Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Să-i spunem cybersferă? de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna iulie

Să-i spunem cybersferă? de Gheorghe Păun

,,Competiție deschisă: cybersferă, infosferă, digisferă, webosferă sau alt cuvânt care va deveni „viral", apoi acceptat. Mesajul este că pe lângă multele învelișuri ale Pământului, naturale toate până acum, litosferă, biosferă, hidrosferă, atmosferă, cu straturile ei, și încă altele, în ultimele decenii omul a reușit să mai adauge unul, întins de la cablurile și fibrele optice de pe sol sau din subsol până la sateliții care roiesc în jurul planetei, paliere între care miliarde de procesoare (calculatoare, telefoane, senzori, camere video, bancomate, antene și relee, cipuri implantate sau nu, piloți automați și frigidere inteligente, drone, boți și roboți...) schimbă între ele miliarde de mesaje - de-ar face cel mai mic zumzet, ce zgomot ar fi, de ar produce măcar câte o scânteie, ce orbitor ar fi.

Cea mai amplă și mai profundă transformare din istoria umanității - digitalizarea, cu vârful de aisberg inteligența artificială, cu vedetele acesteia, programele de chat, oscilând deocamdată între răspunsuri impecabile (sintactic, dar nu numai) și aberații, numite mai elegant halucinații. Cel mai fierbinte subiect planetar, căci IA este o chestiune planetară, nu locală. Pharmakon platonician tipic: otravă și medicament în același timp, ca aproape orice instrument inventat de om - chiar dacă aici nu avem un simplu instrument, avem un agent, capabil să evolueze, să „învețe", să se multiplice. (Împrumut terminologie și idei și din recenta cartea a lui Yuval Noah Harari, Nexus, scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA, Editura Polirom, 2024.) O banalitate, de fapt: cu un cui se poate fixa o ulucă într-un gard, dar se poate și zgâria o mașină - avem deja o sugestie aici, în legătură cu întrebarea obsedantă: ce va prevala, binele sau răul, ca urmare a ofensivei IA.
Întrebarea pare superficială-superfluă în sine: depinde (de mâna care folosește cuiul...). Și bine, și rău este răspunsul corect, dar care nu spune mare lucru. Este naiv să ne oprim la bine, este nepotrivit să plonjăm în spaimă, exagerând răul. Informația are legătură cu adevărul și ordinea, dar este o naivitate, spune Harari, să credem că mai multa informație sporește adevărul și ordinea. Iar digitalizarea, ca să nu mă limitez la IA, poate duce și la mai multă democrație, dar poate fi și baza dictaturii-totalitarismului (de pildă, prin monitorizare continuă și generalizată, profilare, manipulare, control). Am spus deja mult, găsiți restul în cartea lui Harari"...
Am citat din editorialul redactorului-șef, domnul academician Gheorghe Păun.
Ce mai putem citi în acest număr, la adresa cunoscută: https://curteadelaarges.ro
Horia Bădescu: Zgomotul de fond al derizoriului; Alexandru Mărchidan: Să nu trăim în minciună! Victor Ravini: Variante ale Mioriţei în care ciobanul este un erou mitologic; Adrian George Sahlean: Mioriţa, o baladă... de vis; Rodica Lăzărescu: Seniori ai culturii: Lia-Maria Andreiţă; Iulian Rusanovschi: Războiul Monumentelor; Lucian Costache: Veronica Micle, dragoste şi poezie; Paula Romanescu: Jurnal de veche Lume Nouă...
,,Dar întrebarea rămâne (scrie Horia Bădescu): suntem încă pe pământul lui Dumnezeu sau în subterana celor căzuți și vine sfârșitul lumii? Căci, vorba unui distins prelat: „când tot ce-i rău e ridicat în slavă și tot ce-i bun e pus la zid, sfârșitul lumii e aici!"
(OviDan)

Trimite email
vineri, 26 decembrie 2025 la 10:05:53 Ora standard a Europei de Est