Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

,,Harababura din învățământul românesc”, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş” nr. 3/2025

,,Harababura din învățământul românesc”, de Gheorghe Păun

Aveam deja pus în pagină un alt editorial pentru numărul de față, cu titlul Urmuz și avangardele, pentru că voiam să amintesc că Urmuz e născut în martie și, în context, să subliniez că avangardele au contribuit la... harababura din cultura curentă, prin multele trăsnăi pe care le-au propus, de dragul originalității și frondei cu orice preț. Mai mult, aveam aproape gata și editorialul pentru luna aprilie, „declanșat" de discuțiile jenante legate de coiful dacic furat din muzeul olandez - titlul era Ticăloșia intelectualilor trădători (am auzit unul la televizor vorbind, hodoronc-tronc, despre dacopații care se laudă cu coiful...), reamintind nu numai de cartea despre trădarea intelectualilor (referințe în articolele lui Horia Bădescu din decembrie 2023 și ianuarie 2024), ci și o sintagmă a lui Pamfil Șeicaru, din Scrieri, despre „scopiții naționali".

Se amână ambele aceste texte, pentru că... timpul nu mai are răbdare. E vremea când un nou ministru al Învățământului vine cu o nouă reformă, a muuulta de după decembrie 1989 și tot insidios dăunătoare, pe care a pus-o, dragă Doamne, în „dezbatere publică". Mă înscriu (neîncrezător) în această dezbatere, cu consecința imediată că trădez un principiu de bază al revistei, acela de a nu se referi la persoane, la politicieni - implicit, de a scrie un text efemer, care să nu mai fie actual peste un timp (prevăd că ministrul amintit va pleca din politică într- un viitor apropiat, va demisiona înainte de a se compromite iremediabil). Ultimele cuvinte sunt, poate, doar un semn de optimism naiv...
Referirea la educație face textul de față și potrivit... Centenarului Solomon Marcus, cel născut la început de martie și atât de dedicat învățământului, mai ales celui preuniversitar. Așadar, nimic întâmplător - cele două editoriale rămase în portofoliu își au timpul lor și în lunile care vin. Din păcate, aș zice... dar marele păcat este că Marcus nu mai e de față! Oare ce ar spune el despre soarta limbii române (și a limbii latine) în școala noastră? (Două titluri de cărți ale sale, spre recitire: Odiseea limbii latine și Limba română, între infern și paradis, ambele apărute la Editura Spandugino.)
Mai toți miniștrii Învățământului de până acum au fost obedienți FMI-ului, Bruxelles-ului, progresismului, ONG-urilor soroșiste, dominați de tot felul de „experți", unii grupați în Institute pentru Știința Educației, cu efecte vizibil dezastruoase - a se vedea, printre multe altele, documentata și trista carte a istoricului Mircea Platon, Deșcolarizarea României. Scopurile, cârtițele și arhitecții reformei învățământului românesc, Editura Ideea Europeană, București, 2020. Printre cei mai dăunători miniștri se plasează total inadecvata anterioară, cu nume de multiplu, dar cu personalitate deci, centi, mili, iertat fie-mi jocul de cuvinte, e adevărat, total supusă celui mai dăunător și inadecvat președinte de până acum, care a lansat pomposul proiect „România educată", la adăpostul căruia s-au luat tot felul de măsuri otrăvitoare. De pildă, privind orele de istorie, geografie, limbă română, de scoatere practic a cuvântului român din școală.
Dezamăgitorul actual ministru (dezamăgitor pentru că este un intelectual veritabil, cu operă, profesor universitar, psiholog, chiar erau premise să vină să repare ceva prin mult încercatul învățământ românesc) preia inițiativele precedentei „reforme a reformei reformelor refor..." și adaugă noi „valențe" harababuriste și antinaționale. Poate, de la sine inițiativă sau poate sugerate-impuse de „experții" cu instrucțiuni antiromânești care-i stau probabil pe aproape și pe care-i invocă adesea, fără a-i numi. La ora aceasta - scriu pe la jumătatea lunii februarie - e un tumult general în școala românească. „Dezbatere" îi zice ministrul - i-am citit intervențiile pe internet, am urmărit unele emisiuni TV la care a participat, am senzația- convingerea că, fie nu înțelege același lucru cu DEX-ul prin cuvântul respectiv, fie, în statornica tradiție a ultimelor decenii,... câinii latră, caravana trece. „Lasă-i să vorbească, să se descarce, noi facem tot ceea ce știm, ceea ce ni se cere..." Nu-și schimbă cu nimic ideile. A fost interpelat public de președintele Academiei Române, a fost interpelat de Secția de Istorie a Academiei, decani și profesori de la o duzină de facultăți de istorie i-au atras atenția că greșește, profesorii din școli freamătă, pe internet, pe rețelele zise de socializare - el, ministrul, declamă aceleași fraze-slogan-clișeu, privind „modernizarea", „nevoia de descentralizare", „analfabeții funcționali"...
Am citat din editorialul distinsului academician Gheorghe Păun, din numărul la care facem referire, care va ieși pe piață în luna martie. 
Ce mai putem lectura în acest număr, la adresa cunoscută www.curteadelaarges.ro
Horia Bădescu: Minciuni mass-media (II). Interviu cu Gérard de Selys; Cătălin Mamali: Un bun cetăţean, un caracter şi o muncă destoinică; Alexandru Mărchidan: Corectitudinea politică sau cum poate fi ucisă libertatea (I); Victor Ravini: Firul de păr nu poate fi despicat; Acad. Ioan-Aurel Pop: Solomon Marcus - cuvânt de preţuire (la un secol de la naștere); Acad. Irinel Popescu: O seară de neuitat (alături de Acad. Solomon Marcus - n.n.); Mihai Nadin: Panta rei (Acad. S.M. - n.n.); Radu Homescu: Traian Vuia, gândirea sociopolitică... și multe alte subiecte.
Am citit despre Revoluția din 1989, din România... Halal agenții de presă și jurnaliști, cu efect de turmă, a la Hilton! Am citit despre regretatul Solomon Marcus, pe care l-am cunoscut la Agora..., care ne-a dat ,,lecții generoase și profunde de viață", ca să-l cităm pe Președintele Academiei Române, distinsul academician Ioan-Aurel Pop...
Vă mulțumim, cu mult respect, și pentru acest număr de revistă, distinse domnule academician Gheorghe Păun!
Ovidiu Dan

Trimite email
vineri, 26 decembrie 2025 la 10:02:03 Ora standard a Europei de Est