Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

„Cheia Transilvaniei” – Oradea într-un volum publicat de un tânăr istoric turc

Lect. univ. dr. Yusuf Heper predă istoria la Universitatea din Izmir - Turcia

„Cheia Transilvaniei” – Oradea într-un volum publicat de un tânăr istoric turc

Relația istoricului cu Universitatea din Oradea a început încă din anii studenției sale, când a fost beneficiar al unei burse Erasmus. Apoi, Yusuf Heper și-a continuat studiile la Oradea grație unei burse de cercetare pe care a primit-o din partea statului turc.

După zece ani de muncă, profesorul din Izmir a publicat un volum de peste 500 de pagini în care se vorbește, pe larg, despre rolul strategic pe care îl avea Oradea în jocurile de putere dintre: Țările Române, Imperiul Habsburgic și Imperiul Otoman, acum aproape 400 de ani. „Am avut ocazia să studiez multe de documente din arhivele Imperiului Otoman, obținând astfel o perspectivă diferită asupra conflictelor ce au definit această parte a Europei în epoca lui Mihai Viteazul. E important să vezi istoria din ambele părți", explică tânărul istoric turc.
În volumul „Relațiile Imperiului Otoman cu Țările Române, 1564-1634", apărut la o prestigioasă editură turcă, Yeditepe Academi, Yusuf Heper afirmă că Cetatea Oradiei a jucat un rol important în conflictul care avea să redefinească harta răsăritului bătrânului continent. „Repetatele asedii ale cetății, care au culminat cu cucerirea acesteia și apoi cu ocuparea ei de către austrieci, arată clar că Oradea era cheia Transilvaniei, iar armatele otomane au asediat orașul tocmai pentru a tăia legăturile Transilvaniei cu Viena. Dacă voiau să controleze Transilvania, turcii aveau nevoie de Cetatea Oradiei", spune Yusuf Heper.
Considerat, în țara sa natală, ca fiind unul dintre cei mai buni cunoscători ai relațiilor româno-turce, Yusuf Heper a studiat și relațiile economice dintre otomani și Țările Române. Tributul, peșcheșul, haraciul, erau realități istorice ale acelor vremuri, realități de care adeseori depindeau tronul și chiar capul domnitorilor români. „Am descoperit în arhivele noastre documente despre obligațiile domnilor români de a reconstrui cetatea Chilia, Tighina și Cetatea Albă, fortificații prin intermediul cărora turcii controlau gurile Dunării. Interesant e faptul că, așa cum reiese din aceste documente, domnii români care au trimis pe șantier: muncitori, lemn, piatră, au beneficiat de o reducere proporțională a tributului datorat Porții".
Yusuf Heper a mai publicat, în calitate de coautor, un studiu despre regimul fanariot din Moldova și Țara Românească și, în prezent, cercetează arhivele căutând informații din perioada lui Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Matei Basarab, Vasile Lupu și, în mod special, despre Oradea. „An de an le vorbesc studenților mei despre istoria Oradiei, dar și despre orașul de astăzi, de care sunt îndrăgostit", spune tânărul istoric care va aduce și în acest an, patru bursieri tuci la Universitatea din Oradea.
Împreună cu cartea sa, Yusuf Heper va dona Bibliotecii Universității din Oradea alte câteva volume scrise de istorici de renume din țara sa. „Deși sunt în limba turcă, sunt câteva cărți importante, de care sper să se bucure cercetătorii români și de care, sunt convins, vor avea nevoie studenții mei veniți cu bursă la universitate", subliniază autorul primului volum despre relațiile dintre Transilvania și Imperiul Otoman, apărut până astăzi în Turcia. (E.C.)
Trimite email
sâmbătă, 20 decembrie 2025 la 00:36:09 Ora standard a Europei de Est