Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

,,Harababura din învățământul românesc”, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeş” nr. 3/2025

,,Harababura din învățământul românesc”, de Gheorghe Păun

Aveam deja pus în pagină un alt editorial pentru numărul de față, cu titlul Urmuz și avangardele, pentru că voiam să amintesc că Urmuz e născut în martie și, în context, să subliniez că avangardele au contribuit la... harababura din cultura curentă, prin multele trăsnăi pe care le-au propus, de dragul originalității și frondei cu orice preț. Mai mult, aveam aproape gata și editorialul pentru luna aprilie, „declanșat" de discuțiile jenante legate de coiful dacic furat din muzeul olandez - titlul era Ticăloșia intelectualilor trădători (am auzit unul la televizor vorbind, hodoronc-tronc, despre dacopații care se laudă cu coiful...), reamintind nu numai de cartea despre trădarea intelectualilor (referințe în articolele lui Horia Bădescu din decembrie 2023 și ianuarie 2024), ci și o sintagmă a lui Pamfil Șeicaru, din Scrieri, despre „scopiții naționali".

Se amână ambele aceste texte, pentru că... timpul nu mai are răbdare. E vremea când un nou ministru al Învățământului vine cu o nouă reformă, a muuulta de după decembrie 1989 și tot insidios dăunătoare, pe care a pus-o, dragă Doamne, în „dezbatere publică". Mă înscriu (neîncrezător) în această dezbatere, cu consecința imediată că trădez un principiu de bază al revistei, acela de a nu se referi la persoane, la politicieni - implicit, de a scrie un text efemer, care să nu mai fie actual peste un timp (prevăd că ministrul amintit va pleca din politică într- un viitor apropiat, va demisiona înainte de a se compromite iremediabil). Ultimele cuvinte sunt, poate, doar un semn de optimism naiv...
Referirea la educație face textul de față și potrivit... Centenarului Solomon Marcus, cel născut la început de martie și atât de dedicat învățământului, mai ales celui preuniversitar. Așadar, nimic întâmplător - cele două editoriale rămase în portofoliu își au timpul lor și în lunile care vin. Din păcate, aș zice... dar marele păcat este că Marcus nu mai e de față! Oare ce ar spune el despre soarta limbii române (și a limbii latine) în școala noastră? (Două titluri de cărți ale sale, spre recitire: Odiseea limbii latine și Limba română, între infern și paradis, ambele apărute la Editura Spandugino.)
Mai toți miniștrii Învățământului de până acum au fost obedienți FMI-ului, Bruxelles-ului, progresismului, ONG-urilor soroșiste, dominați de tot felul de „experți", unii grupați în Institute pentru Știința Educației, cu efecte vizibil dezastruoase - a se vedea, printre multe altele, documentata și trista carte a istoricului Mircea Platon, Deșcolarizarea României. Scopurile, cârtițele și arhitecții reformei învățământului românesc, Editura Ideea Europeană, București, 2020. Printre cei mai dăunători miniștri se plasează total inadecvata anterioară, cu nume de multiplu, dar cu personalitate deci, centi, mili, iertat fie-mi jocul de cuvinte, e adevărat, total supusă celui mai dăunător și inadecvat președinte de până acum, care a lansat pomposul proiect „România educată", la adăpostul căruia s-au luat tot felul de măsuri otrăvitoare. De pildă, privind orele de istorie, geografie, limbă română, de scoatere practic a cuvântului român din școală.
Dezamăgitorul actual ministru (dezamăgitor pentru că este un intelectual veritabil, cu operă, profesor universitar, psiholog, chiar erau premise să vină să repare ceva prin mult încercatul învățământ românesc) preia inițiativele precedentei „reforme a reformei reformelor refor..." și adaugă noi „valențe" harababuriste și antinaționale. Poate, de la sine inițiativă sau poate sugerate-impuse de „experții" cu instrucțiuni antiromânești care-i stau probabil pe aproape și pe care-i invocă adesea, fără a-i numi. La ora aceasta - scriu pe la jumătatea lunii februarie - e un tumult general în școala românească. „Dezbatere" îi zice ministrul - i-am citit intervențiile pe internet, am urmărit unele emisiuni TV la care a participat, am senzația- convingerea că, fie nu înțelege același lucru cu DEX-ul prin cuvântul respectiv, fie, în statornica tradiție a ultimelor decenii,... câinii latră, caravana trece. „Lasă-i să vorbească, să se descarce, noi facem tot ceea ce știm, ceea ce ni se cere..." Nu-și schimbă cu nimic ideile. A fost interpelat public de președintele Academiei Române, a fost interpelat de Secția de Istorie a Academiei, decani și profesori de la o duzină de facultăți de istorie i-au atras atenția că greșește, profesorii din școli freamătă, pe internet, pe rețelele zise de socializare - el, ministrul, declamă aceleași fraze-slogan-clișeu, privind „modernizarea", „nevoia de descentralizare", „analfabeții funcționali"...
Am citat din editorialul distinsului academician Gheorghe Păun, din numărul la care facem referire, care va ieși pe piață în luna martie. 
Ce mai putem lectura în acest număr, la adresa cunoscută www.curteadelaarges.ro
Horia Bădescu: Minciuni mass-media (II). Interviu cu Gérard de Selys; Cătălin Mamali: Un bun cetăţean, un caracter şi o muncă destoinică; Alexandru Mărchidan: Corectitudinea politică sau cum poate fi ucisă libertatea (I); Victor Ravini: Firul de păr nu poate fi despicat; Acad. Ioan-Aurel Pop: Solomon Marcus - cuvânt de preţuire (la un secol de la naștere); Acad. Irinel Popescu: O seară de neuitat (alături de Acad. Solomon Marcus - n.n.); Mihai Nadin: Panta rei (Acad. S.M. - n.n.); Radu Homescu: Traian Vuia, gândirea sociopolitică... și multe alte subiecte.
Am citit despre Revoluția din 1989, din România... Halal agenții de presă și jurnaliști, cu efect de turmă, a la Hilton! Am citit despre regretatul Solomon Marcus, pe care l-am cunoscut la Agora..., care ne-a dat ,,lecții generoase și profunde de viață", ca să-l cităm pe Președintele Academiei Române, distinsul academician Ioan-Aurel Pop...
Vă mulțumim, cu mult respect, și pentru acest număr de revistă, distinse domnule academician Gheorghe Păun!
Ovidiu Dan

Trimite email
miercuri, 10 iunie 2026 la 21:06:36 Ora de vară a Europei de Est