Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Urmuz și avangardele, de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna aprilie

Urmuz și avangardele, de Gheorghe Păun

,,Un titlu alternativ, mai explicit „angajat", putea fi: „Urmuz și Brâncuși - da, de-ai lui Tzara și Breton - nu!" A ajuns în pagină titlul de acum, nu numai pentru că este mai impersonal, ci și pentru a-l reaminti pe cel apărut ca „o orhidee neagră într-un lan de grâu" (al literaturii sămănătoriste a vremii - V. Lovinescu), născut la Curtea de Argeș, în luna martie, acum 142 de ani, omagiat din plin în Anul Urmuz 2023, dar despre care avem de vorbit în continuare, pentru că multe mai sunt de aflat și, mai ales, de spus.

Ambele posibile titluri pleacă dinspre aceeași întrebare obsesiv-naiv-temerară: cum a ajuns lumea în starea de harababură în care a ajuns, la fetișizarea libertății, la (spuneam și acum două luni) sacralizarea „regulii" lipsei de reguli, la atomizarea societății, la „teologia mașinilor, aproape o religie (minus spiritualitatea)" (Mihai Nadin), la blasfemiile ostentative, programatice, de genul spectacolului din deschiderea Olimpiadei de la Paris 2024, la „părinte 1" și „părinte 2", la multe altele cunoscute cititorului. Evident, este vorba despre un proces complex, îndelungat, stratificat, cu componente naturale, organice, dar și cu influențe interesate, intenționate (vezi istoria Școlii de la Frankfurt). De mare impact a fost dintotdeauna libertatea artistului - și de necontracarat, pentru că arta este (sau se presupune a fi) sinonimă cu libertatea și originalitatea"...
Am citat din editorialul revistei. Citiți mai multe la adresa cunoscută: www.curteadelaarges.ro
Ce putem lectura în acest număr?
Să aruncăm o privire asupra cuprinsului: Horia Bădescu: Minciuni mass-media (III). Interviu cu Gérard de Selys; Dan Anghelescu: Utopia şi derapajele raţiunii în Europa postbelică; Alexandru Mărchidan: Corectitudinea politică; Victor Ravini: Mioriţa şi ritul Cabirilor traci; Tudor Nedelcea: Seniori ai culturii: Emil Boroghină; Eugenia Tofan: Seniori ai culturii: Acad. Ion Bostan; Filofteia Pally: Povestea mătăsii; Paula Romanescu: Jurnal de veche Lume Nouă... dar și multe alte subiecte.
,,Nu foametea, cutremurele, microbii sau cancerul sunt cel mai mare pericol pentru om, ci omul însuşi. Cauza e simplă: nu există încă niciun fel de protecţie eficientă împotriva epidemiilor psihice; or aceste epidemii sunt infinit mai devastatoare decât cele mai grave catastrofe ale naturii! Supremul pericol care ameninţă atât fiinţa individuală, cât şi popoarele în ansamblul lor este pericolul psihic", citim în ,,Utopia şi derapajele raţiunii în Europa postbelică"(I).
,,Campusurile universitare americane au devenit un teren de luptă aprigă între magiștrii corectitudinii politice, susținuți de ciracii lor, și apărătorii valorilor ce fac din instituțiile de învățământ superior spații de cunoaștere a omului, a societății și a mediului de viață, în scopul menținerii civilizației occidentale (a civilizației, putem spune)", după cum putem citi în articolul ,,Corectitudinea politică sau cum poate fi ucisă libertatea"(II)...
Vă mulțumim și pentru acest număr, distinse domnule academician Gheorghe Păun!
(OviDan)

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:15:16 Ora standard a Europei de Est