Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
13 noiembrie 2026

BREAKING În anul școlar 2027-2028, clasele din mediul urban vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege – proiect

Ana MOISE

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru 2027-2028, se va analiza situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023, conform proiectului metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028, pus în consultare publică pe 12 noiembrie de Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul metodologiei pentru fundamentarea cifrei de școlarizare în anul școlar 2027-2028 introduce criterii noi pentru planificarea claselor din mediul urban și din municipii, plus obligația verificării pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.
Propunerea vine în contextul în care Sorin Ionescu, ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a criticat clasele supraaglomerate. Acesta a spus că „34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu”, la audierea din Parlament pentru funcția de ministru, de pe 19 octombrie.
„N-am avut acces la toate aceste date ale ministerului, dar eu cred că 34 de elevi într-o clasă este o nebunie, o nebunie la propriu. Toată Europa militează pentru scăderea numărului de elevi. De ce? Mai puțini elevi înseamnă un cadru didactic mai concentrat pe activitatea didactică”, a declarat Sorin Ionescu.
Edupedu.ro a scris că Federația Părinților Edupart a semnalat conducerii ISMB clase pregătitoare 2026 cu 28 și 29 de elevi: Vă adresăm rugămintea să dispuneți o analiză juridică corectă
În anul școlar 2025-2026, 2.405 formațiuni de studiu funcționau cu mai mulți elevi decât permite legea, potrivit unui răspuns al Ministerului Educației transmis Camerei Deputaților. Într-un liceu din Brașov a fost raportată o clasă cu 51 de elevi, cu 21 peste plafonul legal, potrivit datelor prezentate de Edupedu.ro.
Fostul ministrul al Educației, Mihai Dimian, a spus că numărul final al elevilor dintr-o clasă de nivel primar ar trebui să fie 24: „Noi am pornit de la ideea că media 24, că în anumite situații poți să crești până la 28. După care am adăugat minorități, am adăugat CES și tot creștem numărul acesta”.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028

Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:

a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;

c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare...

Un proiect trecut cu brio!

Licența viitorilor arhitecți de la Universitatea din Oradea,

Un proiect trecut cu brio!

Absolvenții Departamentului de Arhitectură al Facultății de Construcții, Cadastru și Arhitectură și-au susținut, la finele săptămânii trecute, proiectele de licență. Examenul tinerilor arhitecți s-a desfășurat în fața unei comisii formată din nume de referință ale instituțiilor academice de profil din țara noastră.

Comisia a fost compusă din: prof. univ. dr. arh. Georgică Mitrache - Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu" - București, prof. univ. dr. arh. Șerban Țigănaș, decan, Facultatea de Arhitectură - Universitatea Tehnică - Cluj Napoca, conf. univ. dr. arh. Cristian Blidaru, decan, Facultatea de Arhitectură, Universitatea Politehnică Timișoara, vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din România, lect. univ. dr. Vladimir Vinea, decan, Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu" - București, conf. univ. dr. arh. Răzvan Nica, prodecan, Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino" - Iași, conf. univ. dr. arh. Cristian Pușcaș, directorul Departamentului de Arhitectură al Facultății de Construcții Cadastru și Arhitectură a Universității din Oradea, președintele comisiei, conf. univ. dr. arh. Istvan Szabolcs Guttmann - Departamentul de Arhitectură al Facultății de Construcții Cadastru și Arhitectură a Universității din Oradea, lect. univ. dr. arh. Alexandru Călin, prorector, Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu" - București, conf. univ. dr. arh. Constantin Bungău - Departamentul de Arhitectură al Facultății de Construcții Cadastru și Arhitectură a Universității din Oradea, ș. l. dr. arh. Cristina Miruna Boca - Departamentul de Arhitectură al Facultății de Construcții Cadastru și Arhitectură a Universității din Oradea.
Toți studenții orădeni de la Arhitectură au trecut, cu brio, examenul de diplomă.
„Diplomele viitorilor arhitecți, absolvenți ai Universității din Oradea, reprezintă cel mai înalt punct al parcursului academic și creativ al studenților noștri, marcând tranziția lor spre profesia de arhitect. Devenind un obicei, și în anul acesta lucrările de diplomă au fost evaluate de o comisie națională formată din specialiști recunoscuți în domeniu, care au adus un plus de rigoare, obiectivitate și vizibilitate, la nivel național, examenului. Proiectele prezentate au evidențiat preocupări actuale în arhitectură: sustenabilitate, regenerare urbană, inovație tehnologică, demonstrând pregătirea solidă și viziunea contemporană a noii generații de arhitecți orădeni", afirmă prof. univ. dr. habil. Marcela Prada, decanul Facultății de Construcții, Cadastru și Arhitectură a Universității din Oradea.
La rândul său, decanul Facultății de Arhitectură a UTCN, prof. univ. dr. Șerban Țigănaș a remarcat: „organizarea excelentă, ireproșabilă, sub toate aspectele: programare, rezervări, documente, program de lucru, confort și ospitalitate deosebită prin echipa gazdelor. Aliniere foarte bună a opiniilor membrilor comisiei, convergență foarte mare, extrem de puține cazuri de diferențe care trebuie negociate și reglaje rapide în cazurile de excepție, la notare. Un plus de calitate a proiectelor, în creștere evidentă față de anii anteriori, sub mai multe aspecte: teme și abordări, structurarea prezentărilor, încadrarea în timp a prezentărilor, accente pe conceptul proiectelor, amploarea reprezentării prin planșe, existența unor intervenții pe clădiri existente sau în conexiune cu acestea". Universitarul clujean consideră că „analiza contextelor proiectelor propuse și punerea acestora în context este încă insuficient de aprofundată.  Oportunitatea și justificarea unor investiții nu este întotdeauna evidentă și suficient argumentată ca program sau ca loc. Ambiția de a realiza forme arhitecturale armonioase, a manifesta creativitate artistică, compoziție, nu este încă suficient de evidentă la unele proiecte. Prof. univ. dr. Șerban Țigănaș le-a recomandat colegilor săi de la Arhitectura orădeană ca examenul de „prediplomă" să fie un filtru mai puternic, în special în problemele de fundamentare a proiectelor.
„Aspectele care cred că ar trebui avute în vedere, pe viitor, țin de o corelare între alegerea corectă a amplasamentului de studiu pentru proiectul de diplomă și rezolvarea unui funcțiuni care să fie în corelare cu acest tip de amplasament. Cred că amplasamentele ar trebui să fie, mai degrabă, urbane și de preferință într-o zonă care să pună probleme mai complexe, legate de țesutul urban, situația urbană, pentru că acestea, de fapt, demonstrează o consistență a unui parcurs de proiect de diplomă care poate să identifice o problemă la nivel urban și să o rezolve, apoi, printr-o inserție de obiect de arhitectură care să aibă legătură cu zona respectivă și care poate să rezolve și o problemă reală a zonei. Asta dă un grad de complexitate mai mare unui studiu de proiect de diplomă", consideră lect. univ. dr. arh. Alexandru Călin, prorector al Universității de Arhitectură „Ion Mincu" - București.
Prof. univ. dr. arh. Georgică Mitrache - Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu" - București, vorbește despre evoluția pozitivă a școlii de arhitectură din Oradea. „Am observat o îmbunătățire evidentă, un progres real. Am ezitat între a spune un progres foarte bun și unul extraordinar, poate ar fi prea mult... Dar este un progres evident, real. Discutând despre lucrările de diplomă, în ansamblul lor, au crescut în abordare, calitate și conținut. Dar ceea ce a crescut evident, progresul este în special, în evoluția proiectului de diplomă ca proiect complex. Lucrările au crescut în complexitate, în direcții și mod de abordare, în, aș zice, chiar și în raport cu atitudinea critică, în raport cu problematica".
„Din start, aș zice că mi se par proiecte destul de mature. Și, pornind de aici, o dată, din perspectiva viziunii arhitecturale, la nivel de compoziție, organizare spațială, dar și perspectivă, se remarcă prin detaliere, sistemul structural utilizat, o înțelegere a ceea ce e, de fapt, o clădire și ceea ce presupune ea, atât din perspectiva utilitarului direct, dar poate și a conexiunilor urbane. Se vede clar intenția acestor proiecte de diplomă de a rezolva anumite nevoi, cerințe, ale unor comunități, ceea ce mi se pare esențial. Și iarăși, aș aprecia și diversitatea acestor proiecte, ca teme de abordare. Și din punctul ăsta de vedere, eu zic că se racordează perfect cu ceea ce vedem la toate celelalte facultăți de arhitectură din țară", a declarat conf. univ. dr. arh. Răzvan Nica, prodecan, Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino" - Iași.
„Am fost și anul trecut aici, la diplome, la Oradea. Chiar și față de anul trecut cred că este un progres pe mai multe paliere și mă bucură foarte mult acest lucru. Cred că se simte că, pe palierul culturii profesionale și al integrării unei înțelegeri reale a referințelor, a arhitecturii contemporane, a modului în care trebuie să te raportezi la tot sistemul de referință pe care trebuie să-l construiască un arhitect, lucrurile au mers mult mai bine. Și aici cred că este o diferență majoră în bine și un progres clar la nivel de proiecte medii, nu numai al celor bune. Încă un lucru important, cred că există mult mai multă coerență grafică și de echilibru al prezentării, al planurilor. S-a păstrat o competență tehnică bună de detalii, dar, în același timp, lucrurile sunt mai echilibrate și ca prezentare, ca raport între diversele tipuri de piese, de proiecte. Discursul e mai bun, în medie, față de anul trecut, mai coerent, mai aproape de ceea ce înseamnă discursul unui arhitect, al unui intelectual, profesionist, care vorbește despre un profil de proiect. Și aici crede că a jucat un rol important încercarea de a stabili o disciplină a prezentărilor, ca timp, ca organizare, a întregului proces", spune și lect. univ. dr. Vladimir Vinea, decan, Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu" - București. (E.C.)

Trimite email
sâmbătă, 21 noiembrie 2026 la 21:29:28 Ora standard a Europei de Est