Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2022
Naveta profesorilor să poată fi decontată și prin biletele de transport, nu numai pe bază de abonament – solicitarea sindicatelor către ministrul Educației
...................................
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) solicită ministrului Educației, Ligia Deca, să modifice Hotărârea de guvern nr. 569/2015 privind decontarea navetei profesorilor astfel încât sumele plătite de aceștia, ca sa ajungă la școală, să poată fi decontate și pe bază de bilete de transport, nu doar cu abonamente lunare, potrivit unei adrese obținute de EduPedu.ro joi seara.
Federația sindicală a profesorilor susține că ,,Am fost sesizați de către organizațiile sindicale afiliate că numeroși operatori de transport auto nu emit abonamente pe anumite distanțe, ceea ce conduce la imposibilitatea personalului didactic – care se deplasează la și de la locul de muncă cu autoturismul proprietate personală, cu respectarea art. 7 alin. (6) din Norme – de a beneficia de decontarea acestor cheltuieli“.

,,S-a ajuns în această situație deoarece, în lipsa abonamentelor pe ruta respectivă/rute similare, emise de operatorii de transport, nu se poate stabili care este cuantumul sumei pentru care se pot depune bonurile de achiziție a carburantului, în vederea decontării și, deci, nu se decontează aceste cheltuieli”, potrivit adresei FSLI.

Cu alte cuvinte, conform normelor în vigoare, dacă pe ruta pe care profesorul vine și pleacă de la școală cu mașina personală, transportatorii publici nu emit abonamente, atunci profesorului nu i se pot deconta banii pe benzină/ motorină, pentru că nu se știe cât ar costa un abonament la autobuz pe distanța pe care o parcurge...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
1 noiembrie 2022

14 ani de digitalizare a educației în România
Unde suntem, ce e de făcut? (P)

Digitalizarea înseamnă, pentru profesorii și managerii școlilor, deschiderea de a învăța, de a accepta lucrurile noi și de a integra tehnologia în educație. Iar asta le poate aduce tuturor beneficii reale. Pentru noi, totul a început în 2008, în Iași. Adservio iniția la Liceul ,,Vasile Alecsandri” un proiect de digitalizare care anunța o mare transformare în educația din România. Deși tehnologia era revoluționară pentru țara noastră și nu numai, lucrurile au mers greu. Poate tocmai pentru că noutatea era prea mare.
Cu toate că beneficiile erau substanțiale în privința ușurării lucrului profesorilor, a debirocratizării, nouă ani mai târziu, doar 35 de școli adoptaseră digitalizarea. Abia pandemia a adus o schimbare serioasă. De voie, de nevoie, multe unități de învățământ au căutat în grabă o soluție digitală și lucrurile au avansat.
Cu toate acestea, în prezent, doar 10-15% din școlile românești au o soluție de digitalizare a activității lor, cu catalog electronic, statistici, rapoarte, comunicare integrată și celelalte instrumente avansate. De ce doar atât? Subfinanțare, neasumare a unei viziuni clare la nivel de minister, teamă de nou.

Accelerăm digitalizarea sau mai așteptăm?

România are șansa de a recupera mult din timpul pierdut. Prin promovarea intensivă, tot de către Adservio, a nevoii de digitalizare, Ministerul Educației a extins programul-pilot privind folosirea exclusivă a catalogului electronic. În consecință, 742 de școli elimină acum catalogul clasic, de carton...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 octombrie 2022
Programul Masa caldă
450 de școli ar putea organiza programul Masa caldă în acest an școlar, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență discutat astăzi (28 oct. 2022) în Guvern. Nu este acordat un buget suplimentar pentru 2022, ci doar pentru 2023 / Lista celor 350 de școli beneficiare încă nu este cunoscută.
………………………………
450 de școli ar putea să organizeze programul „Masa cadă” în anul școlar 2022-2023, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență, proiect aflat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern. Până acum, a fost publicată în Monitorul Oficial doar lista celor 300 de școli și grădinițe beneficiare, deși autoritățile au anunțat de ceva vreme că vor fi incluse în program încă 50 de școli pe lângă cele 300. Proiectul citat modifică Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2022.
„(1) În anul şcolar 2022 – 2023, pe perioada desfăşurării cursurilor, preşcolarilor şi elevilor din 450 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, denumite în continuare unităţi-pilot, li se acordă, zilnic, cu titlu gratuit, un suport alimentar constând într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar, în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată, în limita unei valori zilnice de 15 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată”, prevede proiectul menționat anterior.
În descrierea situației actuale se arată că „deoarece sumele aprobate în anul 2022 pot asigura suportul alimentar pentru încă 100 de unități de învățământ preuniversitar, ceea ce ar corespunde unei măsuri suplimentare de sprijin pentru preșcolarii și elevii aflați în situația riscului de abandon școlar, este necesară majorarea numărului de unități de învățământ beneficiare de la 350 la 450 de unități”.

Vine toamna, iar la Tileagd e încă mult de lucru!

Cât o fi vara de lungă tot trece

Vine toamna, iar la Tileagd e încă mult de lucru!

Meșterii-meșteri și gospodari își cunosc rostul, menirea și nu așteaptă să fie împinși de la spate. Oamenii de cuvânt sunt de apreciat și de respectat, dar sunt tot mai puțini. S-au înmulțit în schimb cei care angajează o lucrare, câștigă o licitație și te lasă cu ochii în soare...

 Cam aceste „învățăminte” le-am desprins miercuri, la Tileagd, stând de vorbă cu un fost primar (Pavel Roman – 17 ani primar) și cu un fost director (Iosif Filip -17 ani director de școală coordonatoare) care regretă vremurile în care se mai și muncea serios, adică oamenii erau mai serioși și mai interesați...
Stăm ce stăm și iar mai stăm
„Stăm ce stăm și nu putem înainta cum trebuie pentru că cel cu geamurile termopan ne încurcă. A semnat contractul, a venit, a măsurat, iar dimineață trebuia sa apară cu geamurile, dar... ia-l de unde nu-i”. Astfel ni se „jeluia” miercuri (19 august 2009) viceprimarul Iosif Filip, în timp ce vizitam șantierul de la Școala cu clasele I-IV din Tileagd, două clădiri (cu peste 100 de ani fiecare) aflate în reabilitare.  
Zugrăvești ce zugrăvești, dar când ajungi la geamuri și la uși trebuie să te oprești pentru că încă nu au fost date jos și nu au fost montate termopanele, iar geamgiul e cu apa pe foc și iepurele în pădure... Femeia de serviciu, una și bună, care trebuie să aibă mai multe mâini și picioare în urma meseriașilor, ar lucra și nu poate, că iar ar trebui să o ia de la capăt. Și uite așa, unii îi încurcă pe alții complicând lucrurile. Vine toamna, iar școlile și grădinițele nu sunt pregătite să-și primească beneficiarii. Te iei cu mâinile de cap când vezi cum stau lucrurile și cât de greu se face lumină!
La grădinița de alături, modernizată în 2006, cu ajutorul unei fundații olandeze (Fundația „Pastoraal Fonds” din Sasseheim), urmează să se facă igienizări, iar soclul trebuie reparat. Femeia de serviciu (Papp Csilla) face ce poate. La Tileagd sunt patru clădiri. Una la centru, cu o vârstă respectabilă (peste 250 de ani), este în reabilitare, sută la sută, din 2008, la care se lucrează încă, încet dar sigur (cu viteza a doua). În clădirea alăturată, nouă și pusă la punct, care parcă se uită de sus la surata ei, am găsit viață, activitate intensă, culmea! Contabilul șef (Maria Pătcaș) era la post, la fel și profesorul de educație fizică (Szabo Ladislau). În sala profesorală, două domnițe erau cu ochii pe calculator. Profesoara de engleză, Dana Baciu, butona tastatura, iar profesoara de religie, Gabriela Sime, îi dicta lucrarea de grad. Vicele ne prezintă școala cu mândria pe care ți-o dă lucrul bine făcut pe când era director coordonator. Ne-a prezentat cabinetul AEL (unde învățarea se face cu ajutorul celor 10 calculatoare performante legate în serie la un server central), cabinetul de informatică și centrul de documentare și informare, și el nou, din 2007. Pe coridoare și în sălile de clasă se experimentează încălzirea centrală pe baza unei pompe de căldură. Aflăm astfel că școala dinTileagd este una din cele 10 școli la nivel național unde se testează acest sistem de încălzire. Cică în București, acest sistem funcționează cu rezultate bune. 
Cea de-a treia clădire importantă din curte este o sală de educație fizică, tipul vechi și mic de sală, de 21/25 metri pătrați, modernă, dar mică, doar pentru orele de educație fizică, construită și predată în 2008...
 „În trei ani s-a făcut cât nu s-a reușit în 10...”
Mai departe, la drum prin satele comunei, am fost însoțiți de Pavel Roman, șef birou urbanism, fost primar 17 ani, 16 la Brusturi și un an, la Revoluție, la Tileagd.
„În Tileagd, în ultimii trei ani s-a făcut cât nu s-a reușit în 10 ani înainte. Pentru că au fost bani”, cugetă fostul primar, un om de o onestitate și o sinceritate dezarmante, un om cu vorbă bună și o căutare inteligentă, mană cerească pentru un tânăr primar fără experiență. Vorba aceea: Cine nu are înțelepți să-și cumpere. Tânărul primar din Tileagd, aflat în concediu vreo 10 zile, îi are alături pe domnii Filip și Roman (oameni de 20 de carate fiecare).
La Tilecuș este o școală cu clasele I-VIII construită în ’77-78, la care s-au montat recent geamuri termopan. Cabinetul de informatică l-au făurit dascălii cu forțe proprii, cu calculatoare primite de la I.S.J. Bihor. În Bălaia nu am ajuns, dar ni s-a spus că și aici clădirea a fost reabilitată, cu uși și geamuri termopan, și un gard nou, cu fundație de beton. La Călătani, școala (cu clasele I-IV) și grădinița funcționează în aceeași clădire, situată în afara localității, la intrarea în sat, fiind la egală distanță de extremitățile din stânga și dreapta localității. Clădirea este nouă, modernă și pusă la punct după cum ne asigură șeful de la urbanism. Fiind încuiate, le-am admirat doar din stradă. În Poșoloaca, clădirea școlii (și grădiniței) este revendicată de Biserica Reformată, situată în imediata vecinătate. „Comuniștii au luat-o în 1949, dar nu este retrocedată, cum s-a întâmplat cu cea din Uileacu de Criș, care a fost retrocedată și unde suntem chiriași”, după cum aveam să aflăm de la viceprimarul Iosif Filip.
Așadar, la școlile și grădinițele din Tileagd mai e mult de lucru, iar ritmul nu este cel dorit! (Ovidiu DAN)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Vine toamna, iar la Tileagd e încă mult de lucru!

Trimite email

Pentru mai multe poze click aici

sâmbătă, 3 decembrie 2022