Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Peste 130.000 de vizitatori la Muzeu Țării Crișurilor în 2024

În anul 2024, veniturile instituției au crescut cu 1.193.712 lei față de anul precedent,

Peste 130.000 de vizitatori la Muzeu Țării Crișurilor în 2024

Anul 2024 a fost pentru Ansamblul Muzeal al Țării Crișurilor unul de succes, numărul total de vizitatori ajungând la 134.105, din care 100.595 reprezintă vizitatori plătitori, indicând o atractivitate sporită a expozițiilor. Anunțul a fost făcut joi, 27 februarie, în cadrul unei conferințe de presă, unde Gabriel Moisa, managerul instituției, și Horea Abrudan, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, au prezentat raportul instituției pe anul 2024.

Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal, aflat sub autoritatea Consiliului Județean Bihor, include Muzeul Țării Crișurilor, cu secțiile de Arheologie, Istorie, Științele Naturii, Etnografie, Artă și Relații Publice, alături de Muzeul Memorial „Iosif Vulcan", Muzeul Memorial „Aurel Lazăr", Muzeul Memorial „Ady Endre", Muzeul Orașului Oradea și Peștera Vadu Crișului.
„Cu siguranță, sunteți de acord că Muzeul Țării Crișurilor este o instituție care își cunoaște menirea, își înțelege rolul și îl îndeplinește cu succes pe scena culturală a Oradiei și a județului Bihor. Prin activitățile sale reușește să răspundă nevoilor publicului bihorean și să mențină un nivel ridicat al evenimentelor organizate. Mulți orădeni asociază muzeul exclusiv cu expozițiile și exponatele sale, însă activitatea instituției este mult mai complexă. Eu nu pot decât să apreciez activitatea întregii echipe și a domnului director și îi asigur de întreaga susținere a Consiliului Județean pentru proiectele viitoare ale muzeului," a declarat Horea Abrudan, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor. 
În anul 2024, veniturile instituției au crescut cu 1.193.712 lei față de anul precedent, ajungând la suma totală de 19.881.069 lei. Veniturile au fost realizate din subvenția acordată de Consiliul Județean Bihor, din vânzarea biletelor de intrare, vânzările de carte și din magazinul muzeului, activitățile și evenimentele organizate, consultanța de specialitate, serviciile de arheologie, excedentul bugetar și activitatea de bază din cele 5 muzee și din Peștera Vadu Crișului. Din biletele vândute s-au strâns 1.532.035 lei, în creștere cu 5,1% față de 2023. Din totalul vizitatorilor, aproximativ 30% sunt din alte țări. Cei mai mulți din străinătate sunt din Ungaria, Slovacia, Cehia și Austria.
De asemenea, dependența de subvențiile din bugetul Consiliului Județean Bihor a scăzut considerabil, acestea reprezentând în momentul prezent 65,2% din venituri, față de 85,7% în 2019. 
Cheltuielile totale au fost de 15.767.620 lei, în scădere față de anii anteriori, iar diferența dintre venituri și cheltuieli a crescut la 4.113.449 lei, față de 2.260.314 lei în 2023. 
„Expozițiile temporare au crescut de la 46 (în 2022) la 57 (în 2023) și de la 57 la 62 în 2024. E o creștere constantă de la an la an. Pe lângă expoziții, evenimente, concerte, conferințe, avem și aceste ateliere cu copii. Am organizat 77 în 2024," a declarat Gabriel Moisa, directorul Muzeului Țării Crișurilor. 
Cu un inventar patrimonial de 637.000 de exponate, muzeul a dezvoltat parteneriate nu doar cu celelalte instituții de cultură din Bihor, ci și parteneriate internaționale cu instituții de prestigiu din Brno, Alicante, Amiens, mai multe orașe din Ungaria, Veneția, Roma și Chișinău și a fost implicat în schimburi Erasmus în Köln. Printre cele mai apreciate evenimente s-au numărat „Școala Altfel", „Noaptea Muzeelor" și cele care i-au avut ca invitați pe Ștefan Bănică Jr., Ioan-Aurel Pop și istorici de renume precum Paul Michelson, Denis Deletant sau Matei Cazacu.
Pentru 2025, muzeul își propune să ofere în continuare cultură de calitate publicului. 
„Nu ne concentrăm doar pe arheologie, ci abordăm toate perioadele istorice - medievală, modernă și contemporană - precum și celelalte secții din cadrul Muzeului Țării Crișurilor. Îmi doresc ca această instituție, alături de colegii mei, să fie un spațiu care transmite cultură de calitate, nu doar un loc de consum rapid, asemeni unui supermarket cultural. Este adevărat că, prin această abordare, ne adresăm unui public mai restrâns. Totuși, organizăm și activități mai accesibile, astfel încât muzeul să nu fie perceput doar ca un spațiu cu evenimente dificil de asimilat. De aceea, venim cu inițiative mai populare, precum ateliere sau evenimente tematice, cum ar fi seri dedicate muzicii anilor '70, '80 și '90. Aceste activități vor fi reluate în această vară, oferind o experiență diversificată pentru toate categoriile de public," a declarat Gabriel Moisa, directorul muzeului.

Trimite email
joi, 29 ianuarie 2026 la 13:17:33 Ora standard a Europei de Est