Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Proiecția filmului „Cardinalul” la Colegiul Național „Emanuil Gojdu” Oradea

„Le-au frânt viețile, dar nu caracterul”

Proiecția filmului „Cardinalul” la Colegiul Național „Emanuil Gojdu” Oradea

Elevii claselor de liceu ale Colegiului Național „Emanuil Gojdu" din Oradea au participat, în cadrul zilelor dedicate patronului spiritual al școlii din acest an, la un eveniment omagial consacrat memoriei Cardinalului Iuliu Hossu.

Cu această ocazie, pe 26 februarie a.c., l-au avut în mijlocul lor pe regizorul Nicolae Mărgineanu, care a luat parte la proiecția filmului său „Cardinalul" (2019) în această instituție de învățământ și în alte două licee orădene. La eveniment a fost prezentată și cartea despre viața lui Nicolae Mărgineanu (tatăl): „Mărturii asupra unui veac zbuciumat" apărută în 2024 la Editura Școala Ardeleană din Cluj-Napoca. La evenimentul propus de Episcopia Greco-Catolică de Oradea prin Departamentul Cultural în Anul „Cardinal Iuliu Hossu" (declarat la nivel național) au fost prezenți în Sala Festivă a Colegiului Național „Emanuil Gojdu" alături de elevi Preasfinția Sa Virgil Bercea, episcop-greco-catolic de Oradea, Răzvan Marchiș, regizorul și producător cultural, doamna Andreea Staicu, președinte al asociației de părinți a liceului, o fostă absolventă a Colegiului și alte cadre didactice. La final, gojdiștii au purtat o discuție interesantă cu regizorul Nicolae Mărgineanu despre film și carte.  
În deschidere, doamna director a C.N. „Emanuil Gojdu" din Oradea, prof. Anca Marchiș, și-a exprimat onoarea acestei instituții de a fi parte a inițiativei și de a-l avea alături pe unul dintre cei mai apreciați regizori ai cinematografiei românești. A luat apoi cuvântul Preasfinția Sa Virgil Bercea, care a prezentat pe scurt cartea „Mărturii asupra unui veac zbuciumat" (ediția a III-a, revizuită), biografie a celui mai mare psiholog al secolului al XX-lea, care a petrecut 16 ani într-o închisoare comunistă.
Atât Cardinalul Iuliu Hossu, cât și Nicolae Mărgineanu (tatăl) au trăit aceasta pentru credința și devotamentul lor față de cultură - a spus episcopul. Erau mari intelectuali, le-au frânt viețile, dar nu le-au frânt caracterul. Voi, elevilor de astăzi, care vă pregătiți aici intelectual, moral și cultural, să fiți lideri asemeni, adică modele de caracter și demnitate!". Episcopul greco-catolic orădean le-a vorbit elevilor și despre Victor Gordan, fost elev al C.N. „Emanuil Gojdu" din Oradea, premiant, cel care a descoperit „sidromului soldaților din Golf" în SUA, întemnițat anterior pentru că a încercat să părăsească țara. Memoriile sale se regăsesc în cartea „Amintiri din regatul absurdității și terorii".
A urmat proiecția filmului „Cardinalul" care le-a oferit elevilor o incursiune în istoria terorii din România comunistă, o lume în care oamenii au fost umiliți pentru convingerile lor. Imediat după aceea, a avut loc o discuție cu regizorul Nicolae Mărgineanu, moderată de Răzvan Marchiș.  Printre subiectele abordate a fost recuperare memoriei istorice și activarea acesteia în contextul socio-politic actual. Nicolae Mărgineanu a subliniat că „este esențial să ne raportăm la memorie, pentru că ea reprezintă rădăcinile noastre. Dacă înțelegem prin ce au trecut acești oameni și cum au reușit să supraviețuiască, putem să ne inspirăm din exemplul lor".
Elevii s-au arătat interesați și de alte filme ale regizorului, printre care „Pădureanca", inspirat din nuvela lui Ioan Slavici, care a fost ales ca subiect deoarece „nimeni se puteam atinge până la Revoluție de adevărata memorie a neamului nostru- a spus N. Mărgineanu. Deși eram foarte încărcați emoțional, citisem, auzisem, dar nu erau încă publicate memoriile deținuților. Dacă aveai dorință, însă aflai. (...)Am stat de vorbă cu colegi de școală, am aflat în amănunt ce suferințe trăiau, iar faptul că am avut noi umilințe acasă - că eu am fost exmatriculat și sora mea la fel - ni se păreau că sunt o sărbătoare față de ce trăiseră ei în închisoare: acolo a fost suferința grea..."
Experiențele personale ale altor persoane despre care elevii din C.N. „Emanuil Gojdu" auziseră precum (pr. Bordașiu, pr. Iovan sau Petre Țuțea - cu care s-a întâlnit în închisoare și tatăl regizorului) au condus discuția la curiozitatea de a afla care este cel mai important lucru pe care generația tânără trebuie să îl înțeleagă, atât din filmul „Cardinalul", cât și din cartea „Mărturii asupra unui veac zbuciumat"?
„Cred că fiecare generație are obstacolele ei și suferințele ei - a răspuns regizorul Nicolae Mărgineanu. Tinerii pot să învingă aceste greutăți dacă sunt împăcați cu ei înșiși și, mai ales, dacă au credință. În momentul în care pot citi memoriile foștilor deținuți pot învăța foarte mult pentru că ei au scris în situații-limită. În închisoare au trăit într-un mod extraordinar și această experiență fiecare o descrie ca pe un eveniment important... (...)acolo erau în fața unor personalități pe care altfel nu le-ar fi întâlnit, ba chiar, făceau școală. Tata (N. Mărgineanu) în închisoare preda cursuri, din memorie. Era foarte important, mai ales pentru tinerii de atunci, că le putea ține prelegeri pe un anumit subiect. Aș mai adăuga și faptul că unii dintre cei care au fost în închisoare au învățat și o limbă străină sau au cunoscut opere de artă despre care ceilalți povesteau. Era foarte important în închisoare să ai o ocupație. Scriitorul Ion D. Sârbu spunea la un moment dat că «în închisoare secundele trece greu, anii fug...»."
S-a remarcat de asemenea necesitatea unei educații media la scală largă în școli, în aceste timpuri în care asistăm la o schimbare radicală atât în lumea cinematografiei, dar și a mijloacelor de informare folosite de noile generații ca surse credibile. Aspecte legate de „culorile vibrante" ale scenei Marii Uniri, contribuția doamnei Ana Blandiana la acest film și trăirea personală a copilului de 10 ani căruia tatăl i-a fost închis și pe care l-a revăzut la vârsta maturității, au fost de asemenea subiecte interpelate de gojdiști. Văzându-l o singură dată pe tatăl său în cei 16 ani de detenție, într-un moment atât de emoționant încât nu ,,poate să îl descrie în cuvinte", regizorul Nicolae Mărgineanu a descris acea perioadă ca fiind o „ruptură mare în care răzvrăteau acești ani", dar apoi, eliberarea tatălui său și revenirea în sânul familiei a creat deopotrivă senzația că în acest arc peste timp nimic nu s-a schimbat: „auzindu-i vocea, aceasta era neschimbată".
Peste ani, citind tumultuosul dosar al tatălui său, a rămas impresionat de foarte multe lucruri, printre care mărturia unui tânăr care relatase că e bucuros să revină în celulă cu psihologul Nicolae Mărgineanu: „deși unii erau turnători, au acceptat pentru că nu au avut încotro... (...) îi lega suferința, nu mai conta altceva". La final, regizorul Nicolae Mărgineanu i-a îndemnat pe toți elevii din Colegiul Național „Emanuil Gojdu" pasionați de regie să își urmeze visul cu încredere!
Evenimentul s-a încheiat cu un moment emoționant, în care regizorul a primit o medalie „Emanuil Gojdu", pe care a promis că o va păstra cu sfințenie, semnând apoi în Cartea de Aur a școlii. În semn de recunoștință pentru inițiativa acestui eveniment, aceeași medalie a fost oferită de asemenea Preasfinției Sale Virgil Bercea.
La încheierea acestor zile petrecute în orașul Oradea, regizorul Nicolae Mărgineanu a oferit un interviu la Colegiul Național „Emanuil Gojdu" - moderat de doamna Rodica Indig, consilier cultural al Episcopiei Greco-Catolice de Oradea. Interviul este disponibil aici.
Mihaela Caba-Madarasi
Trimite email
sâmbătă, 20 decembrie 2025 la 06:33:46 Ora standard a Europei de Est