Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Proiecția filmului „Cardinalul” la Colegiul Național „Emanuil Gojdu” Oradea

„Le-au frânt viețile, dar nu caracterul”


Proiecția filmului „Cardinalul” la Colegiul Național „Emanuil Gojdu” Oradea
Elevii claselor de liceu ale Colegiului Național „Emanuil Gojdu" din Oradea au participat, în cadrul zilelor dedicate patronului spiritual al școlii din acest an, la un eveniment omagial consacrat memoriei Cardinalului Iuliu Hossu.

Cu această ocazie, pe 26 februarie a.c., l-au avut în mijlocul lor pe regizorul Nicolae Mărgineanu, care a luat parte la proiecția filmului său „Cardinalul" (2019) în această instituție de învățământ și în alte două licee orădene. La eveniment a fost prezentată și cartea despre viața lui Nicolae Mărgineanu (tatăl): „Mărturii asupra unui veac zbuciumat" apărută în 2024 la Editura Școala Ardeleană din Cluj-Napoca. La evenimentul propus de Episcopia Greco-Catolică de Oradea prin Departamentul Cultural în Anul „Cardinal Iuliu Hossu" (declarat la nivel național) au fost prezenți în Sala Festivă a Colegiului Național „Emanuil Gojdu" alături de elevi Preasfinția Sa Virgil Bercea, episcop-greco-catolic de Oradea, Răzvan Marchiș, regizorul și producător cultural, doamna Andreea Staicu, președinte al asociației de părinți a liceului, o fostă absolventă a Colegiului și alte cadre didactice. La final, gojdiștii au purtat o discuție interesantă cu regizorul Nicolae Mărgineanu despre film și carte.
În deschidere, doamna director a C.N. „Emanuil Gojdu" din Oradea, prof. Anca Marchiș, și-a exprimat onoarea acestei instituții de a fi parte a inițiativei și de a-l avea alături pe unul dintre cei mai apreciați regizori ai cinematografiei românești. A luat apoi cuvântul Preasfinția Sa Virgil Bercea, care a prezentat pe scurt cartea „Mărturii asupra unui veac zbuciumat" (ediția a III-a, revizuită), biografie a celui mai mare psiholog al secolului al XX-lea, care a petrecut 16 ani într-o închisoare comunistă.
Atât Cardinalul Iuliu Hossu, cât și Nicolae Mărgineanu (tatăl) au trăit aceasta pentru credința și devotamentul lor față de cultură - a spus episcopul. Erau mari intelectuali, le-au frânt viețile, dar nu le-au frânt caracterul. Voi, elevilor de astăzi, care vă pregătiți aici intelectual, moral și cultural, să fiți lideri asemeni, adică modele de caracter și demnitate!". Episcopul greco-catolic orădean le-a vorbit elevilor și despre Victor Gordan, fost elev al C.N. „Emanuil Gojdu" din Oradea, premiant, cel care a descoperit „sidromului soldaților din Golf" în SUA, întemnițat anterior pentru că a încercat să părăsească țara. Memoriile sale se regăsesc în cartea „Amintiri din regatul absurdității și terorii".
A urmat proiecția filmului „Cardinalul" care le-a oferit elevilor o incursiune în istoria terorii din România comunistă, o lume în care oamenii au fost umiliți pentru convingerile lor. Imediat după aceea, a avut loc o discuție cu regizorul Nicolae Mărgineanu, moderată de Răzvan Marchiș. Printre subiectele abordate a fost recuperare memoriei istorice și activarea acesteia în contextul socio-politic actual. Nicolae Mărgineanu a subliniat că „este esențial să ne raportăm la memorie, pentru că ea reprezintă rădăcinile noastre. Dacă înțelegem prin ce au trecut acești oameni și cum au reușit să supraviețuiască, putem să ne inspirăm din exemplul lor".
Elevii s-au arătat interesați și de alte filme ale regizorului, printre care „Pădureanca", inspirat din nuvela lui Ioan Slavici, care a fost ales ca subiect deoarece „nimeni se puteam atinge până la Revoluție de adevărata memorie a neamului nostru- a spus N. Mărgineanu. Deși eram foarte încărcați emoțional, citisem, auzisem, dar nu erau încă publicate memoriile deținuților. Dacă aveai dorință, însă aflai. (...)Am stat de vorbă cu colegi de școală, am aflat în amănunt ce suferințe trăiau, iar faptul că am avut noi umilințe acasă - că eu am fost exmatriculat și sora mea la fel - ni se păreau că sunt o sărbătoare față de ce trăiseră ei în închisoare: acolo a fost suferința grea..."
Experiențele personale ale altor persoane despre care elevii din C.N. „Emanuil Gojdu" auziseră precum (pr. Bordașiu, pr. Iovan sau Petre Țuțea - cu care s-a întâlnit în închisoare și tatăl regizorului) au condus discuția la curiozitatea de a afla care este cel mai important lucru pe care generația tânără trebuie să îl înțeleagă, atât din filmul „Cardinalul", cât și din cartea „Mărturii asupra unui veac zbuciumat"?
„Cred că fiecare generație are obstacolele ei și suferințele ei - a răspuns regizorul Nicolae Mărgineanu. Tinerii pot să învingă aceste greutăți dacă sunt împăcați cu ei înșiși și, mai ales, dacă au credință. În momentul în care pot citi memoriile foștilor deținuți pot învăța foarte mult pentru că ei au scris în situații-limită. În închisoare au trăit într-un mod extraordinar și această experiență fiecare o descrie ca pe un eveniment important... (...)acolo erau în fața unor personalități pe care altfel nu le-ar fi întâlnit, ba chiar, făceau școală. Tata (N. Mărgineanu) în închisoare preda cursuri, din memorie. Era foarte important, mai ales pentru tinerii de atunci, că le putea ține prelegeri pe un anumit subiect. Aș mai adăuga și faptul că unii dintre cei care au fost în închisoare au învățat și o limbă străină sau au cunoscut opere de artă despre care ceilalți povesteau. Era foarte important în închisoare să ai o ocupație. Scriitorul Ion D. Sârbu spunea la un moment dat că «în închisoare secundele trece greu, anii fug...»."
S-a remarcat de asemenea necesitatea unei educații media la scală largă în școli, în aceste timpuri în care asistăm la o schimbare radicală atât în lumea cinematografiei, dar și a mijloacelor de informare folosite de noile generații ca surse credibile. Aspecte legate de „culorile vibrante" ale scenei Marii Uniri, contribuția doamnei Ana Blandiana la acest film și trăirea personală a copilului de 10 ani căruia tatăl i-a fost închis și pe care l-a revăzut la vârsta maturității, au fost de asemenea subiecte interpelate de gojdiști. Văzându-l o singură dată pe tatăl său în cei 16 ani de detenție, într-un moment atât de emoționant încât nu ,,poate să îl descrie în cuvinte", regizorul Nicolae Mărgineanu a descris acea perioadă ca fiind o „ruptură mare în care răzvrăteau acești ani", dar apoi, eliberarea tatălui său și revenirea în sânul familiei a creat deopotrivă senzația că în acest arc peste timp nimic nu s-a schimbat: „auzindu-i vocea, aceasta era neschimbată".
Peste ani, citind tumultuosul dosar al tatălui său, a rămas impresionat de foarte multe lucruri, printre care mărturia unui tânăr care relatase că e bucuros să revină în celulă cu psihologul Nicolae Mărgineanu: „deși unii erau turnători, au acceptat pentru că nu au avut încotro... (...) îi lega suferința, nu mai conta altceva". La final, regizorul Nicolae Mărgineanu i-a îndemnat pe toți elevii din Colegiul Național „Emanuil Gojdu" pasionați de regie să își urmeze visul cu încredere!
Evenimentul s-a încheiat cu un moment emoționant, în care regizorul a primit o medalie „Emanuil Gojdu", pe care a promis că o va păstra cu sfințenie, semnând apoi în Cartea de Aur a școlii. În semn de recunoștință pentru inițiativa acestui eveniment, aceeași medalie a fost oferită de asemenea Preasfinției Sale Virgil Bercea.
La încheierea acestor zile petrecute în orașul Oradea, regizorul Nicolae Mărgineanu a oferit un interviu la Colegiul Național „Emanuil Gojdu" - moderat de doamna Rodica Indig, consilier cultural al Episcopiei Greco-Catolice de Oradea. Interviul este disponibil aici.
Mihaela Caba-Madarasi