Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

O zi a memoriei, recunoștinței și responsabilității

106 ani de la eliberarea Oradiei


O zi a memoriei, recunoștinței și responsabilității
Luni, 21 aprilie 2025, Municipiul Oradea a celebrat 106 ani de la eliberarea orașului și instaurarea administrației românești, într-un moment de profundă încărcătură istorică și simbolică. La fel ca în 1919, această zi s-a suprapus cu sărbătoarea Învierii Domnului - o coincidență care a accentuat dimensiunea de renaștere și speranță a evenimentelor comemorate.

Ceremoniile oficiale au debutat cu slujba religioasă de Te Deum la Biserica cu Lună, urmată de o procesiune pe jos până la statuia generalului Traian Moșoiu - loc emblematic pentru istoria orașului. Aici, după intonarea Imnului Național și prezentarea onorului militar, au fost rostite discursuri care au reafirmat valorile ce au stat la baza Marii Uniri și a reintegrării Oradiei în granițele României moderne.
Primarul Florin Birta: „Prezența președintelui Ilie Bolojan e o punte vie între trecut și prezent"
În discursul său, primarul municipiului Oradea, Florin Birta, a subliniat nu doar semnificația istorică a zilei de 20 aprilie 1919, ci și continuitatea valorilor de atunci în actuala construcție a orașului. „Intrarea trupelor române în Oradea, în frunte cu generalul Traian Moșoiu, a însemnat mai mult decât un act militar. A fost o revenire la firescul lucrurilor, un gest care a redat comunității noastre încrederea într-un viitor comun, într-o țară unită, stabilă și demnă", a declarat acesta.
Primarul a evidențiat în mod special prezența în Oradea a președintelui interimar al României, domnul Ilie Bolojan, amintind orădenilor că „pentru noi, cei care îl cunoaștem bine, prezența sa aici știm că are o semnificație aparte. E o punte vie între trecut și prezent, între liderii care au venit odinioară în orașul nostru pentru a-i reda speranța și cei care astăzi au datoria de a o păstra".
Florin Birta a vorbit și despre responsabilitatea generației actuale de a duce mai departe moștenirea celor care au luptat pentru România Mare, îndemnându-i pe orădeni să contribuie cu demnitate și muncă la dezvoltarea orașului. În încheiere, edilul a adus mulțumiri tuturor celor prezenți, delegațiilor oficiale și în mod special militarilor Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul", care au oferit un moment ceremonial de mare ținută.
Ilie Bolojan: „Oradea e un exemplu de comunitate care contribuie activ la progresul României"
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a transmis un mesaj de recunoștință față de întreaga comunitate orădeană și a subliniat că România este o sumă de comunități care contribuie în egală măsură la dezvoltarea întregii țări: „Țara nu se schimbă doar din București, ci din miile de sate și orașe ale acestei țări. Dacă Oradea și județul Bihor au progresat în acești ani, este pentru că oameni extraordinari - din sectorul public și cel privat - și-au făcut datoria".
În alocuțiunea sa, Ilie Bolojan a evocat și momentul simbolic al intrării Armatei Române în Oradea în 1919, descriind venirea trupelor conduse de generalul Moșoiu ca pe o „înviere a neamului românesc", într-un context european dominat de instabilitate. Acesta a adus un omagiu liderilor de atunci - regele Ferdinand, regina Maria, Iuliu Maniu, Ionel Brătianu - dar și simbolurilor locale ale unității naționale, reprezentate de episcopii Roman Ciorogariu și Radu Demetriu, ale căror statui veghează astăzi Piața Unirii.
„Sunt aici nu doar din respect pentru Oradea și Bihor, ci și pentru a le mulțumi tuturor celor care, prin munca lor, construiesc zi de zi această țară. Nicio realizare nu este individuală, ci rezultatul colaborării și al efortului comun", a concluzionat președintele interimar.
Istoricul Gabriel Moisa: „20 aprilie 1919 - un moment astral în istoria României"
În intervenția sa, istoricul Gabriel Moisa a reamintit contextul complicat în care a avut loc eliberarea orașului, evidențiind că Armata Română a fost întâmpinată cu brațele deschise de o comunitate aflată între două lumi: una bolșevizantă, instabilă, și alta democratică, așezată. „A fost o alegere între haos și normalitate, iar Oradea a ales firescul, stabilitatea, valorile europene".
Moisa a evocat și rolul jucat de elitele epocii - Aurel Lazăr, Coriolan Pop, dar și primarul de atunci, Rimler Károly, personalitate vizionară care a promovat ideea unei comunități unite, bazate pe cooperare și respect reciproc.
Defilări militare și momente artistice dedicate istoriei
Ceremoniile s-au încheiat în Piața Unirii, la statuia Regelui Ferdinand I, unde orădenii au asistat la un impresionant moment artistic oferit de Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul" din București: exerciții Drill Team și un recital susținut de Muzica Militară a brigăzii.
Primăria Oradea transmite mulțumiri tuturor instituțiilor implicate, oficialităților, invitaților și cetățenilor care au luat parte la comemorarea acestei zile fundamentale pentru istoria orașului. Sărbătorirea a 106 ani de la instaurarea administrației românești în Oradea înseamnă înainte de toate o reafirmare a direcției în care orașul merge: spre unitate, dezvoltare și demnitate.