Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Să-i spunem cybersferă? de Gheorghe Păun

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna iulie

Să-i spunem cybersferă? de Gheorghe Păun

,,Competiție deschisă: cybersferă, infosferă, digisferă, webosferă sau alt cuvânt care va deveni „viral", apoi acceptat. Mesajul este că pe lângă multele învelișuri ale Pământului, naturale toate până acum, litosferă, biosferă, hidrosferă, atmosferă, cu straturile ei, și încă altele, în ultimele decenii omul a reușit să mai adauge unul, întins de la cablurile și fibrele optice de pe sol sau din subsol până la sateliții care roiesc în jurul planetei, paliere între care miliarde de procesoare (calculatoare, telefoane, senzori, camere video, bancomate, antene și relee, cipuri implantate sau nu, piloți automați și frigidere inteligente, drone, boți și roboți...) schimbă între ele miliarde de mesaje - de-ar face cel mai mic zumzet, ce zgomot ar fi, de ar produce măcar câte o scânteie, ce orbitor ar fi.

Cea mai amplă și mai profundă transformare din istoria umanității - digitalizarea, cu vârful de aisberg inteligența artificială, cu vedetele acesteia, programele de chat, oscilând deocamdată între răspunsuri impecabile (sintactic, dar nu numai) și aberații, numite mai elegant halucinații. Cel mai fierbinte subiect planetar, căci IA este o chestiune planetară, nu locală. Pharmakon platonician tipic: otravă și medicament în același timp, ca aproape orice instrument inventat de om - chiar dacă aici nu avem un simplu instrument, avem un agent, capabil să evolueze, să „învețe", să se multiplice. (Împrumut terminologie și idei și din recenta cartea a lui Yuval Noah Harari, Nexus, scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA, Editura Polirom, 2024.) O banalitate, de fapt: cu un cui se poate fixa o ulucă într-un gard, dar se poate și zgâria o mașină - avem deja o sugestie aici, în legătură cu întrebarea obsedantă: ce va prevala, binele sau răul, ca urmare a ofensivei IA.
Întrebarea pare superficială-superfluă în sine: depinde (de mâna care folosește cuiul...). Și bine, și rău este răspunsul corect, dar care nu spune mare lucru. Este naiv să ne oprim la bine, este nepotrivit să plonjăm în spaimă, exagerând răul. Informația are legătură cu adevărul și ordinea, dar este o naivitate, spune Harari, să credem că mai multa informație sporește adevărul și ordinea. Iar digitalizarea, ca să nu mă limitez la IA, poate duce și la mai multă democrație, dar poate fi și baza dictaturii-totalitarismului (de pildă, prin monitorizare continuă și generalizată, profilare, manipulare, control). Am spus deja mult, găsiți restul în cartea lui Harari"...
Am citat din editorialul redactorului-șef, domnul academician Gheorghe Păun.
Ce mai putem citi în acest număr, la adresa cunoscută: https://curteadelaarges.ro
Horia Bădescu: Zgomotul de fond al derizoriului; Alexandru Mărchidan: Să nu trăim în minciună! Victor Ravini: Variante ale Mioriţei în care ciobanul este un erou mitologic; Adrian George Sahlean: Mioriţa, o baladă... de vis; Rodica Lăzărescu: Seniori ai culturii: Lia-Maria Andreiţă; Iulian Rusanovschi: Războiul Monumentelor; Lucian Costache: Veronica Micle, dragoste şi poezie; Paula Romanescu: Jurnal de veche Lume Nouă...
,,Dar întrebarea rămâne (scrie Horia Bădescu): suntem încă pe pământul lui Dumnezeu sau în subterana celor căzuți și vine sfârșitul lumii? Căci, vorba unui distins prelat: „când tot ce-i rău e ridicat în slavă și tot ce-i bun e pus la zid, sfârșitul lumii e aici!"
(OviDan)

Trimite email
miercuri, 10 iunie 2026 la 21:07:43 Ora de vară a Europei de Est