Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Profesorul emerit Paul E. Michelson ne-a vorbit despre „lucrurile care ne fac oameni”

Luni, 12 mai, în Aula Magna a Universității din Oradea,

Profesorul emerit Paul E. Michelson ne-a vorbit despre „lucrurile care ne fac oameni”

Devenit, chiar din acest an, membru de onoare al Academiei Române, profesorul american Paul E. Michelson a revenit la Universitatea din Oradea pentru a susține conferința: „Trecutul are viitor. Importanța istoriei pentru educație și societate în secolul XXI".

Iubitori ai istoriei și culturii s-au întâlnit luni, 12 mai 2025, în Aula Magna pentru a-l asculta pe profesorul emerit Paul E. Michelson. Tema conferinței universitarului american, rolul și locul istoriei în lumea contemporană, a fost prezentată de prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, prorector al Universității din Oradea, ca fiind „mai mult decât provocatoare și interesantă".
Paul E. Michelson și-a început pledoaria pentru istorie și științe umaniste evocându-l pe Albert Speer. Criminal de război nazist, regizorul marilor manifestații ale național-socialiștilor, arhitect oficial al celui de-al III-lea Reich, colaborator și prieten foarte apropiat al lui Adolf Hitler, Speer a fost un om de formație pur tehnică. „Un tehnocrat modern, în sensul cel mai autentic al expresiei din zilelor noastre, un personaj cu o educație strict tehnică", după cum l-a caracterizat Paul E. Michelson, adăugând că a fost „înalt calificat, dar incomplet educat". Istoricul american consideră că Speer „nu a avut nicio problemă în a folosi munca prizonierilor de război în fabricile de armament ale Germaniei fasciste tocmai fiindcă din educația sa au lipsit științele umaniste". Trimițând la interviuri și biografii ale lui Speer, Paul E. Michelson a demonstrat cum „un tânăr strălucit din punct de vedere academic, tehnic, produs al unei școli care nu i-a oferit alte valori, nu s-a împiedicat de virtuțile clasice: umanismul, etica, morala". Conferențiarul a adus în discuție argumentul lui Speer, conform căruia acesta s-ar fi simțit bine, ca „înalt funcționar al statului", într-un sistem politic unde deciziile nu erau puse în discuție și din care lipsea orice abordare critică. „Putin, Saddam Hussein, Kim-Jong Un sau chiar Trump... Câți dintre voi și-ar dori ca ei să ia marile decizii în locul vostru", a întrebat, retoric, Paul E. Michelson. „O educație specializată, bazată numai pe știință, nu este deloc educație. Deci, să reduci numărul de ore în care se predau științe umaniste la școală, cum sunt: istoria, filosofia, muzica, artele plastice, nu este educație. Dacă reducem nivelul de instruire în istorie și alte discipline umaniste, în secolul XXI, vom plăti un preț mare. Când vrem să reducem numărul de ore alocat materiilor umaniste trebuie să ne întrebăm: «Vrem oare mai mulți Albert Speer care să conducă societatea noastră?»", a avertizat oaspetele Universității din Oradea.
Paul E. Michelson a pledat pentru „alfabetizarea culturală", subliniind că absolvenții trebuie să posede un set larg de cunoștințe, informații și perspective de bază, toate acestea făcând dintr-un om o persoană care se poate considera educată. „A ști ceea ce probabil știu și alții, la fel ca și a înțelege cum gândesc alții, e crucial pentru o comunicare eficientă", susține profesorul american. „Muzica, filosofia, arta, istoria etc. sunt lucrurile care ne fac oameni", a subliniat Paul E. Michelson, adăugând că „educația liberală este o oportunitate de a deveni oameni întregi și de a descoperi frumusețea adevărată a lumii în care trăim".
„Dacă nu ești de acord cu importanța istoriei pentru educația secolului XXI, atunci poate vei merita cultura pe care o ai. Ești responsabil pentru un viitor care nu merită trăit. Istoricii sunt un fel de ghizi turistici ai trecutului. Dacă nu mai avem ghizi pentru trecut, este puțin probabil să avem cultură în viitor", a încheiat profesorul Paul E. Michelson.
Oaspetele Universității din Oradea a primit, din partea conducerii acesteia, o plachetă omagială care, așa cum a afirmat prorectorul instituției academice, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipos, este un semn al aprecierii și recunoștinței pentru „omul de știință pasionat de istoria românilor, cunoscător al limbii române și iubitor al României".
Istoricul Paul E. Michelson  se află la Oradea cu prilejul unei serii de conferințe pe care le va susține în România, la Arad, Deva, Iași și București.
 *
 Paul E. Michelson are un doctorat în istorie, la Universitatea Indiana, Bloomington. A fost de trei ori bursier „Fulbright" în România. Cartea sa, Romanian Politics, 1859-1871: From Prince Cuza to Prince Carol (Politica românească, 1859-1871: De la principele Cuza la principele Carol) (1998), a fost descrisă de „Choice Magazine" drept „o remarcabilă carte academică", fiind distinsă cu Premiul „Bălcescu", din partea Academiei Române, în anul 2000. Paul E. Michelson este membru de onoare al institutelor de istorie ale Academiei Române de la Iași, București și Cluj-Napoca. Între 2006 și 2009, profesorul Michelson a fost președinte și secretar-redactor al „Societății de Studii Românești". Timp de zece ani a fost secretar al „Conferinței de credință și istorie", iar în prezent este membru al consiliului de conducere al „C.S. Lewis and Kindred Spirits Society" din Europa Centrală și de Est. Domeniile sale de interes și expertiză includ istoriografia, istoria României în secolele XIX-XXI, revoluțiile din 1848, societățile totalitare și post-totalitare, istoria Veneției, opera lui C.S. Lewis ori J.R.R. Tolkien și grupul de discuții literare „Inklings". (E.C.)

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:58:01 Ora de vară a Europei de Est