Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Proiecția filmului „Cardinalul” la Colegiul Național „Emanuil Gojdu” Oradea

„Le-au frânt viețile, dar nu caracterul”


Proiecția filmului „Cardinalul” la Colegiul Național „Emanuil Gojdu” Oradea
Elevii claselor de liceu ale Colegiului Național „Emanuil Gojdu" din Oradea au participat, în cadrul zilelor dedicate patronului spiritual al școlii din acest an, la un eveniment omagial consacrat memoriei Cardinalului Iuliu Hossu.

Cu această ocazie, pe 26 februarie a.c., l-au avut în mijlocul lor pe regizorul Nicolae Mărgineanu, care a luat parte la proiecția filmului său „Cardinalul" (2019) în această instituție de învățământ și în alte două licee orădene. La eveniment a fost prezentată și cartea despre viața lui Nicolae Mărgineanu (tatăl): „Mărturii asupra unui veac zbuciumat" apărută în 2024 la Editura Școala Ardeleană din Cluj-Napoca. La evenimentul propus de Episcopia Greco-Catolică de Oradea prin Departamentul Cultural în Anul „Cardinal Iuliu Hossu" (declarat la nivel național) au fost prezenți în Sala Festivă a Colegiului Național „Emanuil Gojdu" alături de elevi Preasfinția Sa Virgil Bercea, episcop-greco-catolic de Oradea, Răzvan Marchiș, regizorul și producător cultural, doamna Andreea Staicu, președinte al asociației de părinți a liceului, o fostă absolventă a Colegiului și alte cadre didactice. La final, gojdiștii au purtat o discuție interesantă cu regizorul Nicolae Mărgineanu despre film și carte.
În deschidere, doamna director a C.N. „Emanuil Gojdu" din Oradea, prof. Anca Marchiș, și-a exprimat onoarea acestei instituții de a fi parte a inițiativei și de a-l avea alături pe unul dintre cei mai apreciați regizori ai cinematografiei românești. A luat apoi cuvântul Preasfinția Sa Virgil Bercea, care a prezentat pe scurt cartea „Mărturii asupra unui veac zbuciumat" (ediția a III-a, revizuită), biografie a celui mai mare psiholog al secolului al XX-lea, care a petrecut 16 ani într-o închisoare comunistă.
Atât Cardinalul Iuliu Hossu, cât și Nicolae Mărgineanu (tatăl) au trăit aceasta pentru credința și devotamentul lor față de cultură - a spus episcopul. Erau mari intelectuali, le-au frânt viețile, dar nu le-au frânt caracterul. Voi, elevilor de astăzi, care vă pregătiți aici intelectual, moral și cultural, să fiți lideri asemeni, adică modele de caracter și demnitate!". Episcopul greco-catolic orădean le-a vorbit elevilor și despre Victor Gordan, fost elev al C.N. „Emanuil Gojdu" din Oradea, premiant, cel care a descoperit „sidromului soldaților din Golf" în SUA, întemnițat anterior pentru că a încercat să părăsească țara. Memoriile sale se regăsesc în cartea „Amintiri din regatul absurdității și terorii".
A urmat proiecția filmului „Cardinalul" care le-a oferit elevilor o incursiune în istoria terorii din România comunistă, o lume în care oamenii au fost umiliți pentru convingerile lor. Imediat după aceea, a avut loc o discuție cu regizorul Nicolae Mărgineanu, moderată de Răzvan Marchiș. Printre subiectele abordate a fost recuperare memoriei istorice și activarea acesteia în contextul socio-politic actual. Nicolae Mărgineanu a subliniat că „este esențial să ne raportăm la memorie, pentru că ea reprezintă rădăcinile noastre. Dacă înțelegem prin ce au trecut acești oameni și cum au reușit să supraviețuiască, putem să ne inspirăm din exemplul lor".
Elevii s-au arătat interesați și de alte filme ale regizorului, printre care „Pădureanca", inspirat din nuvela lui Ioan Slavici, care a fost ales ca subiect deoarece „nimeni se puteam atinge până la Revoluție de adevărata memorie a neamului nostru- a spus N. Mărgineanu. Deși eram foarte încărcați emoțional, citisem, auzisem, dar nu erau încă publicate memoriile deținuților. Dacă aveai dorință, însă aflai. (...)Am stat de vorbă cu colegi de școală, am aflat în amănunt ce suferințe trăiau, iar faptul că am avut noi umilințe acasă - că eu am fost exmatriculat și sora mea la fel - ni se păreau că sunt o sărbătoare față de ce trăiseră ei în închisoare: acolo a fost suferința grea..."
Experiențele personale ale altor persoane despre care elevii din C.N. „Emanuil Gojdu" auziseră precum (pr. Bordașiu, pr. Iovan sau Petre Țuțea - cu care s-a întâlnit în închisoare și tatăl regizorului) au condus discuția la curiozitatea de a afla care este cel mai important lucru pe care generația tânără trebuie să îl înțeleagă, atât din filmul „Cardinalul", cât și din cartea „Mărturii asupra unui veac zbuciumat"?
„Cred că fiecare generație are obstacolele ei și suferințele ei - a răspuns regizorul Nicolae Mărgineanu. Tinerii pot să învingă aceste greutăți dacă sunt împăcați cu ei înșiși și, mai ales, dacă au credință. În momentul în care pot citi memoriile foștilor deținuți pot învăța foarte mult pentru că ei au scris în situații-limită. În închisoare au trăit într-un mod extraordinar și această experiență fiecare o descrie ca pe un eveniment important... (...)acolo erau în fața unor personalități pe care altfel nu le-ar fi întâlnit, ba chiar, făceau școală. Tata (N. Mărgineanu) în închisoare preda cursuri, din memorie. Era foarte important, mai ales pentru tinerii de atunci, că le putea ține prelegeri pe un anumit subiect. Aș mai adăuga și faptul că unii dintre cei care au fost în închisoare au învățat și o limbă străină sau au cunoscut opere de artă despre care ceilalți povesteau. Era foarte important în închisoare să ai o ocupație. Scriitorul Ion D. Sârbu spunea la un moment dat că «în închisoare secundele trece greu, anii fug...»."
S-a remarcat de asemenea necesitatea unei educații media la scală largă în școli, în aceste timpuri în care asistăm la o schimbare radicală atât în lumea cinematografiei, dar și a mijloacelor de informare folosite de noile generații ca surse credibile. Aspecte legate de „culorile vibrante" ale scenei Marii Uniri, contribuția doamnei Ana Blandiana la acest film și trăirea personală a copilului de 10 ani căruia tatăl i-a fost închis și pe care l-a revăzut la vârsta maturității, au fost de asemenea subiecte interpelate de gojdiști. Văzându-l o singură dată pe tatăl său în cei 16 ani de detenție, într-un moment atât de emoționant încât nu ,,poate să îl descrie în cuvinte", regizorul Nicolae Mărgineanu a descris acea perioadă ca fiind o „ruptură mare în care răzvrăteau acești ani", dar apoi, eliberarea tatălui său și revenirea în sânul familiei a creat deopotrivă senzația că în acest arc peste timp nimic nu s-a schimbat: „auzindu-i vocea, aceasta era neschimbată".
Peste ani, citind tumultuosul dosar al tatălui său, a rămas impresionat de foarte multe lucruri, printre care mărturia unui tânăr care relatase că e bucuros să revină în celulă cu psihologul Nicolae Mărgineanu: „deși unii erau turnători, au acceptat pentru că nu au avut încotro... (...) îi lega suferința, nu mai conta altceva". La final, regizorul Nicolae Mărgineanu i-a îndemnat pe toți elevii din Colegiul Național „Emanuil Gojdu" pasionați de regie să își urmeze visul cu încredere!
Evenimentul s-a încheiat cu un moment emoționant, în care regizorul a primit o medalie „Emanuil Gojdu", pe care a promis că o va păstra cu sfințenie, semnând apoi în Cartea de Aur a școlii. În semn de recunoștință pentru inițiativa acestui eveniment, aceeași medalie a fost oferită de asemenea Preasfinției Sale Virgil Bercea.
La încheierea acestor zile petrecute în orașul Oradea, regizorul Nicolae Mărgineanu a oferit un interviu la Colegiul Național „Emanuil Gojdu" - moderat de doamna Rodica Indig, consilier cultural al Episcopiei Greco-Catolice de Oradea. Interviul este disponibil aici.
Mihaela Caba-Madarasi