Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

19 octombrie 2026

Cum se pregătesc profesorii să țină pasul cu elevii care folosesc deja inteligența artificială?

Tot mai mulți profesori vor să înțeleagă tehnologia pe care elevii o folosesc deja, să își pregătească lecțiile mai eficient și să creeze activități mai atractive. Un program acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și eligibil pentru Prima de carieră didactică le oferă posibilitatea să învețe practic, în sesiuni live, online, alături de un formator: Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.

Vrei să afli mai multe despre curs înainte de a te înscrie?

Pe 20 octombrie, de la ora 18.00, Fundația pentru Educație Digitală organizează un webinar gratuit de prezentare a cursului „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”. Profesorii interesați pot afla cum se desfășoară sesiunile live, ce instrumente AI vor învăța să utilizeze și pot pune întrebări despre program. Participarea este gratuită, cu înscriere prealabilă: https://ai.fped.org/webinarii
Inteligența artificială este deja prezentă în viața elevilor: o folosesc pentru a căuta informații, pentru a redacta texte, pentru explicații și pentru rezolvarea unor exerciții. Pentru profesori apar întrebări noi: cum verificăm răspunsurile generate de AI? Cum încurajăm gândirea critică? Și cum folosim aceste instrumente fără să pierdem din vedere rolul esențial al profesorului?
În același timp, AI poate fi un sprijin în pregătirea materialelor didactice, adaptarea exercițiilor la nivelul clasei sau conceperea unor activități interactive. Pentru a valorifica aceste oportunități, cadrele didactice au nevoie nu doar de acces la instrumente, ci și de exemple relevante, exercițiu și îndrumare.

De ce vor profesorii să învețe să folosească AI?

Din experiențele participanților la programele Fundației pentru Educație Digitală se conturează trei motivații importante:
*dorința de a înțelege instrumentele pe care elevii le folosesc deja și de a-i ghida spre o utilizare responsabilă
*nevoia de a ține pasul cu schimbările tehnologice, fără să fie necesară o pregătire tehnică avansată
*interesul pentru lecții mai atractive și pentru reducerea timpului alocat unor sarcini repetitive.
De la fișe de lucru și teste adaptate la materiale vizuale și idei pentru proiecte, aplicațiile sunt diverse. Dar rezultatele generate trebuie verificate și adaptate, iar deciziile didactice rămân ale profesorului.

De la reticență la încredere: experiențele profesorilor

Profesorii care au parcurs deja cursul descriu atât câștiguri practice, cât și o schimbare de perspectivă asupra inteligenței artificiale.
Ana Maria Bîgu, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Nr. 1 Tunari, evidențiază atât sprijinul formatorului, cât și timpul câștigat în activitatea didactică:
„Apreciez în mod deosebit răbdarea instructorului, doamna Nicolici, care ne-a oferit trucuri valoroase pentru a obține exact rezultatele dorite atunci când folosim AI.
De când am integrat inteligența artificială la clasă, nivelul meu de stres a scăzut considerabil și mă bucur de mult mai mult timp liber. Sincer, nu îmi mai pot imagina activitatea didactică fără acest sprijin”.
„M-a surprins diversitatea instrumentelor descoperite și posibilitatea de a crea materiale didactice interactive, creative și adaptate nevoilor fiecărui elev”, declară Andreea Raluca Misaroș, învățătoare la Școala Gimnazială „Alexandru Bohățiel”, Vultureni, județ Cluj.
În opinia sa, AI nu înlocuiește experiența cadrului didactic: „Am înțeles că inteligența artificială nu înlocuiește creativitatea și experiența profesorului, ci le poate completa și valorifica, atunci când este utilizată responsabil”.
„Acum privesc cu multă recunoștință și responsabilitate aceste instrumente pe care, până acum, nu le-am luat în serios, fiind chiar ușor reticentă în privința folosirii lor la clasă”, susține Antoaneta Mărășescu, profesoară de biologie la Liceul Tehnologic „Lorin Sălăgean”.
Profesoara spune că a descoperit instrumente precum ChatGPT, Gemini, NotebookLM și Canva, pe care își propune să le folosească în activitatea la clasă. Experiența ei arată că formarea poate fi utilă inclusiv celor care pornesc cu rezerve în privința tehnologiei.

15 ore live, online, cu formator — nu lecții video preînregistrate

Pentru a răspunde acestor nevoi, Fundația pentru Educație Digitală organizează cursul „Introducere în Inteligența Artificială pentru educație”, acreditat de Ministerul Educației și Cercetării și adresat profesorilor, învățătorilor și educatorilor.
Diferența importantă față de un curs online bazat pe înregistrări este modul de desfășurare: cele 15 ore de formare au loc în direct, la datele și orele stabilite pentru fiecare grupă, alături de un formator. Participanții pot pune întrebări, primesc explicații în timp real și lucrează pe exemple din activitatea școlară. Cursul presupune participare sincronă, nu vizionarea în ritm propriu a unor materiale înregistrate.

Programul include și 10 ore de activitate individuală, pentru aplicarea celor învățate.

Participanții explorează instrumente precum ChatGPT, Gemini, Copilot, NotebookLM și Canva, utilizări pentru pregătirea lecțiilor, materiale educaționale și diferențierea activităților, dar și principii de verificare a informațiilor și utilizare responsabilă a AI.
Grupele sunt organizate în diferite intervale orare, inclusiv pentru categorii de participanți cu nevoi apropiate, cum ar fi învățătorii și profesorii din diferite arii curriculare.

Program acreditat și eligibil pentru Prima de carieră didactică

Cursul are o durată totală de 25 de ore (15 ore live și 10 ore de activitate individuală) și acordă 1 credit ECTS. Costul participării este de 975 lei, iar programul este eligibil pentru plata prin Prima de carieră didactică. Fiind online, poate fi urmat din orice localitate din țară, păstrând interacțiunea directă cu formatorul și cu ceilalți participanți.
Cum se pot înscrie profesorii interesați?
Programa, calendarul grupelor, condițiile de participare și formularul de înscriere sunt disponibile la ai.fped.org.

Campanie de prevenire a fraudelor informatice, derulată de polițiștii din Bihor

Peste 40 de activități pentru prevenirea fraudelor informatice


Campanie de prevenire a fraudelor informatice, derulată de polițiștii din Bihor
Peste 1.500 de angajați ai unor societăți comerciale, studenți și persoane de vârsta a treia au fost informați de polițiștii din Bihor despre cum să prevină victimizarea prin fraude on-line.

Pe parcursul acestui an, polițiștii Compartimentului de Analiză și Prevenire a Criminalității, alături de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bihor, împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Oradea au continuat acțiunile de informare a populației, în cadrul proiectelor preventive „Cyber Smart" și „Siguranța în on-line începe cu tine, fii informat și protejat", demarate în cursul anului 2025, de polițiștii din Bihor.
Astfel, polițiștii din Bihor au derulat peste 40 de activități pentru prevenirea fraudelor informatice, în cadrul cărora au fost organizate întâlniri cu reprezentanți și angajați ai unor societăți comerciale din municipiul Oradea, cu persoane de vârsta a treia, cu studenți, profesori și reprezentanți ai unor instituții publice, activități în cadrul cărora au fost prezentate detalii despre cele mai noi moduri de operare privind fraudele cu investiții, despre încercările de fraudare prin tehnica numită „spoofing" sau alte metode de fraudare, despre ce sunt aceste fraude, cum pot afecta utilizatorii și cum ne putem proteja de ele.
Cetățenii au fost informați despre infracțiunile de înșelăciune în mediul online care au ca bază folosirea în mod nelegitim a imaginii unor personalități cunoscute și a unor companii de distribuție de utilități, prin care utilizatorii sunt induși în eroare, prin postări sponsorizate/reclame pe rețelele sociale, să investească în acțiuni/criptomonede, cu promisiunea falsă a unor câștiguri ipotetice, constând în sume de bani de câteva ori mai mari decât investiția inițială.
Publicul a fost informat că, prin această metodă, infractorii încearcă să obțină date personale, financiare sau chiar să convingă victimele să instaleze aplicații de control la distanță pe dispozitivele lor, care le permit acestora să preia controlul dispozitivului.
În întâlnirile derulate cu cetățenii, polițiștii de la prevenire și cei ai Serviciului de Investigații Criminale au detaliat modul de operare în cazul unor astfel de fraude, explicând că, în fapt, infractorii adresează publicului invitația de a accesa anumite link-uri care conduc utilizatorii către o pagină, unde li se solicită să completeze datele personale și să constituie un depozit. Pe site, sunt postate și testimoniale false ale unor „câștigători" care se bucură că au investit în acțiunile promovate ca fiind fabulos de rentabile.
Pentru a spori încrederea publicului în anunțurile false, mai multe personalități publice, a căror imagine a fost prelucrată folosindu-se programe/aplicații de editare pe bază de inteligență artificială, „recomandă" cumpărarea acestor acțiuni rentabile.
De asemenea, polițiștii le-au prezentat cetățenilor cu care au interacționat detalii despre tehnica de fraudare „spoofing" prin apeluri telefonice, prin care persoanele sunt contactate telefonic de către indivizi care se prezintă ca fiind reprezentanți ai unor instituții publice, folosind numere de telefon aparent legitime, de încredere pentru destinatar (unele afișate public pe site-urile unor instituții publice). Aceste apeluri sunt, de fapt, tentative de fraudă, realizate prin tehnica numită „spoofing", care permite clonarea unui număr de telefon și afișarea pe ecranul telefonului victimei a unui număr real al unei instituții, deși apelul nu provine de la aceasta.
Totodată, polițiștii le-au prezentat cetățenilor detalii despre o altă tendință de înșelăciune, prin intermediul aplicațiilor de mesagerie, prin care, sub pretextul simplu al „exprimării unui vot online în cadrul unui concurs", autorii încearcă să atragă utilizatorii într-o schemă de înșelăciune în mediul online.
De asemenea, în cadrul activităților preventive, au fost prezentate alte moduri de operare privind fraudele prin telefon, fraudele cu carduri, despre înșelăciunile electronice și despre fraudele bancare, aducându-se în atenția publicului exemple de astfel de infracțiuni și recomandări concrete pentru a reduce riscul de vulnerabilitate.
Polițiștii au insistat, în expunerile preventive, pe măsurile de precauție care trebuie luate, respectiv parole puternice, atenție sporită la link-uri/atașamente provenite din surse necunoscute, nedivulgarea datelor personale, autentificare multi-factor.
Peste 1.500 de persoane au fost informate, în perioada de referință, pe acest subiect.
Polițiștii de prevenire, alături de cei de investigații criminale și de cei de la crimă organizată din Bihor, continuă, pe parcursul acestui an, acțiunile pentru siguranța pe Internet, în contextul în care prevenirea criminalității informatice constituie o prioritate în domeniul prevenirii criminalității.
Atenție la apelurile false! Infractorii folosesc tehnica „spoofing" pentru a se da drept reprezentanți ai unor instituții publice!
Prin tehnica de fraudare „spoofing" prin apeluri telefonice, persoanele sunt contactate telefonic de către indivizi care se prezintă ca fiind reprezentanți ai unor instituții publice, folosind numere de telefon aparent legitime, de încredere pentru destinatar (unele afișate public pe site-urile unor instituții publice). Aceste apeluri sunt, de fapt, tentative de fraudă, realizate prin tehnica numită „spoofing", care permite clonarea unui număr de telefon și afișarea pe ecranul telefonului victimei a unui număr real al unei instituții, deși apelul nu provine de la aceasta.
Prin această metodă, infractorii încearcă să obțină date personale, financiare sau chiar să convingă victimele să instaleze aplicații de control la distanță pe dispozitivele lor, care le permit acestora să preia controlul dispozitivului.
Această tehnică este adesea folosită în campaniile de tip phishing sau în răspândirea de malware, pentru că oferă destinatarului falsa impresie că apelul telefonic vine de fapt de la o sursă de încredere, lucru care îl poate face mai puțin vigilent.
ATENȚIE: Instituțiile publice NU vor solicita niciodată prin telefon:
Accesarea unor link-uri necunoscute
Instalarea de aplicații pe telefon sau calculator
Furnizarea de date personale, bancare, parole sau coduri de autentificare
Dacă primiți un apel suspect, chiar dacă pare că vine de pe un număr oficial al unei instituții publice, nu oferiți informații și nu urmați instrucțiunile apelantului. Închideți apelul și verificați autenticitatea acestuia contactând instituția respectivă prin intermediul canalelor oficiale.
Cum vă puteți proteja?
Nu furnizați date personale la telefon, indiferent cine se prezintă la celălalt capăt al firului.
Nu descărcați aplicații la cererea unui necunoscut.
Nu apăsați pe link-uri primite în urma unui apel telefonic de la necunoscuți, indiferent de calitatea pe care și-o declină.
Verificați informația direct la instituția respectivă, prin apelarea unui număr cunoscut sau prin prezentarea la sediu.
Pentru informații suplimentare, vă încurajăm să consultați întotdeauna site-urile oficiale ale instituțiilor publice și să evitați sursele neoficiale de informare.
Atenție la fraudele cu investiții!
Polițiștii vă sfătuiesc cum să nu cădeți victime ale acestor fraude

Investițiile online au devenit din ce în ce mai populare în ultimii ani, dar această creștere a dat naștere și unui fenomen periculos, și anume fraudele cu investiții, prin care indivizi sau entități necinstite promit investitorilor potențiali oportunități de investiții extrem de profitabile, dar care, în realitate, nu există sau sunt înșelătoare.
Aceste fraude, denumite și investment frauds, pot fi devastatoare pentru cei care le cad pradă, lăsându-i cu buzunarele goale și visurile spulberate.
Ce sunt aceste fraude, cum se manifestă, cum pot afecta utilizatorii și, cel mai important, cum vă puteți proteja de ele:
Investment frauds reprezintă scheme diversificate și pot include tranzacții cu acțiuni fictive, criptomonede inexistente, scheme piramidale sau produse financiare fictive.
Din sesizările primite, s-a constatat faptul că persoanele vătămate ar fi accesat pe diferite rețele de socializare postări ce conțineau reclame cu privire la servicii de investiții financiare, iar după aceea au furnizat date de contact pe formularele puse la dispoziție în acele reclame.
În continuare, ar fi fost contactate telefonic de persoane necunoscute, care utilizau numere de telefon atât românești, cât și din Marea Britanie.
Autorii, după discuții repetate, reușesc, de obicei, să convingă victimele să se înscrie pe diferite platforme de investiții online. Investițiile sunt destul de mici la început, de ordinul a câteva sute de euro. Investiția constă în achiziționarea de cryptomonede și transferarea acestora către portofelele electronice indicate de către autori.
Sumele respective apar apoi în contul victimei deschis pe acele platforme de investiții.
În multe situații, sub pretextul că vor acorda suport tehnic, atacatorii conving persoanele vătămate să își instaleze pe dispozitivele electronice folosite (telefon, tabletă, laptop etc.) aplicații de tip remote desktop (control de la distanță), prin care aceștia capătă control total al acelor dispozitive.
Astfel, fără să conștientizeze efectul acțiunii lor, utilizatorii oferă atacatorilor acces la toate datele personale și bancare, accesibile prin intermediul dispozitivelor.
Persoanele vătămate sunt convinse să trimită mai multe sume de bani (cryptomonedă) deoarece se creează aparența că investițiile sunt profitabile ajungându-se, astfel, chiar la sume de zeci de mii de euro „investiți" în astfel de scheme frauduloase.
În momentul în care se încearcă retragerea sumelor de bani, sunt inventate o serie de pretexte și scenarii prin care autorii încearcă să convingă victimele că, pentru a beneficia de acel profit, trebuie să transfere mai multe sume de bani, sub pretexte precum: taxe de retragere, garanții transferuri, amenzi etc.
În paralel, datele accesibile prin dispozitivele compromise sunt exploatate în diferite moduri, cum ar fi deschiderea de conturi pe diferite platforme de tranzacționare cyptomonede, transferuri bancare frauduloase, spălare de bani etc.
Una dintre modalitățile de fraudare frecvent întâlnite în situația în care utilizatorii oferă atacatorilor acces la propriile dispozitive și la datele bancare este contractarea de credite online în numele persoanelor vătămate și sustragerea banilor.
Alte modalități de inducere în eroare a potențialilor investitori pot fi reprezentate de promovarea unor anunțuri, în general pe rețele de socializare, în care se folosesc imaginile unor companii cunoscute, listate la bursă, cu promisiunea unor câștiguri imediate foarte mari, prin „cumpărarea de acțiuni" care vor „genera dividende" de zeci de mii de lei „direct pe cardul" utilizatorilor.
În astfel de cazuri, atacatorii se folosesc de link-uri malițioase, cu ajutorul cărora încearcă să obțină date personale și financiare de la utilizatori.
Caracteristici generale identificate:
Promisiunea de îmbogățire rapidă: Fraudele cu investiții adesea încep cu promisiuni tentante de profituri rapide și sigure. Promotorii fraudelor încearcă să atragă „investitori" folosind limbaj tentant, cum ar fi „dublați-vă investiția într-o săptămână" sau „profituri garantate";
Ușurința cu care se renunță la sumele de bani: persoanele vătămate sunt convinse să transfere sume, uneori foarte mari, de bani/cryptomonede de către entități/persoane necunoscute, atât în faza incipientă, cât și ulterior;
Cedarea controlului: Persoanele vătămate renunță cu ușurință, din cauza dorinței de îmbogățire rapidă și pe fondul lipsei de cunoștințe tehnice, la orice măsura de securitate digitală, cedând total controlul dispozitivelor electronice folosite;
Nivel înalt de resurse tehnice pentru atacatori: De obicei, atacatorii dovedesc abilități sporite de utilizare a resurselor tehnice disponibile: numere de telefon multiple, caller ID spoofing (falsificarea identității apelantului), platforme false găzduite în afara Europei, anonimizarea tranzacțiilor cu crypto-monede etc.;
Presiune asupra investitorilor: De multe ori, promotorii fraudelor pot folosi tactici agresive de „publicitate" a „investițiilor", pentru a determina utilizatorii să acționeze rapid, precum termene limită sau oportunități exclusive care „dispar rapid". În acest mod încearcă să evite verificări amănunțite, care ar putea conduce la edificarea persoanelor vătămate cu privire la schema frauduloasă.
Atenție! În mod frecvent, fraudele cu investiții se caracterizează printr-o serie de informații limitate sau contradictorii despre investiții. Investitorii nu au acces la informațiile de bază, cum ar fi locația fizică a companiei sau strategiile de investiții, dar nu lipsesc promisiunile unor câștiguri exagerate.
Investment frauds pot avea impact financiar și emoțional semnificativ asupra victimelor.
Investitorii pierd bani și, în unele cazuri, economiile de o viață. Pierderea financiară poate duce la stres, depresie și alte probleme de natură socială, familială etc. De asemenea, încrederea în propria judecată poate fi afectată.
ÎNȘELĂCIUNEA „Apreciază postări pentru bani!"
Sub pretextul simplu al „aprecierii postărilor pentru bani", autorii încearcă să atragă utilizatorii într-o schemă de înșelăciune în mediul online.
Activitatea infracțională începe cu primirea de către utilizatori a unor mesaje nesolicitate, formulate în limba engleză sau română, care îi îndeamnă să aprecieze anumite postări pe rețelele de socializare, în special clipuri de pe platforme de specialitate, promițându-le acestă activitate ca fiind un al doilea job sau un venit pasiv.
Pentru a crea o iluzie de legitimitate, autorii trimit sume mici de bani în conturile utilizatorilor care apreciază postările. Aceste sume se încadrează între 10 și 50 de lei, fiind menite să stimuleze participarea și să câștige încrederea potențialelor victime.
În etapa următoare, potențialele persoane vătămate sunt încurajate să investească sume mai mari pe platforme care promit câștiguri substanțiale. Aceste promisiuni sunt întărite de invitații de a se alătura grupurilor de discuții pe o platformă de mesagerie online, unde presupuși „specialiști" în investiții îi vor ghida pentru a obține profituri mai mari. Totuși, acești „specialiști" sunt de fapt autorii, care folosesc tehnici de manipulare, pentru a extrage date sensibile și sume importante de bani de la persoanele vătămate.
Acest mod de operare se bazează pe mai mulți factori, printre care putem aminti:
1.Autorii utilizează tehnici de manipulare psihologică, apelând în special la promisiunea de îmbogățire rapidă, câștigarea unor sume de bani fără prea mare efort pentru a induce utilizatorii în eroare și a-i determina să acționeze în conformitate cu dorințele lor;
2.Autorii profită de naivitatea și lipsa de informare a utilizatorilor în ceea ce privește amenințările cibernetice pentru a-și atinge scopurile;

3.Prin intermediul acestor activități infracționale, în unele cazuri, autorii reușesc să obțină și date personale de identificare, financiare și de autentificare la aplicațiile folosite de utilizatori, expunându-i, totodată, și la alte riscuri, mai exact, utilizarea datelor în vederea săvârșirii altor infracțiuni.
Recomandăm cetățenilor să fie precauți și să evite orice interacțiune cu mesaje sau linkuri suspecte pe platformele de socializare, ori care promit îmbogățirea rapidă și fără efort!
PENTRU PREVENIREA UNOR ASTFEL DE ÎNCERCĂRI DE FRAUDARE,
VĂ PROPUNEM SĂ AVEȚI ÎN VEDERE URMĂTOARELE RECOMANDĂRI:
1.Educație financiară: Cea mai eficientă modalitate de a vă proteja împotriva investment frauds este să vă educați permanent în domeniul investițiilor. Înțelegeți ce înseamnă o investiție sigură, cum să recunoașteți semnele de avertizare ale unei fraude și să fiți sceptici înainte de a investi bani.
2.Educație digitală: marea majoritate a atacurilor informatice pot fi prevenite prin măsuri elementare de igienă cibernetică - parole puternice, atenție sporită la link-uri/atașamente provenite din surse necunoscute, nedivulgarea datelor personale, autentificare multi-factor.
3.Verificați cu atenție firma/platforma prin intermediul căreia urmează să vă plasați investițiile: Orice firmă sau persoană care oferă servicii de investiții trebuie să fie licențiată și autorizată. Verificați întotdeauna background-ul unei companii și asigurați-vă că au licența adecvată. Vă recomandăm să vizitați și site-ul.
4.Atenție la promisiunile nerealiste: Dacă sună prea bine pentru a fi adevărat, este mai mult decât posibil să fie o fraudă. Păstrați un simț critic și nu vă lăsați înșelați de promisiuni nerealiste de profituri. Fiți sceptici față de promisiunile de câștiguri imense și rapide, dar și față de anunțuri care se prezintă ca oferte pe termen limitat. Investițiile financiare presupun riscuri și nicio entitate autorizată nu poate garanta profituri!
5.Nu oferiți informații personale sau financiare altor părți decât celor autorizate. Cumpărarea de acțiuni nu poate fi realizată decât printr-un intermediar autorizat și acesta nu solicită plăți sau date personale prin intermediul unei pagini de internet.
6.Cerere de informații scrise: Solicitați întotdeauna informații scrise, cum ar fi prospectele de investiții, detaliile companiei sau orice alt document relevant. Citiți cu atenție aceste documente și asigurați-vă că înțelegeți toate aspectele implicate.
7.Consultați un expert financiar terț: Dacă sunteți nesigur cu privire la o oportunitate de investiții, consultați un expert financiar independent. Aceștia vă pot oferi sfaturi și pot evalua legitimitatea investiției.
8.Nu cedați presiunii de transfer de bani: Promotorii fraudelor pot folosi tactici agresive pentru a determina investitorii să acționeze rapid, precum termene limită sau oportunități exclusive care „dispar rapid".
9.Raportați fraudele: Dacă sunteți victima unei fraude cu investiții sau suspectați că cineva vă încearcă să vă înșele, raportați situația autorităților financiare și poliției.
*
Apelul de urgenţă, prin care ne găsiţi mereu la datorie, este 112.