35 de ani

Consiliul Județean Bihor marchează un punct de referință din punct de vedere al investițiilor publice, anul 2024 fiind anul cu cele mai mari investiții realizate în istoria instituției.

În cadrul unei conferințe de presă desfășurate joi, 13 februarie 2025, președintele Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan, alături de directorul Direcției Tehnice, Filip Cheșeli, și șeful Serviciului Proiecte cu Finanțări Nerambursabile, Ionuț Sărac, au prezentat bilanțul activității Direcției Tehnice pentru anul 2024.
Cu un portofoliu de proiecte în derulare în valoare de 4,4 miliarde de lei (peste 880 de milioane de euro) - cea mai mare sumă administrată vreodată de Consiliul Județean - 2024 este anul celor mai mari investiții realizate în Bihor. Valoarea proiectelor finalizate anul trecut depășește 1,7 miliarde de lei (peste 340 de milioane de euro) în domenii-cheie precum infrastructura rutieră, feroviară și de gaze, educația, mediul de afaceri, cultura și protecția mediului.
„2024 a fost un an record al investițiilor în Bihor, practic cel mai bun an pentru infrastructura rutieră din ultimii 35 de ani. Am reușit să finalizăm 51 de kilometri de drumuri județene, centurile Aleșd, Oșorhei, Sântandrei, Sânmartin, Nojorid și Beiuș, dar și proiecte de mare importanță, precum Campusul Școlar Oradea sau Parcul Științific și Tehnologic. Continuăm să lucrăm la inițiative de amploare care transformă județul în toate domeniile esențiale: infrastructură rutieră, feroviară, utilități, sănătate, educație și protecția mediului. Dezvoltarea județului Bihor este rezultatul unui efort comun. Mulțumesc domnului Ilie Bolojan, președinte al Consiliului Județean Bihor, până în decembrie 2024, colegilor noștri din Consiliul Județean, partenerilor instituționali și tuturor celor care au contribuit la realizarea acestor proiecte", a declarat Mircea Mălan, președintele Consiliului Județean Bihor.
Investiții finalizate de Consiliul Județean Bihor în 2024:
Centurile Oșorhei, Nojorid, Sântandrei, Beiuș, Aleșd și Sânmartin;
9 km din Inelul metropolitan Oradea, parte a unui proiect de 17 km, deschiși circulației;
Parcul Științific și Tehnologic;
Parcul de specializare inteligentă din Ștei;
Campusul Oradea, un proiect esențial prin care tinerii bihoreni vor avea oportunitatea de a dobândi competențele necesare pentru a rămâne și a contribui la dezvoltarea economică locală;
Din 2024, județul Bihor mai are o peșteră vizitabilă, după ce, printr-un proiect cu fonduri europene, Peștera Stracoș a fost amenajată. În același proiect s-a creat și un traseu de drumeție între Peștera Stracoș și Peștera Tășad;
Amenajarea de campinguri în Șuncuiuș, Bratca, Vadu Crișului și Dobrești, amenajate la marginea ariilor protejate pentru a oferi iubitorilor de natură condiții civilizate și pentru a proteja mediul înconjurător;
16 platforme pentru depozitarea deșeurilor voluminoase.
Alte proiecte sunt în diferite etape de implementare: 
Infrastructură rutieră:
Construirea a opt pasaje rutiere (supraterane și subterane) pentru fluidizarea traficului la intrarea și ieșirea din Oradea (două pasaje în licitație, șase în pregătirea lansării licitației);
Șase pasaje pietonale pentru fluidizarea traficului în zona metropolitană Oradea - urmează lansarea licitației;
Modernizarea drumului județean Tinca - Salonta (în lucru);
Inelul Metropolitan, lotul 2 - între Băile Felix și Oșorhei;
Modernizarea drumului de legătură Padiș - Ic Ponor (în primăvară ar trebui să înceapă lucrările)
Infrastructură feroviară
Proiectul Tram-train, în valoare de 1,3 miliarde de lei. Urmează lansarea licitației.
Extinderea rețelei de gaze naturale
Continuarea sprijinului financiar pentru extinderea rețelei de gaze naturale. În 2024 s-au încheiat acorduri de parteneriat cu cinci primării noi. Astfel, numărul total de primării cu care s-a încheiat parteneriate a ajuns la 12 (Sânnicolau Român, Tinca, Lunca, Ștei, Mădăras, Paleu, Cociuba Mare, Abram, Chișlaz, Drăgești, Măgești, Lăzăreni). Conform acordurilor, fiecare primărie beneficiază de 1 milion de lei și sprijin logistic în implementarea proiectului.
Dezvoltarea mediului de afaceri
Parcuri de specializare inteligentă: Marghita (51% stadiul lucrărilor), Aleșd (23% stadiul lucrărilor), Beiuș (ordinul de începere a lucrărilor a fost dat în 11 februarie 2025).
Educație
Achiziția a 47 de microbuze electrice pentru transportul elevilor bihoreni. Pentru 25 de microbuze s-a anunțat firma care a câștigat licitația. Pentru celelalte 22 de microbuze   urmează lansarea licitației;
Modernizarea a opt școli speciale prin dotarea cu mobilier și echipamente IT - 5,7 milioane de lei.
Proiecte culturale și recreative
Modernizarea și digitalizarea bibliotecilor din Bihor; Biblioteca Județeană ,,Gheorghe Șincai" și alte 29 de biblioteci din tot județul sunt parte din acest proiect- investiție de 24 milioane de lei;
Crearea unui traseu de biciclete care leagă Oradea de județele Alba și Cluj prin Padiș - 110 milioane de lei;
Protecția mediului - turism ecologic și dezvoltare durabilă
Alte 16 centre pentru depozitarea deșeurilor mari sunt în procedură de licitație.
Decolmatarea Lacului Vida din Luncasprie.
Amenajarea a cinci peșteri: Peștera Vadu Crișului, Peștera Unguru Mare, Peștera Vântului, Peștera Osoi și Peștera Igrița. Acestea sunt în etapa de proiectare, urmează începerea lucrărilor în primăvară.
Socio-administrativ și sănătate
Reabilitarea Spitalului de psihiatrie din Nucet și modernizarea unor clădiri din cadrul DGASPC;
Finalizarea modernizării noului sediu al Consiliului Județean Bihor.

Trimite email
duminică, 8 februarie 2026 la 09:24:41 Ora standard a Europei de Est