Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

O zi a memoriei, recunoștinței și responsabilității

106 ani de la eliberarea Oradiei


O zi a memoriei, recunoștinței și responsabilității
Luni, 21 aprilie 2025, Municipiul Oradea a celebrat 106 ani de la eliberarea orașului și instaurarea administrației românești, într-un moment de profundă încărcătură istorică și simbolică. La fel ca în 1919, această zi s-a suprapus cu sărbătoarea Învierii Domnului - o coincidență care a accentuat dimensiunea de renaștere și speranță a evenimentelor comemorate.

Ceremoniile oficiale au debutat cu slujba religioasă de Te Deum la Biserica cu Lună, urmată de o procesiune pe jos până la statuia generalului Traian Moșoiu - loc emblematic pentru istoria orașului. Aici, după intonarea Imnului Național și prezentarea onorului militar, au fost rostite discursuri care au reafirmat valorile ce au stat la baza Marii Uniri și a reintegrării Oradiei în granițele României moderne.
Primarul Florin Birta: „Prezența președintelui Ilie Bolojan e o punte vie între trecut și prezent"
În discursul său, primarul municipiului Oradea, Florin Birta, a subliniat nu doar semnificația istorică a zilei de 20 aprilie 1919, ci și continuitatea valorilor de atunci în actuala construcție a orașului. „Intrarea trupelor române în Oradea, în frunte cu generalul Traian Moșoiu, a însemnat mai mult decât un act militar. A fost o revenire la firescul lucrurilor, un gest care a redat comunității noastre încrederea într-un viitor comun, într-o țară unită, stabilă și demnă", a declarat acesta.
Primarul a evidențiat în mod special prezența în Oradea a președintelui interimar al României, domnul Ilie Bolojan, amintind orădenilor că „pentru noi, cei care îl cunoaștem bine, prezența sa aici știm că are o semnificație aparte. E o punte vie între trecut și prezent, între liderii care au venit odinioară în orașul nostru pentru a-i reda speranța și cei care astăzi au datoria de a o păstra".
Florin Birta a vorbit și despre responsabilitatea generației actuale de a duce mai departe moștenirea celor care au luptat pentru România Mare, îndemnându-i pe orădeni să contribuie cu demnitate și muncă la dezvoltarea orașului. În încheiere, edilul a adus mulțumiri tuturor celor prezenți, delegațiilor oficiale și în mod special militarilor Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul", care au oferit un moment ceremonial de mare ținută.
Ilie Bolojan: „Oradea e un exemplu de comunitate care contribuie activ la progresul României"
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a transmis un mesaj de recunoștință față de întreaga comunitate orădeană și a subliniat că România este o sumă de comunități care contribuie în egală măsură la dezvoltarea întregii țări: „Țara nu se schimbă doar din București, ci din miile de sate și orașe ale acestei țări. Dacă Oradea și județul Bihor au progresat în acești ani, este pentru că oameni extraordinari - din sectorul public și cel privat - și-au făcut datoria".
În alocuțiunea sa, Ilie Bolojan a evocat și momentul simbolic al intrării Armatei Române în Oradea în 1919, descriind venirea trupelor conduse de generalul Moșoiu ca pe o „înviere a neamului românesc", într-un context european dominat de instabilitate. Acesta a adus un omagiu liderilor de atunci - regele Ferdinand, regina Maria, Iuliu Maniu, Ionel Brătianu - dar și simbolurilor locale ale unității naționale, reprezentate de episcopii Roman Ciorogariu și Radu Demetriu, ale căror statui veghează astăzi Piața Unirii.
„Sunt aici nu doar din respect pentru Oradea și Bihor, ci și pentru a le mulțumi tuturor celor care, prin munca lor, construiesc zi de zi această țară. Nicio realizare nu este individuală, ci rezultatul colaborării și al efortului comun", a concluzionat președintele interimar.
Istoricul Gabriel Moisa: „20 aprilie 1919 - un moment astral în istoria României"
În intervenția sa, istoricul Gabriel Moisa a reamintit contextul complicat în care a avut loc eliberarea orașului, evidențiind că Armata Română a fost întâmpinată cu brațele deschise de o comunitate aflată între două lumi: una bolșevizantă, instabilă, și alta democratică, așezată. „A fost o alegere între haos și normalitate, iar Oradea a ales firescul, stabilitatea, valorile europene".
Moisa a evocat și rolul jucat de elitele epocii - Aurel Lazăr, Coriolan Pop, dar și primarul de atunci, Rimler Károly, personalitate vizionară care a promovat ideea unei comunități unite, bazate pe cooperare și respect reciproc.
Defilări militare și momente artistice dedicate istoriei
Ceremoniile s-au încheiat în Piața Unirii, la statuia Regelui Ferdinand I, unde orădenii au asistat la un impresionant moment artistic oferit de Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul" din București: exerciții Drill Team și un recital susținut de Muzica Militară a brigăzii.
Primăria Oradea transmite mulțumiri tuturor instituțiilor implicate, oficialităților, invitaților și cetățenilor care au luat parte la comemorarea acestei zile fundamentale pentru istoria orașului. Sărbătorirea a 106 ani de la instaurarea administrației românești în Oradea înseamnă înainte de toate o reafirmare a direcției în care orașul merge: spre unitate, dezvoltare și demnitate.