Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Noul ministru al Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a depus jurământul la Palatul Cotroceni / Ministrul nu a adresat niciun discurs după învestire

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian, rectorul Universității Ștefan cel Mare din Suceava, a depus jurământul la Palatul Cotroceni. Dimian a fost propus și validat, în unanimitate, pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în urmă cu o zi, în cadrul Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal. Amintim, funcția de ministru al Educației a fost vacantă mai mult de 2 luni după demisia lui Daniel David din 22 decembrie 2025.

Mihai Dimian, noul ministru al Educației și Cercetării, are ca cercetător scoruri medii la impactul activității științifice, obținute mai ales prin articole de grup apărute în publicații controversate, potrivit unei analize Edupedu.ro

Noul ministru al Educației, Mihai Dimian a depus jurământul la Palatul Cotroceni, la ora 16, după ce astăzi, președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul de numire.

Mihai Dimian este al 32-lea ministru în ultimii 36 de ani.

Ceremonia a fost una scurtă: după intonarea imnului, Mihai Dimian a depus jurământul, fără să țină vreun discurs.


Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

O zi a memoriei, recunoștinței și responsabilității

106 ani de la eliberarea Oradiei

O zi a memoriei, recunoștinței și responsabilității

Luni, 21 aprilie 2025, Municipiul Oradea a celebrat 106 ani de la eliberarea orașului și instaurarea administrației românești, într-un moment de profundă încărcătură istorică și simbolică. La fel ca în 1919, această zi s-a suprapus cu sărbătoarea Învierii Domnului - o coincidență care a accentuat dimensiunea de renaștere și speranță a evenimentelor comemorate.

Ceremoniile oficiale au debutat cu slujba religioasă de Te Deum la Biserica cu Lună, urmată de o procesiune pe jos până la statuia generalului Traian Moșoiu - loc emblematic pentru istoria orașului. Aici, după intonarea Imnului Național și prezentarea onorului militar, au fost rostite discursuri care au reafirmat valorile ce au stat la baza Marii Uniri și a reintegrării Oradiei în granițele României moderne.
Primarul Florin Birta: „Prezența președintelui Ilie Bolojan e o punte vie între trecut și prezent"
În discursul său, primarul municipiului Oradea, Florin Birta, a subliniat nu doar semnificația istorică a zilei de 20 aprilie 1919, ci și continuitatea valorilor de atunci în actuala construcție a orașului. „Intrarea trupelor române în Oradea, în frunte cu generalul Traian Moșoiu, a însemnat mai mult decât un act militar. A fost o revenire la firescul lucrurilor, un gest care a redat comunității noastre încrederea într-un viitor comun, într-o țară unită, stabilă și demnă", a declarat acesta.
Primarul a evidențiat în mod special prezența în Oradea a președintelui interimar al României, domnul Ilie Bolojan, amintind orădenilor că „pentru noi, cei care îl cunoaștem bine, prezența sa aici știm că are o semnificație aparte. E o punte vie între trecut și prezent, între liderii care au venit odinioară în orașul nostru pentru a-i reda speranța și cei care astăzi au datoria de a o păstra".
Florin Birta a vorbit și despre responsabilitatea generației actuale de a duce mai departe moștenirea celor care au luptat pentru România Mare, îndemnându-i pe orădeni să contribuie cu demnitate și muncă la dezvoltarea orașului. În încheiere, edilul a adus mulțumiri tuturor celor prezenți, delegațiilor oficiale și în mod special militarilor Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul", care au oferit un moment ceremonial de mare ținută.
Ilie Bolojan: „Oradea e un exemplu de comunitate care contribuie activ la progresul României"
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a transmis un mesaj de recunoștință față de întreaga comunitate orădeană și a subliniat că România este o sumă de comunități care contribuie în egală măsură la dezvoltarea întregii țări: „Țara nu se schimbă doar din București, ci din miile de sate și orașe ale acestei țări. Dacă Oradea și județul Bihor au progresat în acești ani, este pentru că oameni extraordinari - din sectorul public și cel privat - și-au făcut datoria".
În alocuțiunea sa, Ilie Bolojan a evocat și momentul simbolic al intrării Armatei Române în Oradea în 1919, descriind venirea trupelor conduse de generalul Moșoiu ca pe o „înviere a neamului românesc", într-un context european dominat de instabilitate. Acesta a adus un omagiu liderilor de atunci - regele Ferdinand, regina Maria, Iuliu Maniu, Ionel Brătianu - dar și simbolurilor locale ale unității naționale, reprezentate de episcopii Roman Ciorogariu și Radu Demetriu, ale căror statui veghează astăzi Piața Unirii.
„Sunt aici nu doar din respect pentru Oradea și Bihor, ci și pentru a le mulțumi tuturor celor care, prin munca lor, construiesc zi de zi această țară. Nicio realizare nu este individuală, ci rezultatul colaborării și al efortului comun", a concluzionat președintele interimar.
Istoricul Gabriel Moisa: „20 aprilie 1919 - un moment astral în istoria României"
În intervenția sa, istoricul Gabriel Moisa a reamintit contextul complicat în care a avut loc eliberarea orașului, evidențiind că Armata Română a fost întâmpinată cu brațele deschise de o comunitate aflată între două lumi: una bolșevizantă, instabilă, și alta democratică, așezată. „A fost o alegere între haos și normalitate, iar Oradea a ales firescul, stabilitatea, valorile europene".
Moisa a evocat și rolul jucat de elitele epocii - Aurel Lazăr, Coriolan Pop, dar și primarul de atunci, Rimler Károly, personalitate vizionară care a promovat ideea unei comunități unite, bazate pe cooperare și respect reciproc.
Defilări militare și momente artistice dedicate istoriei
Ceremoniile s-au încheiat în Piața Unirii, la statuia Regelui Ferdinand I, unde orădenii au asistat la un impresionant moment artistic oferit de Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul" din București: exerciții Drill Team și un recital susținut de Muzica Militară a brigăzii.
Primăria Oradea transmite mulțumiri tuturor instituțiilor implicate, oficialităților, invitaților și cetățenilor care au luat parte la comemorarea acestei zile fundamentale pentru istoria orașului. Sărbătorirea a 106 ani de la instaurarea administrației românești în Oradea înseamnă înainte de toate o reafirmare a direcției în care orașul merge: spre unitate, dezvoltare și demnitate.

Trimite email
joi, 12 martie 2026 la 23:19:53 Ora standard a Europei de Est