Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

„Cheia Transilvaniei” – Oradea într-un volum publicat de un tânăr istoric turc

Lect. univ. dr. Yusuf Heper predă istoria la Universitatea din Izmir - Turcia

„Cheia Transilvaniei” – Oradea într-un volum publicat de un tânăr istoric turc

Relația istoricului cu Universitatea din Oradea a început încă din anii studenției sale, când a fost beneficiar al unei burse Erasmus. Apoi, Yusuf Heper și-a continuat studiile la Oradea grație unei burse de cercetare pe care a primit-o din partea statului turc.

După zece ani de muncă, profesorul din Izmir a publicat un volum de peste 500 de pagini în care se vorbește, pe larg, despre rolul strategic pe care îl avea Oradea în jocurile de putere dintre: Țările Române, Imperiul Habsburgic și Imperiul Otoman, acum aproape 400 de ani. „Am avut ocazia să studiez multe de documente din arhivele Imperiului Otoman, obținând astfel o perspectivă diferită asupra conflictelor ce au definit această parte a Europei în epoca lui Mihai Viteazul. E important să vezi istoria din ambele părți", explică tânărul istoric turc.
În volumul „Relațiile Imperiului Otoman cu Țările Române, 1564-1634", apărut la o prestigioasă editură turcă, Yeditepe Academi, Yusuf Heper afirmă că Cetatea Oradiei a jucat un rol important în conflictul care avea să redefinească harta răsăritului bătrânului continent. „Repetatele asedii ale cetății, care au culminat cu cucerirea acesteia și apoi cu ocuparea ei de către austrieci, arată clar că Oradea era cheia Transilvaniei, iar armatele otomane au asediat orașul tocmai pentru a tăia legăturile Transilvaniei cu Viena. Dacă voiau să controleze Transilvania, turcii aveau nevoie de Cetatea Oradiei", spune Yusuf Heper.
Considerat, în țara sa natală, ca fiind unul dintre cei mai buni cunoscători ai relațiilor româno-turce, Yusuf Heper a studiat și relațiile economice dintre otomani și Țările Române. Tributul, peșcheșul, haraciul, erau realități istorice ale acelor vremuri, realități de care adeseori depindeau tronul și chiar capul domnitorilor români. „Am descoperit în arhivele noastre documente despre obligațiile domnilor români de a reconstrui cetatea Chilia, Tighina și Cetatea Albă, fortificații prin intermediul cărora turcii controlau gurile Dunării. Interesant e faptul că, așa cum reiese din aceste documente, domnii români care au trimis pe șantier: muncitori, lemn, piatră, au beneficiat de o reducere proporțională a tributului datorat Porții".
Yusuf Heper a mai publicat, în calitate de coautor, un studiu despre regimul fanariot din Moldova și Țara Românească și, în prezent, cercetează arhivele căutând informații din perioada lui Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Matei Basarab, Vasile Lupu și, în mod special, despre Oradea. „An de an le vorbesc studenților mei despre istoria Oradiei, dar și despre orașul de astăzi, de care sunt îndrăgostit", spune tânărul istoric care va aduce și în acest an, patru bursieri tuci la Universitatea din Oradea.
Împreună cu cartea sa, Yusuf Heper va dona Bibliotecii Universității din Oradea alte câteva volume scrise de istorici de renume din țara sa. „Deși sunt în limba turcă, sunt câteva cărți importante, de care sper să se bucure cercetătorii români și de care, sunt convins, vor avea nevoie studenții mei veniți cu bursă la universitate", subliniază autorul primului volum despre relațiile dintre Transilvania și Imperiul Otoman, apărut până astăzi în Turcia. (E.C.)

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:28:46 Ora standard a Europei de Est