Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
10 octombrie 2026

Laureata Premiului Nobel pentru Pace 2026, Navi Pillay

Laureata din acest an a Premiului Nobel pentru Pace este Navi Pillay, fostă judecătoare la Curtea Penală Internațională și fost Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Aceasta a primit medalia „pentru eforturile sale de a promova pacea și dreptul internațional”, notează Comitetul Nobel Norvegian, care laudă rolul „esențial al acesteia în asigurarea urmăririi penale a crimelor de război, a crimelor împotriva umanității și a genocidului”. În prezent, Navy Pillay este judecător ad-hoc la Curtea Internațională de Justiție, în procesul în care Myanmarul a fost acuzat de genocid.

Este singurul din premiile Nobel care este acordat de Comitetul Nobel Norvegian, din cadrul Institutului Nobel Norvegian, de la Oslo.
Anul acesta, au fost făcute 287 de nominalizări la Nobelul pentru Pace, potrivit organizatorilor.

Comitetul Nobel Norvegian subliniază contribuția semnificativă pe care Navi Pillay a avut-o la extinderea domeniului de aplicare și a impactului dreptului internațional”: „În cadrul unor procese internaționale istorice, ea a demonstrat că măsurile juridice pot contribui la prevenirea actelor de război și a violenței. Navi Pillay a contribuit, de asemenea, la consolidarea instituțiilor de drept internațional”.

Laureata la Nobel a oferit un scurt interviu pentru organizatori. Aceasta a declarat că a aflat că a primit distincția în timp ce se afla la Forumul Nuremberg, conferința internațională anuală organizată de Academia Internațională a Principiilor de la Nuremberg.

„Știu că acesta este un premiu personal, dar, în opinia mea, este un premiu pentru toate instituțiile în slujba cărora m-am aflat și pentru toți oamenii alături de care am lucrat”.

Întrebată cum va sărbători acest moment, Navy Pillay a declarat că se va dedica în continuare profesiei sale: „Nu știu de ce continui să lucrez la 85 de ani, dar iată-mă aici. Cel mai bun lucru pentru mine este să fiu aici, alături de toți delegații la această conferință internațională. Sunt multe victime și vreau să le onorez atât pe ele, cât și pe supraviețuitori”...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

„Un sfârșit este un nou început”

Jurnal de călătorie

„Un sfârșit este un nou început”

Multă lumea își imaginează Islanda ca pe o insuliță îndepărtată, la capătul lumii, unde se mănâncă pește și se îngheață de frig.
Ei bine, să știți că nu este chiar așa. Într-adevăr, Islanda este foarte mică, având o populație de 309.699 de locuitori, majoritatea locuind în Reykjavik, dar nicidecum nu este atât de friguroasă pe cum ne-o imaginăm. Dar nici foarte cald nu e. Temperatura maximă în luna iulie, când am fost eu, era de doar 19 grade, dar asta nu m-a impiedicat să stau în tricou sau să mă bucur de apa termală din piscinele naturale ale islandezilor.

 În Islanda, natura parcă prinde viață, e ceva magic, acele cascade impresionant de multe și de frumoase și verdeața care le înconjoară, valurile oceanului ce se sparg de stâncile mari și ascuțite, pescărușii, și în special Puffins (păsările ce se aseamănă cu niște pinguini), gheizerele, și delfinii care sar veseli pe lângă vapor, toate aceastea îți transmit o stare de bine, de liniște sufletească. Totul este în armonie în această țară.
Oamenii din Islanda sunt foarte prietenoși, primitori și nu în ultimul rând foarte glumeți. Am avut norocul de a fi în grup cu niște islandezi și la un moment dat l-am întrebat pe unul dintre ei: „Cum puteți fi atât de glumeți și bine dispuși tot timpul și cu toată lumea”, iar răspunsul a venit imediat, dar tot pe un ton glumeț: „Pentru că vrem ca turiștii care vin aici să se mai întoarcă pe la noi”. Dacă veți ajunge în Islanda, trebuie neapărat să încercați specialitățile lor. Sunt fenomenale, mai ales carnea de balenă și Hot-dogul din carne de oaie, iar ca desert nu trebuie să lipsească înghețata, care este foarte bună.
Peste 3.000 de cercetași la RoverWay
Toate aceste lucruri am putut să le cunosc și să le încerc, să mă bucur de ele, doar cu ajutorul cercetașilor, și eu fiind o cercetașă.
Noi cercetașii am poposit în Islanda pentru a lua parte la un câmp internațional numit RoverWay, la care au participat peste 3000 de cercetași, 13 dintre acestia fiind din România. Un câmp diferit de toate celelalte campuri, deoarce îți testezi limitele la maximum și ajungi să îți descoperi noi abilități și să faci lucruri de care niciodată nu credeai că ești în stare. Aceste lucruri, bineînțeles, le descoperi pe parcursul câmpului. Patrula în care am activat eu (pentru că am fost împărțiți pe patrule internaționale mixte) a fost alcătuită din cercetași din România, Elveția, Islanda, Germania și Slovenia. În total, am fost 50 de persoane care ne-am luat inima în dinți și am pornit să cucerim al doilea din cele mai înalte vârfuri din Islanda. Călătoria noastră pe ghețar nu a fost deloc ușoară. A trebuit să cărăm mâncarea cu noi, apa, crampoanele speciale pentru gheață, hamurile și pioleții. Am mers timp de 16 ore, 16 ore în care rămâneam uimiți la fiecare pas de cât de schimbătoare și puternică este natura față de noi, și cât de mici și  nesemnificativi eram, cât de ușor puteam aluneca și cădea într-o crevașă adâncă. Pe parcursul celor 16 ore, am trăit la limită. Trebuia să ne drămuim hrana și totul, să ne ajungă până ne întorceam. Într-un final, am ajuns înapoi la locul de campare, bucuroși și mândri de noi, că am reușit ceea ce nu multă lume reușește, să urcăm până la 1906 m ( de la nivelul mării), toți fiind total neexperimentați și totuși cu o dorință aprigă de a urca pe acel vârf.
Participanții din RoverWay s-au bucurat și de o zi de carnaval, în care fiecare țară și-a făcut cunoscute mâncărurile tradiționale și muzica, într-un cuvânt tradiția. Noi, românii, am avut foarte mare succes cu sărmăluțele și ciocolata cu rom, mămăliga fiind mai puțin apreciată datorită faptului că nu am nimerit-o foarte gustoasă, islandezii denumind-o chiar mămăliga malițioasă, lucru ce ne-a amuzat pe toți.
Odată cu terminarea câmpului, pe 27 iulie 2009, ne-am luat rămas bun de  la noii, dar și de la vechii prieteni pe care i-am întâlnit acolo. Totuși, am plecat împăcați cu gândul că un sfârșit este un nou început.(Marina Buraga)

Trimite email
luni, 12 octombrie 2026 la 22:24:20 Ora de vară a Europei de Est