Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Care este numele acestor vremuri?

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș” pe luna august

Care este numele acestor vremuri?

,,Pentru cititorul care a fost interesat de jocuri logice (înaintea ETS - Era Telefoanelor Smart, iată deja o propunere - pentru că acum sunt la modă „jocurile din degete", nu cele „din neuroni"), întrebarea dinainte trimite probabil la titlul unei delicioase cărți de „logică distractivă" care se intitula chiar Care este titlul acestei cărți? A apărut în 1978 și era scrisă de Raymond Smullyan (1919-2017), „matematician, magician, pianist, logician, taoist și filosof american" (Google). E adevărat, apărea pe copertă și un subtitlu: „Ghicitoarea lui Dracula și alte jocuri logice", iar Google ne explică: „În puzzle-urile Transilvania, jumătate din personaje sunt nebune și cred doar lucruri false, iar cealaltă jumătate este alcătuită din personaje sănătoase și cred doar lucruri adevărate.

Mai mult, oamenii spun mereu adevărul, iar vampirii mint întotdeauna. De exemplu, un vampir nebun va considera «2+2 nu este egal cu 4» drept adevăr, dar va minți cu privire la acesta și va spune că este fals. Un vampir sănătos știe că «2+2 = 4» este adevărat, dar va minți și va spune că nu este. Aplicăm aceleași reguli și în cazul oamenilor. Așadar, tot ce susține un om sănătos sau un vampir nebun este adevărat, în timp ce tot ceea ce susține un om nebun sau un vampir sănătos este fals."
Câteva întrebări preliminare: De unde până unde se întinde Transilvania? Mai sunt vampiri pe acolo, care este proporția lor în populație, cine predomină, oamenii sau vampirii? La fel cu distincția sănătoși-nebuni. Nu cumva fiecare dintre noi este puțin transilvănean, puțin vampir, puțin nebun - măcar în funcție de împrejurări?
Au legătură întrebările și cu provocarea din titlul rândurilor de față. Are cineva suficientă îndrăzneală-inspirație să dea un nume vremurilor pe care tocmai le parcurgem?
Aici e, desigur, marea dificultate, că tocmai parcurgem aceste vremuri. Pe muntele Fuji, muntele Fuji nu se vede... O glumă despre chinezi, semnificativă ca toate glumele din categorie, spune că un istoric chinez, întrebat ce părere are despre Revoluția Franceză, a răspuns că la numai două secole distanță suntem prea aproape pentru a putea formula o opinie...
Ce să facem atunci noi, trăind chiar în miezul acestui ev aprins, în plin incendiu?! Să imităm epocile numite după materialul din care se confecționau uneltele? După piatră, bronz, fier, ar urma plasticul, siliciul, pământurile rare? Dar și informația e o formă a materiei - de ce să nu alegem Epoca Informației? Mai generoasă pare ideea care pleacă de la periodizări - Antichitate, Evul Mediu... Poate Evul Post, lăsând prefixul suspendat, că tot se abuzează de el: postmodernism, post- postmodernism, post-umanism (în pereche cu trans-umanism) - și ne întoarcem în post-Transilvania lui R. Smullyan: post-adevăr"!
Am citat din editorialul redactorului-șef, academician Gheorghe Păun.
Pentru plăcuta zăbavă în lecturarea numărului de față, aveți adresa cunoscută: https://curteadelaarges.ro
Ce mai putem citi în acest număr (câteva titluri de articole, nu toate, și autorii): Horia Bădescu: Asumarea conştiinţei de sine; Alexandru Mărchidan: Să nu trăim în minciună! Ioan St. Lazăr: Tâlcuiri la rugăciunea începătoare Împărate Ceresc; Victor Ravini: Mioriţa, capodoperă universală; Dumitru Gabura: Victor Teleucă: ; Cioran şi „timpul rece" al haosului; Raia Rogac: Academia de Ştiinţe a Moldovei la 64 de ani; Mihai Maxim: Seniori ai culturii: Madeleine Karacaşian, cavaler al culturii; Mihai Nadin: Ştefan Baciu sau despre puritate...
Poate mai vreți și altele, precum Georgel Rusu: Inteligența Artificială: Comunicare, da! Comuniune, ba! Sînziana Ravini: O seară la Dans le Noir... ori  Sergiu Zaporojan, Valeriu Dulgheru, Ilie Manoli, Zinaida Stratan: Credința, eterna lumină a neamului românesc...
Distinse domnule academician Gheorghe Păun, vă mulțumim și pentru acest număr de revistă. Cât privește volumul la care ați făcut referire în numărul trecut, nu ne-a parvenit încă (despre Inteligența Artificială)!
Ovidiu Dan

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:17:18 Ora standard a Europei de Est