Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Să-i spunem cybersferă? de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna iulie

Să-i spunem cybersferă? de Gheorghe Păun

,,Competiție deschisă: cybersferă, infosferă, digisferă, webosferă sau alt cuvânt care va deveni „viral", apoi acceptat. Mesajul este că pe lângă multele învelișuri ale Pământului, naturale toate până acum, litosferă, biosferă, hidrosferă, atmosferă, cu straturile ei, și încă altele, în ultimele decenii omul a reușit să mai adauge unul, întins de la cablurile și fibrele optice de pe sol sau din subsol până la sateliții care roiesc în jurul planetei, paliere între care miliarde de procesoare (calculatoare, telefoane, senzori, camere video, bancomate, antene și relee, cipuri implantate sau nu, piloți automați și frigidere inteligente, drone, boți și roboți...) schimbă între ele miliarde de mesaje - de-ar face cel mai mic zumzet, ce zgomot ar fi, de ar produce măcar câte o scânteie, ce orbitor ar fi.

Cea mai amplă și mai profundă transformare din istoria umanității - digitalizarea, cu vârful de aisberg inteligența artificială, cu vedetele acesteia, programele de chat, oscilând deocamdată între răspunsuri impecabile (sintactic, dar nu numai) și aberații, numite mai elegant halucinații. Cel mai fierbinte subiect planetar, căci IA este o chestiune planetară, nu locală. Pharmakon platonician tipic: otravă și medicament în același timp, ca aproape orice instrument inventat de om - chiar dacă aici nu avem un simplu instrument, avem un agent, capabil să evolueze, să „învețe", să se multiplice. (Împrumut terminologie și idei și din recenta cartea a lui Yuval Noah Harari, Nexus, scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA, Editura Polirom, 2024.) O banalitate, de fapt: cu un cui se poate fixa o ulucă într-un gard, dar se poate și zgâria o mașină - avem deja o sugestie aici, în legătură cu întrebarea obsedantă: ce va prevala, binele sau răul, ca urmare a ofensivei IA.
Întrebarea pare superficială-superfluă în sine: depinde (de mâna care folosește cuiul...). Și bine, și rău este răspunsul corect, dar care nu spune mare lucru. Este naiv să ne oprim la bine, este nepotrivit să plonjăm în spaimă, exagerând răul. Informația are legătură cu adevărul și ordinea, dar este o naivitate, spune Harari, să credem că mai multa informație sporește adevărul și ordinea. Iar digitalizarea, ca să nu mă limitez la IA, poate duce și la mai multă democrație, dar poate fi și baza dictaturii-totalitarismului (de pildă, prin monitorizare continuă și generalizată, profilare, manipulare, control). Am spus deja mult, găsiți restul în cartea lui Harari"...
Am citat din editorialul redactorului-șef, domnul academician Gheorghe Păun.
Ce mai putem citi în acest număr, la adresa cunoscută: https://curteadelaarges.ro
Horia Bădescu: Zgomotul de fond al derizoriului; Alexandru Mărchidan: Să nu trăim în minciună! Victor Ravini: Variante ale Mioriţei în care ciobanul este un erou mitologic; Adrian George Sahlean: Mioriţa, o baladă... de vis; Rodica Lăzărescu: Seniori ai culturii: Lia-Maria Andreiţă; Iulian Rusanovschi: Războiul Monumentelor; Lucian Costache: Veronica Micle, dragoste şi poezie; Paula Romanescu: Jurnal de veche Lume Nouă...
,,Dar întrebarea rămâne (scrie Horia Bădescu): suntem încă pe pământul lui Dumnezeu sau în subterana celor căzuți și vine sfârșitul lumii? Căci, vorba unui distins prelat: „când tot ce-i rău e ridicat în slavă și tot ce-i bun e pus la zid, sfârșitul lumii e aici!"
(OviDan)

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:17:32 Ora standard a Europei de Est