Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

CERCETAREA în Academia Română

CERCETAREA în România


CERCETAREA în Academia Română
Academicianul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, a comentat, la solicitarea Q Magazine, afirmațiile nefondate făcute în spațiul public cu privire la cercetarea românească.

Preluăm, integral, răspunsul președintelui Academiei Române:

„Nu este prima oară când anumiți formatori de opinie nu pot trăi de grija cercetării din România și mai ales de grija Academiei Române.

Menționez că, după venirea lui Putin la putere în Rusia, a început un proces periculos de epurare a academiilor naționale în țările foste comuniste. Între primele care s-au supus ordinelor venite de la Moscova a fost Academia Ungară, care s-a văzut nevoită să accepte ca toate institutele de cercetări de sub autoritatea sa să treacă sub controlul guvernului. La scurt timp, a trebuit să facă același lucru și Academia Republicii Moldova, unde institutele au trecut la universități, iar acolo sunt aproape îngropate în anonimat și marginalizare.

Rețeta este veche: la noi, prin anii 1970, Ceaușescu a trecut institutele Academiei la universități, iar experiența a fost tristă. Ca urmare, în 1990, toate aceste institute au cerut și au obținut revenirea la Academia Română. Tot Ceaușescu a creat o academie paralelă care trebuia să ia locul Academiei Române, aceasta din urmă fiind menită să moară fizic, prin moartea treptată a membrilor ei. Și statul postcomunist a creat o academie zisă a oamenilor de știință (ca și cum Academia Română ar fi formată din oameni de artă!), care subminează autoritatea și activitatea Academiei Române.

Singura instituție din România care are institute de cercetare fundamentală (teoretică) este Academia Română. Aceste institute nu aduc venituri imediate, nu produc obiecte palpabile și bune de vânzare, ca să le putem măsura la cântar și periodic eficiența.

Eu nu pot să-i prescriu sau să-i pretind unui matematician să descopere o metodă nouă de calcul, o teoremă, o lege, în timp dat, fiindcă așa ceva nu s-a făcut de când lumea.

Cercetătorii din institutele teoretice ale Academiei au fost plătiți și sunt plătiți pentru cercetările lor, cu rezultate parțiale, de etapă, probabile.

În 1989, aveam 55.000 de cercetători, iar acum avem 31.000! Oare acesta să fie viitorul luminos pe care-l pregătim urmașilor noștri? Dacă cercetarea deranjează și dacă ea este un impediment pentru mersul înainte al țării, ar fi bine să ni se spună direct. Ca să ne repliem, ca să-i sfătuim pe elevii și studenții noștri de excepție să-și ia câmpii. Ce rost mai are să trăiască în România?

Din toți acești cercetători de azi (31.000), circa 2.600 sunt ai Academiei Române, grupați în circa 70 de institute și centre de cercetări și de creație.

Se vede cu ochiul liber că media de cercetători este de circa 35 de oameni pe institut și că cercetătorii Academiei Române reprezintă cam 8,3% din totalul acestor cercetători răspândiți în institutele naționale din subordinea Agenției/ Ministerului Cercetării, în universități și în alte foarte puține locuri.

Ce fel de eficiență pentru piață pot avea institutele de matematică, de chimie teoretică, de istorie, de arheologie (care aduc, totuși, venituri din săpăturile de salvare și din expertize), de virusologie, de antropologie, de filosofie și psihologie, de filologie, de istorie literară, de istoria artei, de folclor etc.

Evident, statul le poate desființa pe toate cu rezultatul că vom deveni cu toții troglodiți. Dar oare merită acest lucru?

Dacă un cercetător al Academiei Române scrie o poezie, un eseu, o bucată de proză, dacă descoperă date noi din biografia lui Solomon Marcus, dacă scrie o monografie despre Emil Racoviță, să mă reped și să-i aplic „corecții" fiindcă nu aduce venituri?

Vreau să vă reamintesc că domnul președinte Nicușor Dan este/a fost cercetător al Institutului de matematică Simion Stoilow al Academiei Române. Oare cariera sa în cadrul Academiei să fi fost în van? Nu comentez aici felul în care sunt plătiți cercetătorii Academiei și care au venituri minime, dar voi reveni în acest sens.

Conform clasamentului Scimago (Scientiae Imago), Academia Română a fost pe primul loc la cercetare între instituțiile din România, în anii din urmă. Dacă a reușit acest lucru cu sub 10% din cercetătorii din România, atunci ce să mai reducem?

De altminteri, după datele oficiale, pentru toată cercetarea se acordă anual în România 0,18% din PIB, iar Academiei 0,0... și nu mai știu cât. Nici nu se poate calcula. Oare cercetarea să apese greu asupra bugetului și oare cercetarea să fie de vină pentru criza de azi, pentru marele deficit care ne apasă?

Să fim serioși. Aud că se revoltă unii fiindcă academicienii ar fi plătiți prea bine și prea mult. Sunt în total, teoretic vorbind, maximum 181 de membri corespondenți și titulari (conform legii), dar de fapt sunt cu puțin peste 150. Dacă 150 de oameni care primesc anumite indemnizații sunt povara cea mare pentru buget, atunci propun Parlamentului să desființeze Academia, să-i condamne la moarte pe bătrânii savanți și să decreteze moartea științei.

Acestea fiind spuse, nu înțeleg această ofensivă contra cercetării românești. Mă așteptam la pledoarii pentru mărirea numărului de institute și pentru creșterea numărului de posturi.

Academia Bulgară are un număr dublu de cercetători față de Academia Română, iar Bulgaria are de aproape trei ori mai puțini locuitori decât România.

Totuși, Academia Română a făcut un proiect de asanare proprie (cu reducerea numărului de institute), dar propunerea de modificare a legii sale zace undeva la Parlament. Fără aprobarea Parlamentului și Guvernului nu ne putem reforma.

Cercetarea științifică și creația intelectuală din România nu sunt, în niciun caz, un impediment pentru dezvoltarea țării. Dar, ca orice lucru omenesc, și cercetarea se poate optimiza, se poate reforma și trebuie să se adapteze mereu dinamicii contemporane".

Trimite email

marți, 22 septembrie 2026 la 03:28:59 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

De-ale studenților

,,Pentru noi, Săptămâna Bobocilor înseamnă adevăratul început al studenției", spune Amelia Varga - președintele Uniunii Studenților Oradea.