Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
30 ianuarie 2024

Peste 40 de concursuri școlare naționale au fost eliminate…

Peste 40 de concursuri școlare naționale au fost eliminate de o comisie a Ministerului Educației din listele și calendarele competiționale pentru anul școlar 2023-2024, față de anul școlar trecut, potrivit unei analize Edupedu.ro pe baza listelor și calendarelor publicate de Ministerul Educației luni, 29 ianuarie. Și la activitățile naționale și internaționale (CAEN) au dispărut peste 30 de concursuri finanțate sau nu de Ministerul Educației.
Este vorba, printre altele, de concursul de chimie „Raluca Rîpan” considerat de profesori și elevi olimpiada de profil pentru elevii de clasa a VII-a, pentru că în gimnaziu nu există olimpiada națională de chimie decât pentru clasa a VIII-a; concursurile de meserii pentru elevii de la tehnologic, concursuri dedicate elevilor care aparțin minorităților.
Potrivit surselor Edupedu.ro, decizia de înființare a comisiei de tăiat concursuri a fost dată în luna martie a anului 2023. Fac parte din comisie 21 de membri, dintre care 8 din Ministerul Educației, 5 din universități și restul din școli, inspectorate școlare și asociații.
Calendarele și listele olimpiadelor și concursurilor școlare naționale 2024 au fost publicate luni după-amiază, 29 ianuarie. Edupedu.ro a scris că ar urma ca și la competițiile sportive să existe tăieri, mai exact să nu continue toate cu etapele naționale.
După ce am prezentat că elevii de gimnaziu ar fi fost excluși de la Olimpiada „Lectura ca abilitate de viață” (OLAV) 2024 în varianta în lucru a calendarului Ministerului Educației, în contextul în care ar fi avut loc discuții despre renunțarea la olimpiadă, aceștia au fost reintroduși de Ministerul Educației în planificări.
Revenind la concursuri, dacă în 2023 erau 161 de concursuri școlare naționale organizate fără finanțare de Ministerul Educației, anul acesta sunt puțin peste 130.
Dacă în anul școlar 2022-2023 erau 70 de concursuri organizate cu finanțare de Ministerul Educației, anul acesta sunt puțin peste 50, conform calendarelor și listelor publicate de Ministerul Educației.

Ministrului Vasile Blaga i s-a acordat titlul de „Cetățean de onoare”

Duminică, de Ziua comunei Rieni,

Ministrului Vasile Blaga i s-a acordat titlul de „Cetățean de onoare”

Multe și-a propus să înfăptuiască în primul său mandat tânărul și ambițiosul primar al comunei Rieni, prof. Gheorghe Ioan Bota, iar faptele vorbesc „în nouă luni a înfăptuit, cât nu au reușit alții să facă în 10 ani”...
Duminică (6 septembrie 2009), de Ziua comunei, a finalizat un proiect inițiat la nivelul Consiliului local pentru acordarea titlului de „Cetățean de onoare” unui distins fiu al comunei Rieni, dl Vasile Blaga, ministru al Dezvoltării Regionale și Locuinței.

Chiar ministrul, Vasile Blaga, a fost cel care a afirmat, duminică, la inaugurarea terenului de sport din Ghighișeni, faptul că „în nouă luni (ambițiosul primar) a înfăptuit, cât nu au reușit alții să facă în 10 ani”... Iar acest teren de sport, ridicat în curtea Școlii din Ghighișeni este una dintre izbânzile întâiului gospodar. În urmă cu 18 ani, aici se ara terenul și nici prin gând să-i treacă cuiva că astăzi, tinerii și copiii din Ghighișeni ar putea avea parte de un asemenea teren de sport, împrejmuit cu plasă, cu gazon artificial... Mai că-i venea președintelui Ioan Micula să-l provoace pe ministru la o partidă, chiar dacă omul de afaceri din Cucuceni, președintele Camerei de Comerț și Industrie a județului Bihor (și vicepreședinte pe țară) le are mai mult cu matematica, după cum singur a recunoscut.
„Noi mergem până la capăt!”
La inaugurarea terenului, atât ministrul, Vasile Blaga, cât și cei doi președinți gemeni, frații Viorel și Ioan Micula, au depănat amintiri din copilărie (din vremea când consătenii domnului ministru, cei din Petrileni, luau bătaie mai tot timpul... la fotbal, de la cei din Ghighișeni), după care au revenit cu picioarele pe gazonul artificial, în vreme de criză, apreciind preocupările și proiectele întâiului gospodar. Cu asemenea fii ai comunei, deveniți miniștri, deputați, senatori și oameni de afaceri, nu e de mirare că primarul și-a propus, la începutul mandatului, să situeze comuna pe primul loc în județ, iar acum, declară că vrea să propulseze comuna Rieni pe locul întâi pe țară...
Tot aici și tot acum, sub cerul liber, cu plasa deasupra capului, ministrul a promis conducerii primăriei și consilierilor locali nouă miliarde pentru finanțarea proiectelor demarate. „De luni aveți primele nouă miliarde...”
Vorbind despre grija de mâine și viitorul copiilor, Viorel Micula, poet cum îl știm, a umblat la metafore – „precum florile sunt nădejdea rodului, așa și copiii sunt nădejdea părinților”. Părinții vor să-și vadă fiii așezați în sat, ca să-i aibă stâlpi la bătrânețe. Dar pentru aceasta, tinerii trebuie să aibă locuri de muncă, acasă, în sat sau în comună și condiții de trai ca la oraș. Or, grupul de firme le asigură locuri de muncă, iar întâiul gospodar trebuie să lupte pentru creșterea standardului de viață...
Pentru creșterea prestigiului și promovarea imaginii comunei
În ședința festivă a Consiliului local, viceprimarul, Ioan Plisco, a făcut cunoscut consilierilor locali (și numeroasei asistențe) singurul punct de pe ordinea de zi, proiectul de hotărâre inițiat de primarul Gheoghe Ioan Bota, de acordare a titlului de „cetățean de onoare” domnului ministru, Vasile Blaga. În expunerea de motive, primarul a arătat că: „dl ministru, Vasile Blaga, este fiu al satului Petrileni și ambasador al comunei Rieni în întreaga țară; este personalitatea politică de cel mai înalt grad; a fost și este apropiat de toți cetățenii din comună și din zonă; prin sprijinul acordat în obținerea resurselor financiare, a contribuit la realizarea și proiectarea unor obiective importante în comuna Rieni, precum: alimentarea cu apă în satele Petrileni, Ghighișeni și Rieni, construirea Bisericii Ortodoxe din satul Petrileni, reparații capitale la școlile din comuna Rieni, canalizare în comuna Rieni, asfaltare de drum în localitățile Rieni, Ghighișeni și Petrileni, construire de locuințe pentru tineri prin A.N.L. în localitatea Sudrigiu și sală de sport în localitatea Petrileni.
Nu în ultimul rând, scopul propunerii este promovarea personalităților marcante ale comunei ca modele pentru locuitori și pentru noua generație.
Þinând cont de vasta activitate profesională și politică, de contribuția pe care a avut-o în dezvoltarea comunei și de atașamentul profund față de consătenii săi, consider că acordarea titlului de „Cetățean de onoare” al comunei Rieni dlui ministru, Vasile Blaga, este o dovadă de recunoștință față de dl ministru, un semn de cinstire și de prețuire față de personalitățile care s-au ridicat de pe aceste meleaguri, care au contribuit la prosperitatea localității, precum și la creșterea prestigiului și promovarea imaginii comunei Rieni”.
După numeroasele luări de cuvânt, cei 12 consilieri locali au votat, în unanimitate, ca domnului ministru, Vasile Blaga, să i se acorde titlul de „Cetățean de onoare” al comunei Rieni (titlu care a mai fost acordat în timp, multiplei campioane Gabriela Szabo, importanților oameni de afaceri din comună, Ioan și Viorel Micula, domnilor Cornel Popa, Traian Popa și Augustin Popa).
„Un exemplu de luptător adevărat...”
...„stâlp de speranță al comunei”, „un nume, care nu mai trebuie prezentat”, „un exemplu și un simbol”, „un om de valoare”... sunt câteva dintre apelativele care s-au vehiculat în luările de cuvânt la adresa dlui ministru, Vasile Blaga; printre vorbitori: consilierul local din Petrileni, dna Maria Rebenciuc, frații Viorel și Ioan Micula, prefectul, Gavrilă Ghilea, 
ing. Traian Purle (unul din „dezrădăcinații” satului ministrului, primul absolvent de facultate din Petrileni), deputatul Cornel Popa, consilierul prezidențial, Terente Merce (din Ghighișeni), Manolin Pirtea, din Cucuceni (decan al Facultății de Științe Economice a Universității de Vest din
Timișoara), preotul din Băița...
„Cei care scapă de oameni valoroși vor cădea!”
Ultimul dintre vorbitori a fost chiar ministrul, Vasile Blaga, care s-a simțit măgulit și onorat de tot ceea ce a auzit. Domnia sa se consideră un norocos. „Am avut mult noroc în viață, având parte de o mamă aspră și de profesori deosebiți... În Ștei, din nou am avut noroc. Aveam 25-26 de ani, pe când lucram la uzina mecanică. Am pornit de jos și am ajuns să trec prin toată „filiera”, de la maistru, șef atelier, șef secție... Așa am învățat să mă înham la ceva și să am curajul de a mă înconjura de oameni mai deștepți ca mine. Cei care scapă de oameni valoroși vor cădea... Un om politic (trebuie) să aibă puterea să explice faptele sale. Eu nu am dușmani, ci adversați politici. Așa îi văd eu. Așa am făcut în permanență. În politică și peste tot, trebuie să ai curaj. Fără curaj nu faci nimic...”
Ministrul a vorbit și despre două dintre proiectele din zonă pe care le consideră valoroase și pentru care se va „bate”: tronsonul care va scurta cu circa 100 de kilometri drumul spre Cluj-Napoca, fără a mai trebui să treci prin Oradea, iar cel de-al doilea obiectiv - pârtia de la Vârtop. Mulțumind pentru titlul de „Cetățean de onoare”, domnia sa a ținut să precizeze că nu este primul titlu de cetățean de onoare care i se acordă, dar că acesta este cel mai important, pentru că vine din partea alor săi...
De la „mlădițe de tezaur” la Florica Duma, Mirela Petrean, Voichița Mihoc... 
După ora 15.00, potrivit planificării, pe scena serbărilor (amenajată pe platforma industrială a fraților Ioan și Viorel Micula), au urcat „mlădițe și muguri de tezaur”, dansatori, membri ai ansamblului de dansuri populare din Seleuș (județul Arad) – „Junii Seleușului”, instruiți de Andrei Șandru și Mircea Avram, câștigării locului I la concursul județean „Autentic Fest”, desfășurat la Moneasa, în 21 august 2009. După acest preludiu folcloric, scena a fost inundată și monopolizată de „mugurii” beiușeni, soliștii și dansatorii ansamblului Casei de Cultură „Ioan Ciordaș” a municipiului Beiuș, conduși și prezentați de directorul instituției, dna Anca Banda. Tonul l-a dat interpretul de aur al ansamblului, Raul Leuca. Loc este destul pe scenă pentru toți, dar și în inima Ancăi Banda, care promovează cu aceeași deschidere și dragoste orice „mlădiță de tezaur”, chiar dacă nu este membru al ansamblului, precum Andrada Crăciun sau Alexandra Paina (din Oradea, respectiv Sântandrei), două interprete care bat la poarta afirmării artistice. Pe Alexandra, am mai ascultat-o și pe scena serbărilor de la Cociuba Mare (dar ea a cântat în această vară pe nenumărate alte scene din județ, la Pomezeu, Remetea, Holod, Olcea, Nucet..., urmează Bulz și altele). Din cadrul ansamblului, s-au perindat pe la microfon, mici artiști: Darius și Mihaela Bogan (din Ștei), Georgiana Vesa (din Buntești), Laura Cadar (din Izbuc), Andreea Tirla (din Chișcău), George Gudiu (din Păcălești), dar și „mlădițe” debutante, între care Antonia Hoza (din Oradea), aflată la prima sa ieșire pe o asemenea scenă.
La un moment dat, pe scenă, în mijlocul „mlădițelor”, au urcat primarul, prof. Gheorghe Ioan Bota, și cei doi oameni de afaceri, frații Ioan și Viorel Micula, care au ținut să informeze publicul despre evenimentul nr. 1 al zilei (acordarea titlului de „Cetățean de onoare” dlui ministru, Vasile Blaga) și despre proiectele pe care și le-au propus întâiul gospodar și cei doi președinți ai grupului de firme.
La reluarea programului artistic, Anca Banda a invitat-o la microfon pe îndrăgita solistă de muzică populară Cornelia Covaciu. Până la apariția Mirelei Petrean (din Timișoara), i-am ascultat pe doi dintre valoroșii membri ai ansamblului, Florina Morar și Sebastian Hahău. Când Mirela cântă, nimeni nu o mai poate controla și stăpâni (vorba cântecului: „Nimeni nu m-o stăpânit”). Sinceră și slobodă la gură, Mirela s-a destăinuit (arătând cu ce s-a ales în viață: cu ce a băut, ce a mâncat, ce a strâns în brațe, dar și cu ... multe prune... în traistă)!
Repriza de break dance a fost picătura care a umplut paharul tinerilor iubitori de dans modern. Protagoniștii momentului au fost îndrăgiții dansatori ai trupei „Level One” din Ștei, care de cinci ani au reușit să cucerească inimile puștilor din Ștei și nu numai, pentru că membrii trupei „L.One” au dansat cu succes și la Satu Mare (locul I, în 2008), la Timișoara și Oradea.
La reîntronarea folclorului pe scenă, Anca Banda a deschis seria greilor cu distinsa și îndrăgita solistă de muzică populară Florica Duma, urmată de alți interpreți valoroși și iubiți: Voichița Mihoc, Corina Szatmari (acompaniată de trupa lui Carol Varga – „Zbiciu”), Simona Costin, Roxana Gudiu, Simona Cap, Mădălina Bar, Anca Pirtea și Roxana Mihalca, pentru ca ultimul cuvânt să-l aibă Florina și Florin Mariș-Hinsu, cireașa de pe tortul serbărilor de la Rieni, acompaniați de „Favoriții Ardealului” (conducerea muzicală, prof. Ionuț Mateș).
O schimbare de registru și o promovare
Trebuie să mai spunem că la Ziua comunei Rieni, nu doar s-a cântat și s-a dansat, s-a băut și s-a mâncat. Alin Pașca, antrenorul și președintele C.S. „Crișul Negru” din Ștei, le-a propus organizatorilor serbărilor ca publicul să  vadă și altceva: să-i cunoască pe campionii clubului de karate din Ștei: Sorin Vesa (19 ani) – multiplu campion național de karate WKF, component al lotului național, care face karate de 12 ani, iar de doi ani practică kickboxing-ul în sistem K1, având și un palmares de invidiat: 13 meciuri câștigate (din care 9 prin K.O.); Alexandra Illeș (14 ani) – campioană națională și europeană; Halmai Iulian (11 ani) – campion european; Denisa Moldovan (11 ani), Cristabel Costea (10 ani), George Popa (10 ani) – cu două meciuri în K1 (și cu poză în „Jurnalul național”), Popa Alexandru și Andrei (15 ani, frați gemeni), Becheanu Ștefana, Illeș Maria, Lăzău Crina, Pahone Ana și Peic Dragoș.
Așadar, duminică, la Rieni, am avut  parte de o zi specială, cu miniștri, senatori și deputați, prefect și consilieri, foarte mulți primari (poate mai mult de un sfert dintre primarii județului au ținut să-i onoreze pe organizatorii și invitații serbărilor), polițiști, dansatori, interpreți și karatiști. (Ovidiu Dan)
P.S. Pentru mai multe poze, accesați Galeria foto: Ministrului Vasile Blaga i s-a acordat titlul de „Cetățean de onoare”. 

Trimite email
joi, 29 februarie 2024, 11:49:31 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Felicitări, domnule președinte!

Apropo de recepția lucrărilor la Campusul de învățământ dual, înfăptuită ieri, 28 februarie 2024.
Așa ceva nu mai există în Bihor, dar poate că nu greșim afirmând că nici în țară nu s-a mai văzut o asemenea realizare deosebită în învățământ!