Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 ianuarie 2026

Viitorul ministru al Educației și Cercetării urmează să fie stabilit vineri, 30 ianuarie, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal (PNL), potrivit surselor Edupedu.ro.

Ședința Biroului Politic Național al liberalilor se va desfășura vineri pentru că prim-ministrul Ilie Bolojan este de la începutul săptămânii în vizită de lucru în Germania, iar joi are loc ședință de Guvern.



În acest moment, ministerul Educației și Cercetării este condus interimar de peste două săptămâni de prim-ministrul Ilie Gavril Bolojan, după demisia din 22 decembrie 2025 a lui Daniel Ovidiu David, întors rector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Săptămâna aceasta ar trebui să fie propus noul ministru al Educației, potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan. Pe 13 ianuarie, prim-ministrul a precizat, pentru TVR 1, că s-a mers pe varianta în care „până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației”.

„Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, deci cu partea de sărbători. Aveam două posibilități: să găsim o formulă rapidă sau să recurgem la varianta clasică, existând un interimat. Am mers pe această a doua variantă, în așa fel încât până la sfârșitul acestei luni să venim cu o propunere pentru un ministru care să preia acest portofoliu al educației, în așa fel încât împreună cu ceilalți colegi din guvern să poată lucra la pregătirea bugetului care ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie”, a precizat prim-ministrul, pe 13 ianuarie, pentru TVR 1.
Marți, 13 ianuarie, Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.



În acest context, Iolanda Cătinean, președintele Sindicatului din Învățământ „Spiru Haret” Mureș, a declarat, pentru Edupedu.ro, că viitorul ministru al Educației trebuie „să fie o persoană care să dea dovadă de empatie, să-și iubească meseria de cadru didactic”. „În momentul în care tu, ca profesor, iubești ceea ce faci, nu poți să faci rău colegilor tăi”, a menționat aceasta.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia Ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.

Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că „nu se înghesuie nimeni” să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.

Demisia ministrului Educației și Cercetării, Daniel-Ovidiu David, a fost anunțată public pe 22 decembrie și constatată oficial abia pe 14 ianuarie, după 23 de zile de amânare. Acum, premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul speră ca „până la sfârșitul acestei luni (n. red. ianuarie 2026)” să vină cu o propunere pentru un nou ministru, invocând încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular.

Potrivit surselor Edupedu.ro, printre variantele luate în calcul de PNL și de premierul Ilie Bolojan pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, în discuțiile de la începutul lunii ianuarie, s-au aflat în ultima perioadă rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea – al cărui nume a suscitat însă numeroase critici privind acuzația de plagiat semnalată într-o anchetă publicată de Pressone.ro, semnată de Emilia Șercan – și consiliera de stat la Cancelaria prim-ministrului, Luciana Antoci, potrivit surselor Edupedu.ro; de asemenea, conform acelorași surse, la finalul lunii decembrie 2025 a fost vehiculat în PNL și numele Măriucăi Talpeș, variantă care a picat.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Profesorul emerit Paul E. Michelson ne-a vorbit despre „lucrurile care ne fac oameni”

Luni, 12 mai, în Aula Magna a Universității din Oradea,

Profesorul emerit Paul E. Michelson ne-a vorbit despre „lucrurile care ne fac oameni”

Devenit, chiar din acest an, membru de onoare al Academiei Române, profesorul american Paul E. Michelson a revenit la Universitatea din Oradea pentru a susține conferința: „Trecutul are viitor. Importanța istoriei pentru educație și societate în secolul XXI".

Iubitori ai istoriei și culturii s-au întâlnit luni, 12 mai 2025, în Aula Magna pentru a-l asculta pe profesorul emerit Paul E. Michelson. Tema conferinței universitarului american, rolul și locul istoriei în lumea contemporană, a fost prezentată de prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, prorector al Universității din Oradea, ca fiind „mai mult decât provocatoare și interesantă".
Paul E. Michelson și-a început pledoaria pentru istorie și științe umaniste evocându-l pe Albert Speer. Criminal de război nazist, regizorul marilor manifestații ale național-socialiștilor, arhitect oficial al celui de-al III-lea Reich, colaborator și prieten foarte apropiat al lui Adolf Hitler, Speer a fost un om de formație pur tehnică. „Un tehnocrat modern, în sensul cel mai autentic al expresiei din zilelor noastre, un personaj cu o educație strict tehnică", după cum l-a caracterizat Paul E. Michelson, adăugând că a fost „înalt calificat, dar incomplet educat". Istoricul american consideră că Speer „nu a avut nicio problemă în a folosi munca prizonierilor de război în fabricile de armament ale Germaniei fasciste tocmai fiindcă din educația sa au lipsit științele umaniste". Trimițând la interviuri și biografii ale lui Speer, Paul E. Michelson a demonstrat cum „un tânăr strălucit din punct de vedere academic, tehnic, produs al unei școli care nu i-a oferit alte valori, nu s-a împiedicat de virtuțile clasice: umanismul, etica, morala". Conferențiarul a adus în discuție argumentul lui Speer, conform căruia acesta s-ar fi simțit bine, ca „înalt funcționar al statului", într-un sistem politic unde deciziile nu erau puse în discuție și din care lipsea orice abordare critică. „Putin, Saddam Hussein, Kim-Jong Un sau chiar Trump... Câți dintre voi și-ar dori ca ei să ia marile decizii în locul vostru", a întrebat, retoric, Paul E. Michelson. „O educație specializată, bazată numai pe știință, nu este deloc educație. Deci, să reduci numărul de ore în care se predau științe umaniste la școală, cum sunt: istoria, filosofia, muzica, artele plastice, nu este educație. Dacă reducem nivelul de instruire în istorie și alte discipline umaniste, în secolul XXI, vom plăti un preț mare. Când vrem să reducem numărul de ore alocat materiilor umaniste trebuie să ne întrebăm: «Vrem oare mai mulți Albert Speer care să conducă societatea noastră?»", a avertizat oaspetele Universității din Oradea.
Paul E. Michelson a pledat pentru „alfabetizarea culturală", subliniind că absolvenții trebuie să posede un set larg de cunoștințe, informații și perspective de bază, toate acestea făcând dintr-un om o persoană care se poate considera educată. „A ști ceea ce probabil știu și alții, la fel ca și a înțelege cum gândesc alții, e crucial pentru o comunicare eficientă", susține profesorul american. „Muzica, filosofia, arta, istoria etc. sunt lucrurile care ne fac oameni", a subliniat Paul E. Michelson, adăugând că „educația liberală este o oportunitate de a deveni oameni întregi și de a descoperi frumusețea adevărată a lumii în care trăim".
„Dacă nu ești de acord cu importanța istoriei pentru educația secolului XXI, atunci poate vei merita cultura pe care o ai. Ești responsabil pentru un viitor care nu merită trăit. Istoricii sunt un fel de ghizi turistici ai trecutului. Dacă nu mai avem ghizi pentru trecut, este puțin probabil să avem cultură în viitor", a încheiat profesorul Paul E. Michelson.
Oaspetele Universității din Oradea a primit, din partea conducerii acesteia, o plachetă omagială care, așa cum a afirmat prorectorul instituției academice, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipos, este un semn al aprecierii și recunoștinței pentru „omul de știință pasionat de istoria românilor, cunoscător al limbii române și iubitor al României".
Istoricul Paul E. Michelson  se află la Oradea cu prilejul unei serii de conferințe pe care le va susține în România, la Arad, Deva, Iași și București.
 *
 Paul E. Michelson are un doctorat în istorie, la Universitatea Indiana, Bloomington. A fost de trei ori bursier „Fulbright" în România. Cartea sa, Romanian Politics, 1859-1871: From Prince Cuza to Prince Carol (Politica românească, 1859-1871: De la principele Cuza la principele Carol) (1998), a fost descrisă de „Choice Magazine" drept „o remarcabilă carte academică", fiind distinsă cu Premiul „Bălcescu", din partea Academiei Române, în anul 2000. Paul E. Michelson este membru de onoare al institutelor de istorie ale Academiei Române de la Iași, București și Cluj-Napoca. Între 2006 și 2009, profesorul Michelson a fost președinte și secretar-redactor al „Societății de Studii Românești". Timp de zece ani a fost secretar al „Conferinței de credință și istorie", iar în prezent este membru al consiliului de conducere al „C.S. Lewis and Kindred Spirits Society" din Europa Centrală și de Est. Domeniile sale de interes și expertiză includ istoriografia, istoria României în secolele XIX-XXI, revoluțiile din 1848, societățile totalitare și post-totalitare, istoria Veneției, opera lui C.S. Lewis ori J.R.R. Tolkien și grupul de discuții literare „Inklings". (E.C.)

Trimite email
vineri, 6 februarie 2026 la 20:26:23 Ora standard a Europei de Est