Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Proiecția filmului „Cardinalul” la Colegiul Național „Emanuil Gojdu” Oradea

„Le-au frânt viețile, dar nu caracterul”


Proiecția filmului „Cardinalul” la Colegiul Național „Emanuil Gojdu” Oradea
Elevii claselor de liceu ale Colegiului Național „Emanuil Gojdu" din Oradea au participat, în cadrul zilelor dedicate patronului spiritual al școlii din acest an, la un eveniment omagial consacrat memoriei Cardinalului Iuliu Hossu.

Cu această ocazie, pe 26 februarie a.c., l-au avut în mijlocul lor pe regizorul Nicolae Mărgineanu, care a luat parte la proiecția filmului său „Cardinalul" (2019) în această instituție de învățământ și în alte două licee orădene. La eveniment a fost prezentată și cartea despre viața lui Nicolae Mărgineanu (tatăl): „Mărturii asupra unui veac zbuciumat" apărută în 2024 la Editura Școala Ardeleană din Cluj-Napoca. La evenimentul propus de Episcopia Greco-Catolică de Oradea prin Departamentul Cultural în Anul „Cardinal Iuliu Hossu" (declarat la nivel național) au fost prezenți în Sala Festivă a Colegiului Național „Emanuil Gojdu" alături de elevi Preasfinția Sa Virgil Bercea, episcop-greco-catolic de Oradea, Răzvan Marchiș, regizorul și producător cultural, doamna Andreea Staicu, președinte al asociației de părinți a liceului, o fostă absolventă a Colegiului și alte cadre didactice. La final, gojdiștii au purtat o discuție interesantă cu regizorul Nicolae Mărgineanu despre film și carte.
În deschidere, doamna director a C.N. „Emanuil Gojdu" din Oradea, prof. Anca Marchiș, și-a exprimat onoarea acestei instituții de a fi parte a inițiativei și de a-l avea alături pe unul dintre cei mai apreciați regizori ai cinematografiei românești. A luat apoi cuvântul Preasfinția Sa Virgil Bercea, care a prezentat pe scurt cartea „Mărturii asupra unui veac zbuciumat" (ediția a III-a, revizuită), biografie a celui mai mare psiholog al secolului al XX-lea, care a petrecut 16 ani într-o închisoare comunistă.
Atât Cardinalul Iuliu Hossu, cât și Nicolae Mărgineanu (tatăl) au trăit aceasta pentru credința și devotamentul lor față de cultură - a spus episcopul. Erau mari intelectuali, le-au frânt viețile, dar nu le-au frânt caracterul. Voi, elevilor de astăzi, care vă pregătiți aici intelectual, moral și cultural, să fiți lideri asemeni, adică modele de caracter și demnitate!". Episcopul greco-catolic orădean le-a vorbit elevilor și despre Victor Gordan, fost elev al C.N. „Emanuil Gojdu" din Oradea, premiant, cel care a descoperit „sidromului soldaților din Golf" în SUA, întemnițat anterior pentru că a încercat să părăsească țara. Memoriile sale se regăsesc în cartea „Amintiri din regatul absurdității și terorii".
A urmat proiecția filmului „Cardinalul" care le-a oferit elevilor o incursiune în istoria terorii din România comunistă, o lume în care oamenii au fost umiliți pentru convingerile lor. Imediat după aceea, a avut loc o discuție cu regizorul Nicolae Mărgineanu, moderată de Răzvan Marchiș. Printre subiectele abordate a fost recuperare memoriei istorice și activarea acesteia în contextul socio-politic actual. Nicolae Mărgineanu a subliniat că „este esențial să ne raportăm la memorie, pentru că ea reprezintă rădăcinile noastre. Dacă înțelegem prin ce au trecut acești oameni și cum au reușit să supraviețuiască, putem să ne inspirăm din exemplul lor".
Elevii s-au arătat interesați și de alte filme ale regizorului, printre care „Pădureanca", inspirat din nuvela lui Ioan Slavici, care a fost ales ca subiect deoarece „nimeni se puteam atinge până la Revoluție de adevărata memorie a neamului nostru- a spus N. Mărgineanu. Deși eram foarte încărcați emoțional, citisem, auzisem, dar nu erau încă publicate memoriile deținuților. Dacă aveai dorință, însă aflai. (...)Am stat de vorbă cu colegi de școală, am aflat în amănunt ce suferințe trăiau, iar faptul că am avut noi umilințe acasă - că eu am fost exmatriculat și sora mea la fel - ni se păreau că sunt o sărbătoare față de ce trăiseră ei în închisoare: acolo a fost suferința grea..."
Experiențele personale ale altor persoane despre care elevii din C.N. „Emanuil Gojdu" auziseră precum (pr. Bordașiu, pr. Iovan sau Petre Țuțea - cu care s-a întâlnit în închisoare și tatăl regizorului) au condus discuția la curiozitatea de a afla care este cel mai important lucru pe care generația tânără trebuie să îl înțeleagă, atât din filmul „Cardinalul", cât și din cartea „Mărturii asupra unui veac zbuciumat"?
„Cred că fiecare generație are obstacolele ei și suferințele ei - a răspuns regizorul Nicolae Mărgineanu. Tinerii pot să învingă aceste greutăți dacă sunt împăcați cu ei înșiși și, mai ales, dacă au credință. În momentul în care pot citi memoriile foștilor deținuți pot învăța foarte mult pentru că ei au scris în situații-limită. În închisoare au trăit într-un mod extraordinar și această experiență fiecare o descrie ca pe un eveniment important... (...)acolo erau în fața unor personalități pe care altfel nu le-ar fi întâlnit, ba chiar, făceau școală. Tata (N. Mărgineanu) în închisoare preda cursuri, din memorie. Era foarte important, mai ales pentru tinerii de atunci, că le putea ține prelegeri pe un anumit subiect. Aș mai adăuga și faptul că unii dintre cei care au fost în închisoare au învățat și o limbă străină sau au cunoscut opere de artă despre care ceilalți povesteau. Era foarte important în închisoare să ai o ocupație. Scriitorul Ion D. Sârbu spunea la un moment dat că «în închisoare secundele trece greu, anii fug...»."
S-a remarcat de asemenea necesitatea unei educații media la scală largă în școli, în aceste timpuri în care asistăm la o schimbare radicală atât în lumea cinematografiei, dar și a mijloacelor de informare folosite de noile generații ca surse credibile. Aspecte legate de „culorile vibrante" ale scenei Marii Uniri, contribuția doamnei Ana Blandiana la acest film și trăirea personală a copilului de 10 ani căruia tatăl i-a fost închis și pe care l-a revăzut la vârsta maturității, au fost de asemenea subiecte interpelate de gojdiști. Văzându-l o singură dată pe tatăl său în cei 16 ani de detenție, într-un moment atât de emoționant încât nu ,,poate să îl descrie în cuvinte", regizorul Nicolae Mărgineanu a descris acea perioadă ca fiind o „ruptură mare în care răzvrăteau acești ani", dar apoi, eliberarea tatălui său și revenirea în sânul familiei a creat deopotrivă senzația că în acest arc peste timp nimic nu s-a schimbat: „auzindu-i vocea, aceasta era neschimbată".
Peste ani, citind tumultuosul dosar al tatălui său, a rămas impresionat de foarte multe lucruri, printre care mărturia unui tânăr care relatase că e bucuros să revină în celulă cu psihologul Nicolae Mărgineanu: „deși unii erau turnători, au acceptat pentru că nu au avut încotro... (...) îi lega suferința, nu mai conta altceva". La final, regizorul Nicolae Mărgineanu i-a îndemnat pe toți elevii din Colegiul Național „Emanuil Gojdu" pasionați de regie să își urmeze visul cu încredere!
Evenimentul s-a încheiat cu un moment emoționant, în care regizorul a primit o medalie „Emanuil Gojdu", pe care a promis că o va păstra cu sfințenie, semnând apoi în Cartea de Aur a școlii. În semn de recunoștință pentru inițiativa acestui eveniment, aceeași medalie a fost oferită de asemenea Preasfinției Sale Virgil Bercea.
La încheierea acestor zile petrecute în orașul Oradea, regizorul Nicolae Mărgineanu a oferit un interviu la Colegiul Național „Emanuil Gojdu" - moderat de doamna Rodica Indig, consilier cultural al Episcopiei Greco-Catolice de Oradea. Interviul este disponibil aici.
Mihaela Caba-Madarasi