Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Reforme majore în domeniile educației și cercetării...

26.06.2025, Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Reforme majore în domeniile educației și cercetării...

Cabinetul ministrului Daniel David
FIȘA DE REFORME (în format sintetic), fișa de reforme propuse în domeniile educației și cercetării.
Reforme majore conform Programului de Guvernare 2025-2028*

*Notă: Pentru detalii vezi Programul de Guvernare. Reformele specifice vor fi ghidate de Raportul QX
I. PREUNIVERSITAR
  • Ținta reformelor - Trebuie să pregătească și să transfere prin educație cele opt competențe cheie, prin care absolvenții să devină buni specialiști, buni cetățeni și oameni cu o calitate bună a vieții. Absolvenții trebuie să se poată integra eficient pe piața muncii (nivelul 3 de calificare după clasa a XI-a, respectiv nivelul 4 după absolvirea liceului) și/sau să-și continue studiile la
nivel postliceal și/sau universitar. Educația va fi motorul mobilității sociale, al inovației și dezvoltării economice sustenabile, prin asigurarea unui sistem de învățământ centrat pe elev, echitabil și incluziv, sprijinit de profesori motivați și corespunzător formați. Rata abandonului școlar și cea a analfabetismului funcțional nu depășesc media europeană. Până în 2030 se urmărește atingerea țintei din legislație de 15% pentru educație din bugetul general pe cheltuieli
(pentru tot domeniul educației).
Reforma 1 - Curriculum și elementele asociate
Liceu
  • Planuri-cadru standard - iunie 2025 (diseminare)
  • Planuri-cadru pilotare sistemică - iunie 2025 (diseminare)
  • Programe/conținuturi curriculare - noiembrie 2025
  • Manuale - lansare licitație decembrie 2025
  • Formare continuă profesori - începe din ianuarie 2026
Învățământ primar și gimnazial
  • După încheierea reformei la nivel de liceu, aceasta se va extinde la învățământul primar și gimnazial - cu ținte de implementare în anul școlar 2027-2028
Educația timpurie
  • Analiza și restructurarea curriculară și a elementelor asociate - începând din septembrie
2025, cu ținte de implementare din septembrie 2026
  • Formare inițială și continuă a profesorilor
Învățământ dual
  • Generalizare accelerată la nivelul filierei tehnologice
Reforma 2 - Reforma evaluării
  • Elaborarea standardelor de evaluare/testare pentru învățământul primar și gimnazial - ianuarie 2026
  • Elaborarea standardelor de evaluare/testare pentru învățământul liceal - noiembrie 2025
  • Regândirea evaluărilor naționale - propunerea și dezbaterea unor noi modele în toamna anului 2025
  • Evaluarea performanțelor individuale (ale actorilor din ecosistemul de educație) și instituționale - propunerea și dezbaterea unor noi modele în toamna anului 2025
 
Reforma 3 - Reorganizarea arhitecturii sistemului școlar preuniversitar
  • Comasări/restructurări de unități școlare, cu scopul creșterii calității actului educațional și a eficientizării administrative - începând cu septembrie 2025
  • Reorganizarea sistemului școlar, cu atenție la mediul rural (inclusiv în logica comasărilor, campusurilor rurale, model hibrid în școala mentor-școala mentorată etc.), cu scopul creșterii calității actului educațional și a eficientizării administrative - cu finalizare în septembrie 2026
  • Dezvoltarea infrastructurii școlare, în parteneriat angajat strategic cu autoritățile locale - Parteneriatul strategic angajat din septembrie 2025; implementare continuă.
Reforma 4 - Statutul cadrelor didactice
  • Salariul mediu brut pe economie pentru profesorul debutant - legea salarizării unitare
  • Regândirea „titularizării" - propunerea și dezbaterea unor noi modele în toamna anului 2025 (pentru a întări statutul de titular și a facilita intrarea pe bază de merit în sistem)
  • Formarea inițială și continuă a profesorilor - propunerea și dezbaterea standardelor de formare în toamna anului 2025 (după analiza nevoilor și a bunelor practici europene)
Reforma 5 - Implementarea unui set de bune practici europene/internaționale în noua arhitectură școlară
  • Vezi pentru exemple Raportul QX - Continuu
II. ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR ȘI FORMAREA ADULȚILOR
  • Ținta reformelor - Sistemul național de învățământ superior trebuie să aibă ca scop formarea de resursă umană înalt calificată (calificările 5/6 - licență; 7- master; 8- doctorat), care să-și păstreze și să-și dezvolte competențele prin învățare pe tot parcursul vieții. Formarea de resursă umană trebuie să fie făcută în contextul generării și/sau utilizării celei mai avansate cunoașteri științifice. În timp ce calificările 5/6 ar trebui să genereze conexiune directă cu piața muncii existentă - specifică, în domeniile cu accent vocațional, și generală (la nivelul unei culturi generale de specialitate), în celelalte domenii, calificările de nivel 7/8 ar trebui să accentueze specializările și, astfel, să dinamizeze și să dezvolte noi segmente ale pieței muncii.
Reforma 6 - Redefinirea arhitecturii universitare
  • Stabilirea și implementarea misiunii diferențiate a universităților - începând cu iunie 2025
o Inclusiv încurajarea programelor de educație duală
  • Concentrări academice între universități - continuu
Reforma 7 - Implementarea seturilor de bune practici europene/internaționale în noua arhitectură universitară
  • Vezi pentru exemple Raportul QX (ex. etică, angajare/promovare, evaluare,
trasabilitatea angajării absolvenților) - Continuu
Reforma 8 - Autoritatea Națională pentru Calificări
  • Implementarea bunelor practici europene/internaționale în formarea adulților, în cadrul reformei europene „Union of Skills"
o Standarde ocupaționale moderne, pentru ocupații relevante pentru piața muncii
o Formări flexibile și de calitate
o Mecanisme noi: microcertificări, ISCED, codul QR etc.
o ANC va corela și va stabili corespondența dintre nivelurile de calificare și
ocupațiile din COR, pe baza unei metodologii
o ANC va elabora, valida și gestiona standardele de calificare care vor sta la baza standardelor ocupaționale și a standardelor de pregătire profesională
o Relații funcționale și eficiente cu alte autorități naționale și locale
III. CERCETARE-DEZVOLTARE-INOVARE
  • Ținta reformelor - Sistemul național de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) trebuie să genereze cunoaștere științifică, prin care să rezolvăm probleme teoretice (mai ales prin cercetare fundamentală) și/sau practice (mai ales prin cercetare aplicativă - cercetare-dezvoltare). Când această cunoaștere se transferă în societate și devine relevantă socioeconomic, vorbim de inovare. Includem aici atât inovarea tehnologică, cât și inovarea socioculturală. Inovarea tehnologică contribuie decisiv la creșterea nivelului de trai. Inovarea socioculturală ne oferă înțelegeri (sensuri și semnificații) ale lumii, care contribuie decisiv la creșterea calității vieții și devin antidot la pseudocunoașterea care generează manipulare și conspirații. Până în 2030 se urmărește atingerea țintei din legislație de 1% pentru sistemul național de CDI din PIB.
Reforma 9 - Redefinirea arhitecturii sistemului național de CDI
  • Evaluarea unităților de cercetare-dezvoltare-inovare - decembrie 2025 pentru institute și septembrie 2026 pentru universități și alți actori ai sistemului național de CDI.
  • Concentrări academice între institute și între institute și universități - continuu
Reforma 10 - Implementarea unui set de bune practici europene/internaționale în noua arhitectură a sistemului național de CDI
  • Vezi pentru exemple Raportul QX (ex. etică, angajare/promovare, evaluare) - Continuu
IV. MĂSURI TRANSVERSALE SPECIFICE (Preluate din Programul de Guvernare)
  • Se prioritizează prevenirea abandonului educațional prin programe ca PNRAS, PNRAU, „Școală după școală" și mese sănătoase în școli.
o Dezvoltarea și susținerea programului „Școală după școală", prin asigurarea
unui cadru legal clar, care să stimuleze și să încurajeze primăriile și agenții
economici să investească în activități educative complementare, inclusiv
pilotarea și generalizarea programului Școală de la 8 la 17. Celelalte programe
se află deja în derulare și se vor susține în baza unei analize cost-beneficiu.
  • Asigurarea drepturilor educaționale ale minorităților naționale prin adaptarea programelor școlare, manuale și platforme de e-learning în limbile minorităților, formarea profesorilor și aplicarea integrală a prevederilor legale.
  • Educația destinată românilor din diaspora și comunităților istorice este consolidată prin burse, cursuri LCCR și simplificarea procesului de recunoaștere a diplomelor.
  • Susținerea programului național de învățare a limbii și literaturii române, cu suportul universităților.
  • Buna derulare a proiectelor actuale ale ministerului (ex. dedicate consilierii și orientării, analizei de curriculum, alfabetizării funcționale, filierei tehnologice, ARACIP, leadershipului și formării de manageri, siguranței în școli etc.). Următoarele programe vor fi implementate după stabilizarea economico-financiară: programul național pentru cantine școlare și programul de învățare remedială.
  • Digitalizare/Debirocratizare
o Digitalizarea sistemică, inclusiv prin catalogul electronic și formulare unice de
raportare, reducând astfel birocrația și volumul de muncă al cadrelor didactice
și cercetătorilor. Se va urmări interoperabilitatea bazelor de date privind
gestionarea absolvenților și inserția pe piața muncii. Printre alte priorități, se mai includ digitalizarea completă a fluxurilor administrative, precum și integrarea tehnologiei în procesul educațional prin platforme digitale și conținut interactiv.
§ Implementarea Sistemului de Management Integrat al Școlarității/SMIS
(incluzând modul de evaluare și catalog electronic) - depunere POCIDIF
(toamna anului 2025).
REFERINȚE
  • Programul de Guvernare 2025-2028 - https://www.gov.ro/fisiere/pagini_fisiere/25-06- 24-11-11-52PROGRAM_DE_GUVERNARE.pdf
  • Raportul QX - https://www.edu.ro/sites/default/files/Daniel_David_Raport_QX.pdf
  • Comunicatul Ministrului Educației și Cercetării la preluarea mandatului, iunie 2025 - https://www.edu.ro/press_rel_71_2025

Trimite email
sâmbătă, 23 mai 2026 la 15:19:36 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Concert Compact

Concert Compact Paul Ciuci 
joi, 21 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București