Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

,,Harababura din învățământul românesc”, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş” nr. 3/2025

,,Harababura din învățământul românesc”, de Gheorghe Păun

Aveam deja pus în pagină un alt editorial pentru numărul de față, cu titlul Urmuz și avangardele, pentru că voiam să amintesc că Urmuz e născut în martie și, în context, să subliniez că avangardele au contribuit la... harababura din cultura curentă, prin multele trăsnăi pe care le-au propus, de dragul originalității și frondei cu orice preț. Mai mult, aveam aproape gata și editorialul pentru luna aprilie, „declanșat" de discuțiile jenante legate de coiful dacic furat din muzeul olandez - titlul era Ticăloșia intelectualilor trădători (am auzit unul la televizor vorbind, hodoronc-tronc, despre dacopații care se laudă cu coiful...), reamintind nu numai de cartea despre trădarea intelectualilor (referințe în articolele lui Horia Bădescu din decembrie 2023 și ianuarie 2024), ci și o sintagmă a lui Pamfil Șeicaru, din Scrieri, despre „scopiții naționali".

Se amână ambele aceste texte, pentru că... timpul nu mai are răbdare. E vremea când un nou ministru al Învățământului vine cu o nouă reformă, a muuulta de după decembrie 1989 și tot insidios dăunătoare, pe care a pus-o, dragă Doamne, în „dezbatere publică". Mă înscriu (neîncrezător) în această dezbatere, cu consecința imediată că trădez un principiu de bază al revistei, acela de a nu se referi la persoane, la politicieni - implicit, de a scrie un text efemer, care să nu mai fie actual peste un timp (prevăd că ministrul amintit va pleca din politică într- un viitor apropiat, va demisiona înainte de a se compromite iremediabil). Ultimele cuvinte sunt, poate, doar un semn de optimism naiv...
Referirea la educație face textul de față și potrivit... Centenarului Solomon Marcus, cel născut la început de martie și atât de dedicat învățământului, mai ales celui preuniversitar. Așadar, nimic întâmplător - cele două editoriale rămase în portofoliu își au timpul lor și în lunile care vin. Din păcate, aș zice... dar marele păcat este că Marcus nu mai e de față! Oare ce ar spune el despre soarta limbii române (și a limbii latine) în școala noastră? (Două titluri de cărți ale sale, spre recitire: Odiseea limbii latine și Limba română, între infern și paradis, ambele apărute la Editura Spandugino.)
Mai toți miniștrii Învățământului de până acum au fost obedienți FMI-ului, Bruxelles-ului, progresismului, ONG-urilor soroșiste, dominați de tot felul de „experți", unii grupați în Institute pentru Știința Educației, cu efecte vizibil dezastruoase - a se vedea, printre multe altele, documentata și trista carte a istoricului Mircea Platon, Deșcolarizarea României. Scopurile, cârtițele și arhitecții reformei învățământului românesc, Editura Ideea Europeană, București, 2020. Printre cei mai dăunători miniștri se plasează total inadecvata anterioară, cu nume de multiplu, dar cu personalitate deci, centi, mili, iertat fie-mi jocul de cuvinte, e adevărat, total supusă celui mai dăunător și inadecvat președinte de până acum, care a lansat pomposul proiect „România educată", la adăpostul căruia s-au luat tot felul de măsuri otrăvitoare. De pildă, privind orele de istorie, geografie, limbă română, de scoatere practic a cuvântului român din școală.
Dezamăgitorul actual ministru (dezamăgitor pentru că este un intelectual veritabil, cu operă, profesor universitar, psiholog, chiar erau premise să vină să repare ceva prin mult încercatul învățământ românesc) preia inițiativele precedentei „reforme a reformei reformelor refor..." și adaugă noi „valențe" harababuriste și antinaționale. Poate, de la sine inițiativă sau poate sugerate-impuse de „experții" cu instrucțiuni antiromânești care-i stau probabil pe aproape și pe care-i invocă adesea, fără a-i numi. La ora aceasta - scriu pe la jumătatea lunii februarie - e un tumult general în școala românească. „Dezbatere" îi zice ministrul - i-am citit intervențiile pe internet, am urmărit unele emisiuni TV la care a participat, am senzația- convingerea că, fie nu înțelege același lucru cu DEX-ul prin cuvântul respectiv, fie, în statornica tradiție a ultimelor decenii,... câinii latră, caravana trece. „Lasă-i să vorbească, să se descarce, noi facem tot ceea ce știm, ceea ce ni se cere..." Nu-și schimbă cu nimic ideile. A fost interpelat public de președintele Academiei Române, a fost interpelat de Secția de Istorie a Academiei, decani și profesori de la o duzină de facultăți de istorie i-au atras atenția că greșește, profesorii din școli freamătă, pe internet, pe rețelele zise de socializare - el, ministrul, declamă aceleași fraze-slogan-clișeu, privind „modernizarea", „nevoia de descentralizare", „analfabeții funcționali"...
Am citat din editorialul distinsului academician Gheorghe Păun, din numărul la care facem referire, care va ieși pe piață în luna martie. 
Ce mai putem lectura în acest număr, la adresa cunoscută www.curteadelaarges.ro
Horia Bădescu: Minciuni mass-media (II). Interviu cu Gérard de Selys; Cătălin Mamali: Un bun cetăţean, un caracter şi o muncă destoinică; Alexandru Mărchidan: Corectitudinea politică sau cum poate fi ucisă libertatea (I); Victor Ravini: Firul de păr nu poate fi despicat; Acad. Ioan-Aurel Pop: Solomon Marcus - cuvânt de preţuire (la un secol de la naștere); Acad. Irinel Popescu: O seară de neuitat (alături de Acad. Solomon Marcus - n.n.); Mihai Nadin: Panta rei (Acad. S.M. - n.n.); Radu Homescu: Traian Vuia, gândirea sociopolitică... și multe alte subiecte.
Am citit despre Revoluția din 1989, din România... Halal agenții de presă și jurnaliști, cu efect de turmă, a la Hilton! Am citit despre regretatul Solomon Marcus, pe care l-am cunoscut la Agora..., care ne-a dat ,,lecții generoase și profunde de viață", ca să-l cităm pe Președintele Academiei Române, distinsul academician Ioan-Aurel Pop...
Vă mulțumim, cu mult respect, și pentru acest număr de revistă, distinse domnule academician Gheorghe Păun!
Ovidiu Dan

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:13:47 Ora standard a Europei de Est