Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Urmuz și avangardele, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna aprilie

Urmuz și avangardele, de Gheorghe Păun

,,Un titlu alternativ, mai explicit „angajat", putea fi: „Urmuz și Brâncuși - da, de-ai lui Tzara și Breton - nu!" A ajuns în pagină titlul de acum, nu numai pentru că este mai impersonal, ci și pentru a-l reaminti pe cel apărut ca „o orhidee neagră într-un lan de grâu" (al literaturii sămănătoriste a vremii - V. Lovinescu), născut la Curtea de Argeș, în luna martie, acum 142 de ani, omagiat din plin în Anul Urmuz 2023, dar despre care avem de vorbit în continuare, pentru că multe mai sunt de aflat și, mai ales, de spus.

Ambele posibile titluri pleacă dinspre aceeași întrebare obsesiv-naiv-temerară: cum a ajuns lumea în starea de harababură în care a ajuns, la fetișizarea libertății, la (spuneam și acum două luni) sacralizarea „regulii" lipsei de reguli, la atomizarea societății, la „teologia mașinilor, aproape o religie (minus spiritualitatea)" (Mihai Nadin), la blasfemiile ostentative, programatice, de genul spectacolului din deschiderea Olimpiadei de la Paris 2024, la „părinte 1" și „părinte 2", la multe altele cunoscute cititorului. Evident, este vorba despre un proces complex, îndelungat, stratificat, cu componente naturale, organice, dar și cu influențe interesate, intenționate (vezi istoria Școlii de la Frankfurt). De mare impact a fost dintotdeauna libertatea artistului - și de necontracarat, pentru că arta este (sau se presupune a fi) sinonimă cu libertatea și originalitatea"...
Am citat din editorialul revistei. Citiți mai multe la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ce putem lectura în acest număr?
Să aruncăm o privire asupra cuprinsului: Horia Bădescu: Minciuni mass-media (III). Interviu cu Gérard de Selys; Dan Anghelescu: Utopia şi derapajele raţiunii în Europa postbelică; Alexandru Mărchidan: Corectitudinea politică; Victor Ravini: Mioriţa şi ritul Cabirilor traci; Tudor Nedelcea: Seniori ai culturii: Emil Boroghină; Eugenia Tofan: Seniori ai culturii: Acad. Ion Bostan; Filofteia Pally: Povestea mătăsii; Paula Romanescu: Jurnal de veche Lume Nouă... dar și multe alte subiecte.
,,Nu foametea, cutremurele, microbii sau cancerul sunt cel mai mare pericol pentru om, ci omul însuşi. Cauza e simplă: nu există încă niciun fel de protecţie eficientă împotriva epidemiilor psihice; or aceste epidemii sunt infinit mai devastatoare decât cele mai grave catastrofe ale naturii! Supremul pericol care ameninţă atât fiinţa individuală, cât şi popoarele în ansamblul lor este pericolul psihic", citim în ,,Utopia şi derapajele raţiunii în Europa postbelică"(I).
,,Campusurile universitare americane au devenit un teren de luptă aprigă între magiștrii corectitudinii politice, susținuți de ciracii lor, și apărătorii valorilor ce fac din instituțiile de învățământ superior spații de cunoaștere a omului, a societății și a mediului de viață, în scopul menținerii civilizației occidentale (a civilizației, putem spune)", după cum putem citi în articolul ,,Corectitudinea politică sau cum poate fi ucisă libertatea"(II)...
Vă mulțumim și pentru acest număr, distinse domnule academician Gheorghe Păun!
(OviDan)

Trimite email
vineri, 26 decembrie 2025 la 10:02:12 Ora standard a Europei de Est