Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Peste 130.000 de vizitatori la Muzeu Țării Crișurilor în 2024

În anul 2024, veniturile instituției au crescut cu 1.193.712 lei față de anul precedent,

Peste 130.000 de vizitatori la Muzeu Țării Crișurilor în 2024

Anul 2024 a fost pentru Ansamblul Muzeal al Țării Crișurilor unul de succes, numărul total de vizitatori ajungând la 134.105, din care 100.595 reprezintă vizitatori plătitori, indicând o atractivitate sporită a expozițiilor. Anunțul a fost făcut joi, 27 februarie, în cadrul unei conferințe de presă, unde Gabriel Moisa, managerul instituției, și Horea Abrudan, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, au prezentat raportul instituției pe anul 2024.

Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal, aflat sub autoritatea Consiliului Județean Bihor, include Muzeul Țării Crișurilor, cu secțiile de Arheologie, Istorie, Științele Naturii, Etnografie, Artă și Relații Publice, alături de Muzeul Memorial „Iosif Vulcan", Muzeul Memorial „Aurel Lazăr", Muzeul Memorial „Ady Endre", Muzeul Orașului Oradea și Peștera Vadu Crișului.
„Cu siguranță, sunteți de acord că Muzeul Țării Crișurilor este o instituție care își cunoaște menirea, își înțelege rolul și îl îndeplinește cu succes pe scena culturală a Oradiei și a județului Bihor. Prin activitățile sale reușește să răspundă nevoilor publicului bihorean și să mențină un nivel ridicat al evenimentelor organizate. Mulți orădeni asociază muzeul exclusiv cu expozițiile și exponatele sale, însă activitatea instituției este mult mai complexă. Eu nu pot decât să apreciez activitatea întregii echipe și a domnului director și îi asigur de întreaga susținere a Consiliului Județean pentru proiectele viitoare ale muzeului," a declarat Horea Abrudan, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor. 
În anul 2024, veniturile instituției au crescut cu 1.193.712 lei față de anul precedent, ajungând la suma totală de 19.881.069 lei. Veniturile au fost realizate din subvenția acordată de Consiliul Județean Bihor, din vânzarea biletelor de intrare, vânzările de carte și din magazinul muzeului, activitățile și evenimentele organizate, consultanța de specialitate, serviciile de arheologie, excedentul bugetar și activitatea de bază din cele 5 muzee și din Peștera Vadu Crișului. Din biletele vândute s-au strâns 1.532.035 lei, în creștere cu 5,1% față de 2023. Din totalul vizitatorilor, aproximativ 30% sunt din alte țări. Cei mai mulți din străinătate sunt din Ungaria, Slovacia, Cehia și Austria.
De asemenea, dependența de subvențiile din bugetul Consiliului Județean Bihor a scăzut considerabil, acestea reprezentând în momentul prezent 65,2% din venituri, față de 85,7% în 2019. 
Cheltuielile totale au fost de 15.767.620 lei, în scădere față de anii anteriori, iar diferența dintre venituri și cheltuieli a crescut la 4.113.449 lei, față de 2.260.314 lei în 2023. 
„Expozițiile temporare au crescut de la 46 (în 2022) la 57 (în 2023) și de la 57 la 62 în 2024. E o creștere constantă de la an la an. Pe lângă expoziții, evenimente, concerte, conferințe, avem și aceste ateliere cu copii. Am organizat 77 în 2024," a declarat Gabriel Moisa, directorul Muzeului Țării Crișurilor. 
Cu un inventar patrimonial de 637.000 de exponate, muzeul a dezvoltat parteneriate nu doar cu celelalte instituții de cultură din Bihor, ci și parteneriate internaționale cu instituții de prestigiu din Brno, Alicante, Amiens, mai multe orașe din Ungaria, Veneția, Roma și Chișinău și a fost implicat în schimburi Erasmus în Köln. Printre cele mai apreciate evenimente s-au numărat „Școala Altfel", „Noaptea Muzeelor" și cele care i-au avut ca invitați pe Ștefan Bănică Jr., Ioan-Aurel Pop și istorici de renume precum Paul Michelson, Denis Deletant sau Matei Cazacu.
Pentru 2025, muzeul își propune să ofere în continuare cultură de calitate publicului. 
„Nu ne concentrăm doar pe arheologie, ci abordăm toate perioadele istorice - medievală, modernă și contemporană - precum și celelalte secții din cadrul Muzeului Țării Crișurilor. Îmi doresc ca această instituție, alături de colegii mei, să fie un spațiu care transmite cultură de calitate, nu doar un loc de consum rapid, asemeni unui supermarket cultural. Este adevărat că, prin această abordare, ne adresăm unui public mai restrâns. Totuși, organizăm și activități mai accesibile, astfel încât muzeul să nu fie perceput doar ca un spațiu cu evenimente dificil de asimilat. De aceea, venim cu inițiative mai populare, precum ateliere sau evenimente tematice, cum ar fi seri dedicate muzicii anilor '70, '80 și '90. Aceste activități vor fi reluate în această vară, oferind o experiență diversificată pentru toate categoriile de public," a declarat Gabriel Moisa, directorul muzeului.

Trimite email
duminică, 1 noiembrie 2026 la 00:51:26 Ora standard a Europei de Est