Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

„Un sfârșit este un nou început”

Jurnal de călătorie

„Un sfârșit este un nou început”

Multă lumea își imaginează Islanda ca pe o insuliță îndepărtată, la capătul lumii, unde se mănâncă pește și se îngheață de frig.
Ei bine, să știți că nu este chiar așa. Într-adevăr, Islanda este foarte mică, având o populație de 309.699 de locuitori, majoritatea locuind în Reykjavik, dar nicidecum nu este atât de friguroasă pe cum ne-o imaginăm. Dar nici foarte cald nu e. Temperatura maximă în luna iulie, când am fost eu, era de doar 19 grade, dar asta nu m-a impiedicat să stau în tricou sau să mă bucur de apa termală din piscinele naturale ale islandezilor.

 În Islanda, natura parcă prinde viață, e ceva magic, acele cascade impresionant de multe și de frumoase și verdeața care le înconjoară, valurile oceanului ce se sparg de stâncile mari și ascuțite, pescărușii, și în special Puffins (păsările ce se aseamănă cu niște pinguini), gheizerele, și delfinii care sar veseli pe lângă vapor, toate aceastea îți transmit o stare de bine, de liniște sufletească. Totul este în armonie în această țară.
Oamenii din Islanda sunt foarte prietenoși, primitori și nu în ultimul rând foarte glumeți. Am avut norocul de a fi în grup cu niște islandezi și la un moment dat l-am întrebat pe unul dintre ei: „Cum puteți fi atât de glumeți și bine dispuși tot timpul și cu toată lumea”, iar răspunsul a venit imediat, dar tot pe un ton glumeț: „Pentru că vrem ca turiștii care vin aici să se mai întoarcă pe la noi”. Dacă veți ajunge în Islanda, trebuie neapărat să încercați specialitățile lor. Sunt fenomenale, mai ales carnea de balenă și Hot-dogul din carne de oaie, iar ca desert nu trebuie să lipsească înghețata, care este foarte bună.
Peste 3.000 de cercetași la RoverWay
Toate aceste lucruri am putut să le cunosc și să le încerc, să mă bucur de ele, doar cu ajutorul cercetașilor, și eu fiind o cercetașă.
Noi cercetașii am poposit în Islanda pentru a lua parte la un câmp internațional numit RoverWay, la care au participat peste 3000 de cercetași, 13 dintre acestia fiind din România. Un câmp diferit de toate celelalte campuri, deoarce îți testezi limitele la maximum și ajungi să îți descoperi noi abilități și să faci lucruri de care niciodată nu credeai că ești în stare. Aceste lucruri, bineînțeles, le descoperi pe parcursul câmpului. Patrula în care am activat eu (pentru că am fost împărțiți pe patrule internaționale mixte) a fost alcătuită din cercetași din România, Elveția, Islanda, Germania și Slovenia. În total, am fost 50 de persoane care ne-am luat inima în dinți și am pornit să cucerim al doilea din cele mai înalte vârfuri din Islanda. Călătoria noastră pe ghețar nu a fost deloc ușoară. A trebuit să cărăm mâncarea cu noi, apa, crampoanele speciale pentru gheață, hamurile și pioleții. Am mers timp de 16 ore, 16 ore în care rămâneam uimiți la fiecare pas de cât de schimbătoare și puternică este natura față de noi, și cât de mici și  nesemnificativi eram, cât de ușor puteam aluneca și cădea într-o crevașă adâncă. Pe parcursul celor 16 ore, am trăit la limită. Trebuia să ne drămuim hrana și totul, să ne ajungă până ne întorceam. Într-un final, am ajuns înapoi la locul de campare, bucuroși și mândri de noi, că am reușit ceea ce nu multă lume reușește, să urcăm până la 1906 m ( de la nivelul mării), toți fiind total neexperimentați și totuși cu o dorință aprigă de a urca pe acel vârf.
Participanții din RoverWay s-au bucurat și de o zi de carnaval, în care fiecare țară și-a făcut cunoscute mâncărurile tradiționale și muzica, într-un cuvânt tradiția. Noi, românii, am avut foarte mare succes cu sărmăluțele și ciocolata cu rom, mămăliga fiind mai puțin apreciată datorită faptului că nu am nimerit-o foarte gustoasă, islandezii denumind-o chiar mămăliga malițioasă, lucru ce ne-a amuzat pe toți.
Odată cu terminarea câmpului, pe 27 iulie 2009, ne-am luat rămas bun de  la noii, dar și de la vechii prieteni pe care i-am întâlnit acolo. Totuși, am plecat împăcați cu gândul că un sfârșit este un nou început.(Marina Buraga)

Trimite email
sâmbătă, 11 aprilie 2026 la 16:59:05 Ora de vară a Europei de Est