Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Campanie de prevenire a fraudelor informatice, derulată de polițiștii din Bihor

Peste 40 de activități pentru prevenirea fraudelor informatice


Campanie de prevenire a fraudelor informatice, derulată de polițiștii din Bihor
Peste 1.500 de angajați ai unor societăți comerciale, studenți și persoane de vârsta a treia au fost informați de polițiștii din Bihor despre cum să prevină victimizarea prin fraude on-line.

Pe parcursul acestui an, polițiștii Compartimentului de Analiză și Prevenire a Criminalității, alături de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bihor, împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Oradea au continuat acțiunile de informare a populației, în cadrul proiectelor preventive „Cyber Smart" și „Siguranța în on-line începe cu tine, fii informat și protejat", demarate în cursul anului 2025, de polițiștii din Bihor.
Astfel, polițiștii din Bihor au derulat peste 40 de activități pentru prevenirea fraudelor informatice, în cadrul cărora au fost organizate întâlniri cu reprezentanți și angajați ai unor societăți comerciale din municipiul Oradea, cu persoane de vârsta a treia, cu studenți, profesori și reprezentanți ai unor instituții publice, activități în cadrul cărora au fost prezentate detalii despre cele mai noi moduri de operare privind fraudele cu investiții, despre încercările de fraudare prin tehnica numită „spoofing" sau alte metode de fraudare, despre ce sunt aceste fraude, cum pot afecta utilizatorii și cum ne putem proteja de ele.
Cetățenii au fost informați despre infracțiunile de înșelăciune în mediul online care au ca bază folosirea în mod nelegitim a imaginii unor personalități cunoscute și a unor companii de distribuție de utilități, prin care utilizatorii sunt induși în eroare, prin postări sponsorizate/reclame pe rețelele sociale, să investească în acțiuni/criptomonede, cu promisiunea falsă a unor câștiguri ipotetice, constând în sume de bani de câteva ori mai mari decât investiția inițială.
Publicul a fost informat că, prin această metodă, infractorii încearcă să obțină date personale, financiare sau chiar să convingă victimele să instaleze aplicații de control la distanță pe dispozitivele lor, care le permit acestora să preia controlul dispozitivului.
În întâlnirile derulate cu cetățenii, polițiștii de la prevenire și cei ai Serviciului de Investigații Criminale au detaliat modul de operare în cazul unor astfel de fraude, explicând că, în fapt, infractorii adresează publicului invitația de a accesa anumite link-uri care conduc utilizatorii către o pagină, unde li se solicită să completeze datele personale și să constituie un depozit. Pe site, sunt postate și testimoniale false ale unor „câștigători" care se bucură că au investit în acțiunile promovate ca fiind fabulos de rentabile.
Pentru a spori încrederea publicului în anunțurile false, mai multe personalități publice, a căror imagine a fost prelucrată folosindu-se programe/aplicații de editare pe bază de inteligență artificială, „recomandă" cumpărarea acestor acțiuni rentabile.
De asemenea, polițiștii le-au prezentat cetățenilor cu care au interacționat detalii despre tehnica de fraudare „spoofing" prin apeluri telefonice, prin care persoanele sunt contactate telefonic de către indivizi care se prezintă ca fiind reprezentanți ai unor instituții publice, folosind numere de telefon aparent legitime, de încredere pentru destinatar (unele afișate public pe site-urile unor instituții publice). Aceste apeluri sunt, de fapt, tentative de fraudă, realizate prin tehnica numită „spoofing", care permite clonarea unui număr de telefon și afișarea pe ecranul telefonului victimei a unui număr real al unei instituții, deși apelul nu provine de la aceasta.
Totodată, polițiștii le-au prezentat cetățenilor detalii despre o altă tendință de înșelăciune, prin intermediul aplicațiilor de mesagerie, prin care, sub pretextul simplu al „exprimării unui vot online în cadrul unui concurs", autorii încearcă să atragă utilizatorii într-o schemă de înșelăciune în mediul online.
De asemenea, în cadrul activităților preventive, au fost prezentate alte moduri de operare privind fraudele prin telefon, fraudele cu carduri, despre înșelăciunile electronice și despre fraudele bancare, aducându-se în atenția publicului exemple de astfel de infracțiuni și recomandări concrete pentru a reduce riscul de vulnerabilitate.
Polițiștii au insistat, în expunerile preventive, pe măsurile de precauție care trebuie luate, respectiv parole puternice, atenție sporită la link-uri/atașamente provenite din surse necunoscute, nedivulgarea datelor personale, autentificare multi-factor.
Peste 1.500 de persoane au fost informate, în perioada de referință, pe acest subiect.
Polițiștii de prevenire, alături de cei de investigații criminale și de cei de la crimă organizată din Bihor, continuă, pe parcursul acestui an, acțiunile pentru siguranța pe Internet, în contextul în care prevenirea criminalității informatice constituie o prioritate în domeniul prevenirii criminalității.
Atenție la apelurile false! Infractorii folosesc tehnica „spoofing" pentru a se da drept reprezentanți ai unor instituții publice!
Prin tehnica de fraudare „spoofing" prin apeluri telefonice, persoanele sunt contactate telefonic de către indivizi care se prezintă ca fiind reprezentanți ai unor instituții publice, folosind numere de telefon aparent legitime, de încredere pentru destinatar (unele afișate public pe site-urile unor instituții publice). Aceste apeluri sunt, de fapt, tentative de fraudă, realizate prin tehnica numită „spoofing", care permite clonarea unui număr de telefon și afișarea pe ecranul telefonului victimei a unui număr real al unei instituții, deși apelul nu provine de la aceasta.
Prin această metodă, infractorii încearcă să obțină date personale, financiare sau chiar să convingă victimele să instaleze aplicații de control la distanță pe dispozitivele lor, care le permit acestora să preia controlul dispozitivului.
Această tehnică este adesea folosită în campaniile de tip phishing sau în răspândirea de malware, pentru că oferă destinatarului falsa impresie că apelul telefonic vine de fapt de la o sursă de încredere, lucru care îl poate face mai puțin vigilent.
ATENȚIE: Instituțiile publice NU vor solicita niciodată prin telefon:
Accesarea unor link-uri necunoscute
Instalarea de aplicații pe telefon sau calculator
Furnizarea de date personale, bancare, parole sau coduri de autentificare
Dacă primiți un apel suspect, chiar dacă pare că vine de pe un număr oficial al unei instituții publice, nu oferiți informații și nu urmați instrucțiunile apelantului. Închideți apelul și verificați autenticitatea acestuia contactând instituția respectivă prin intermediul canalelor oficiale.
Cum vă puteți proteja?
Nu furnizați date personale la telefon, indiferent cine se prezintă la celălalt capăt al firului.
Nu descărcați aplicații la cererea unui necunoscut.
Nu apăsați pe link-uri primite în urma unui apel telefonic de la necunoscuți, indiferent de calitatea pe care și-o declină.
Verificați informația direct la instituția respectivă, prin apelarea unui număr cunoscut sau prin prezentarea la sediu.
Pentru informații suplimentare, vă încurajăm să consultați întotdeauna site-urile oficiale ale instituțiilor publice și să evitați sursele neoficiale de informare.
Atenție la fraudele cu investiții!
Polițiștii vă sfătuiesc cum să nu cădeți victime ale acestor fraude

Investițiile online au devenit din ce în ce mai populare în ultimii ani, dar această creștere a dat naștere și unui fenomen periculos, și anume fraudele cu investiții, prin care indivizi sau entități necinstite promit investitorilor potențiali oportunități de investiții extrem de profitabile, dar care, în realitate, nu există sau sunt înșelătoare.
Aceste fraude, denumite și investment frauds, pot fi devastatoare pentru cei care le cad pradă, lăsându-i cu buzunarele goale și visurile spulberate.
Ce sunt aceste fraude, cum se manifestă, cum pot afecta utilizatorii și, cel mai important, cum vă puteți proteja de ele:
Investment frauds reprezintă scheme diversificate și pot include tranzacții cu acțiuni fictive, criptomonede inexistente, scheme piramidale sau produse financiare fictive.
Din sesizările primite, s-a constatat faptul că persoanele vătămate ar fi accesat pe diferite rețele de socializare postări ce conțineau reclame cu privire la servicii de investiții financiare, iar după aceea au furnizat date de contact pe formularele puse la dispoziție în acele reclame.
În continuare, ar fi fost contactate telefonic de persoane necunoscute, care utilizau numere de telefon atât românești, cât și din Marea Britanie.
Autorii, după discuții repetate, reușesc, de obicei, să convingă victimele să se înscrie pe diferite platforme de investiții online. Investițiile sunt destul de mici la început, de ordinul a câteva sute de euro. Investiția constă în achiziționarea de cryptomonede și transferarea acestora către portofelele electronice indicate de către autori.
Sumele respective apar apoi în contul victimei deschis pe acele platforme de investiții.
În multe situații, sub pretextul că vor acorda suport tehnic, atacatorii conving persoanele vătămate să își instaleze pe dispozitivele electronice folosite (telefon, tabletă, laptop etc.) aplicații de tip remote desktop (control de la distanță), prin care aceștia capătă control total al acelor dispozitive.
Astfel, fără să conștientizeze efectul acțiunii lor, utilizatorii oferă atacatorilor acces la toate datele personale și bancare, accesibile prin intermediul dispozitivelor.
Persoanele vătămate sunt convinse să trimită mai multe sume de bani (cryptomonedă) deoarece se creează aparența că investițiile sunt profitabile ajungându-se, astfel, chiar la sume de zeci de mii de euro „investiți" în astfel de scheme frauduloase.
În momentul în care se încearcă retragerea sumelor de bani, sunt inventate o serie de pretexte și scenarii prin care autorii încearcă să convingă victimele că, pentru a beneficia de acel profit, trebuie să transfere mai multe sume de bani, sub pretexte precum: taxe de retragere, garanții transferuri, amenzi etc.
În paralel, datele accesibile prin dispozitivele compromise sunt exploatate în diferite moduri, cum ar fi deschiderea de conturi pe diferite platforme de tranzacționare cyptomonede, transferuri bancare frauduloase, spălare de bani etc.
Una dintre modalitățile de fraudare frecvent întâlnite în situația în care utilizatorii oferă atacatorilor acces la propriile dispozitive și la datele bancare este contractarea de credite online în numele persoanelor vătămate și sustragerea banilor.
Alte modalități de inducere în eroare a potențialilor investitori pot fi reprezentate de promovarea unor anunțuri, în general pe rețele de socializare, în care se folosesc imaginile unor companii cunoscute, listate la bursă, cu promisiunea unor câștiguri imediate foarte mari, prin „cumpărarea de acțiuni" care vor „genera dividende" de zeci de mii de lei „direct pe cardul" utilizatorilor.
În astfel de cazuri, atacatorii se folosesc de link-uri malițioase, cu ajutorul cărora încearcă să obțină date personale și financiare de la utilizatori.
Caracteristici generale identificate:
Promisiunea de îmbogățire rapidă: Fraudele cu investiții adesea încep cu promisiuni tentante de profituri rapide și sigure. Promotorii fraudelor încearcă să atragă „investitori" folosind limbaj tentant, cum ar fi „dublați-vă investiția într-o săptămână" sau „profituri garantate";
Ușurința cu care se renunță la sumele de bani: persoanele vătămate sunt convinse să transfere sume, uneori foarte mari, de bani/cryptomonede de către entități/persoane necunoscute, atât în faza incipientă, cât și ulterior;
Cedarea controlului: Persoanele vătămate renunță cu ușurință, din cauza dorinței de îmbogățire rapidă și pe fondul lipsei de cunoștințe tehnice, la orice măsura de securitate digitală, cedând total controlul dispozitivelor electronice folosite;
Nivel înalt de resurse tehnice pentru atacatori: De obicei, atacatorii dovedesc abilități sporite de utilizare a resurselor tehnice disponibile: numere de telefon multiple, caller ID spoofing (falsificarea identității apelantului), platforme false găzduite în afara Europei, anonimizarea tranzacțiilor cu crypto-monede etc.;
Presiune asupra investitorilor: De multe ori, promotorii fraudelor pot folosi tactici agresive de „publicitate" a „investițiilor", pentru a determina utilizatorii să acționeze rapid, precum termene limită sau oportunități exclusive care „dispar rapid". În acest mod încearcă să evite verificări amănunțite, care ar putea conduce la edificarea persoanelor vătămate cu privire la schema frauduloasă.
Atenție! În mod frecvent, fraudele cu investiții se caracterizează printr-o serie de informații limitate sau contradictorii despre investiții. Investitorii nu au acces la informațiile de bază, cum ar fi locația fizică a companiei sau strategiile de investiții, dar nu lipsesc promisiunile unor câștiguri exagerate.
Investment frauds pot avea impact financiar și emoțional semnificativ asupra victimelor.
Investitorii pierd bani și, în unele cazuri, economiile de o viață. Pierderea financiară poate duce la stres, depresie și alte probleme de natură socială, familială etc. De asemenea, încrederea în propria judecată poate fi afectată.
ÎNȘELĂCIUNEA „Apreciază postări pentru bani!"
Sub pretextul simplu al „aprecierii postărilor pentru bani", autorii încearcă să atragă utilizatorii într-o schemă de înșelăciune în mediul online.
Activitatea infracțională începe cu primirea de către utilizatori a unor mesaje nesolicitate, formulate în limba engleză sau română, care îi îndeamnă să aprecieze anumite postări pe rețelele de socializare, în special clipuri de pe platforme de specialitate, promițându-le acestă activitate ca fiind un al doilea job sau un venit pasiv.
Pentru a crea o iluzie de legitimitate, autorii trimit sume mici de bani în conturile utilizatorilor care apreciază postările. Aceste sume se încadrează între 10 și 50 de lei, fiind menite să stimuleze participarea și să câștige încrederea potențialelor victime.
În etapa următoare, potențialele persoane vătămate sunt încurajate să investească sume mai mari pe platforme care promit câștiguri substanțiale. Aceste promisiuni sunt întărite de invitații de a se alătura grupurilor de discuții pe o platformă de mesagerie online, unde presupuși „specialiști" în investiții îi vor ghida pentru a obține profituri mai mari. Totuși, acești „specialiști" sunt de fapt autorii, care folosesc tehnici de manipulare, pentru a extrage date sensibile și sume importante de bani de la persoanele vătămate.
Acest mod de operare se bazează pe mai mulți factori, printre care putem aminti:
1.Autorii utilizează tehnici de manipulare psihologică, apelând în special la promisiunea de îmbogățire rapidă, câștigarea unor sume de bani fără prea mare efort pentru a induce utilizatorii în eroare și a-i determina să acționeze în conformitate cu dorințele lor;
2.Autorii profită de naivitatea și lipsa de informare a utilizatorilor în ceea ce privește amenințările cibernetice pentru a-și atinge scopurile;

3.Prin intermediul acestor activități infracționale, în unele cazuri, autorii reușesc să obțină și date personale de identificare, financiare și de autentificare la aplicațiile folosite de utilizatori, expunându-i, totodată, și la alte riscuri, mai exact, utilizarea datelor în vederea săvârșirii altor infracțiuni.
Recomandăm cetățenilor să fie precauți și să evite orice interacțiune cu mesaje sau linkuri suspecte pe platformele de socializare, ori care promit îmbogățirea rapidă și fără efort!
PENTRU PREVENIREA UNOR ASTFEL DE ÎNCERCĂRI DE FRAUDARE,
VĂ PROPUNEM SĂ AVEȚI ÎN VEDERE URMĂTOARELE RECOMANDĂRI:
1.Educație financiară: Cea mai eficientă modalitate de a vă proteja împotriva investment frauds este să vă educați permanent în domeniul investițiilor. Înțelegeți ce înseamnă o investiție sigură, cum să recunoașteți semnele de avertizare ale unei fraude și să fiți sceptici înainte de a investi bani.
2.Educație digitală: marea majoritate a atacurilor informatice pot fi prevenite prin măsuri elementare de igienă cibernetică - parole puternice, atenție sporită la link-uri/atașamente provenite din surse necunoscute, nedivulgarea datelor personale, autentificare multi-factor.
3.Verificați cu atenție firma/platforma prin intermediul căreia urmează să vă plasați investițiile: Orice firmă sau persoană care oferă servicii de investiții trebuie să fie licențiată și autorizată. Verificați întotdeauna background-ul unei companii și asigurați-vă că au licența adecvată. Vă recomandăm să vizitați și site-ul.
4.Atenție la promisiunile nerealiste: Dacă sună prea bine pentru a fi adevărat, este mai mult decât posibil să fie o fraudă. Păstrați un simț critic și nu vă lăsați înșelați de promisiuni nerealiste de profituri. Fiți sceptici față de promisiunile de câștiguri imense și rapide, dar și față de anunțuri care se prezintă ca oferte pe termen limitat. Investițiile financiare presupun riscuri și nicio entitate autorizată nu poate garanta profituri!
5.Nu oferiți informații personale sau financiare altor părți decât celor autorizate. Cumpărarea de acțiuni nu poate fi realizată decât printr-un intermediar autorizat și acesta nu solicită plăți sau date personale prin intermediul unei pagini de internet.
6.Cerere de informații scrise: Solicitați întotdeauna informații scrise, cum ar fi prospectele de investiții, detaliile companiei sau orice alt document relevant. Citiți cu atenție aceste documente și asigurați-vă că înțelegeți toate aspectele implicate.
7.Consultați un expert financiar terț: Dacă sunteți nesigur cu privire la o oportunitate de investiții, consultați un expert financiar independent. Aceștia vă pot oferi sfaturi și pot evalua legitimitatea investiției.
8.Nu cedați presiunii de transfer de bani: Promotorii fraudelor pot folosi tactici agresive pentru a determina investitorii să acționeze rapid, precum termene limită sau oportunități exclusive care „dispar rapid".
9.Raportați fraudele: Dacă sunteți victima unei fraude cu investiții sau suspectați că cineva vă încearcă să vă înșele, raportați situația autorităților financiare și poliției.
*
Apelul de urgenţă, prin care ne găsiţi mereu la datorie, este 112.

Trimite email

marți, 4 noiembrie 2025, 19:48:18 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

„Crăciun cu Ramon”

Moș Crăciun există!

Pavel Bartoș revine pe marele ecran în rolul lui Ramon, într-o poveste de Crăciun plină de umor pentru întreaga familie.

Sărbătorile vin mai devreme anul acesta. Odată cu lansarea posterului oficial al filmului Crăciun cu Ramon, începe numărătoarea inversă până la cea mai așteptată premieră a iernii, un film cald, plin de culoare, umor, emoție și iubire care promite să readucă spiritul autentic al Crăciunului pe marele ecran. „Crăciun cu Ramon este acel film de Crăciun pe care l-ai așteptat de atâția ani.", spune Pavel Bartoș...