Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos se arată îngrijorat de sănătatea mintală a copiilor bihoreni

Raportul MERPAS 4

Prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos se arată îngrijorat de sănătatea mintală a copiilor bihoreni

Coordonatorul Școlii Doctorale de Sociologie a Universității din Oradea, a prezentat public concluziile unui studiu, intitulat MERPAS - Monitorul educațional al rezultatelor practicilor și atitudinilor în școlile din Bihor, realizat, pentru al patrulea an, consecutiv, pe un eșantion 2.308 elevi, de clasa a VIII-a, din județul Bihor.

După cum a precizat, încă de la început, universitarul bihorean, conferința de presă a fost prima expresie a „Impact lab", parte integrantă din mai amplul proiect „Living Labs", în care Universitatea din Oradea s-a înscris de curând.
Deoarece analiza MERPAS este rodul unui parteneriat între: Universitatea din Oradea, Inspectoratul Școlar Județean Bihor, Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Bihor și Școala Doctorală de Sociologie a Universității din Oradea, la eveniment au fost prezenți: directorul CJRAE Bihor, dr. Cristina Avrigeanu și dr. Alin Ștefănuț, șeful Inspectoratului Școlar.
Prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos a trecut în revistă cele mai relevante subiecte și date ale cercetării sociologice pe care a coordonat-o. Unul dintre acestea se referă la percepția tinerilor asupra învățământului profesional. „Am vrut să aflăm de ce nu vor copiii din clasa a VIII-a să meargă în învățământul profesional. Presupunem că o parte din problemă e că nu se cunoaște ce este învățământul profesional. Partea de informare cu privire la carieră e dificilă, complicată, pentru acești copii. 25% dintre cei chestionați declară că nu au avut nicio discuție de orientare în carieră, până la momentul realizării interviului".
Alt subiect „fierbinte" al cercetării sociologice este cel legat de meditații. Jumătate dintre copiii din clasa a VIII-a iau meditații, arată datele MERPAS de anul acesta. Ponderea elevilor care apelează, în particular la serviciile unui profesor, pentru a-și însuși mai bine materia, a crescut constant, în ultimii patru ani, spune prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos. „90% dintre elevi iau meditații la matematică și 78% la limba română", a subliniat sociologul orădean.
Sociologii au fost curioși să afle și cum se raportează cei mai tineri cetățeni la viața publică și la valorile democratice. Surprinzător și aparent în contradicție cu ce spun sondajele din ultima perioadă, prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos afirmă că „Tinerii din România sunt atrași de valorile democratice, dar sunt foarte nemulțumiți cu privire la prestația politicienilor și a instituțiilor politice centrale, mai ales. Așa se pot explica protestele și votul oarecum bizar din ultima vreme".
Măsurarea „dependenței de mediul digital" a fost și ea una din țintele urmărite de autorii MERPAS. Concluziile arată că „tinerii petrec din ce în ce mai mult timp pe dispozitivele digitale". Un studiu, din anii anteriori, spune că media s-ar afla undeva la 6,2 ore pe zi. „45% dintre elevi au raportat că s-au confruntat cu cel puțin un efect negativ al utilizării tehnologiilor digitale, precum: insomnii, anxietate, conflicte cu colegii...", a precizat prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos.
În premieră, autorii sondajului au evaluat și cunoașterea comportamentelor de risc, precum consumul de droguri sau traficul de persoane, iar datele sunt alarmante. „10 la sută dintre copiii din eșantion par a fi vulnerabili și au o atitudine lejeră, pozitivă, față de consumul de droguri". De asemenea, a fost semnalat „un procent foarte mare de copii, 20%, care raportează că au cunoștință de fapte legate de traficul de persoane, în anturajul lor, fie că este vorba de metoda «lover boy», de exploatare pentru muncă, obligarea la cerșetorie etc".
În ceea ce privește „bunăstarea", așa cum e percepută de elevii claselor a opta din Bihor, universitarul orădean spune că a constat „o degradare serioasă a sănătății mintale a copiilor. Scorul mediu de bunăstare subiectivă, fericire, a scăzut, față de 2012, cu un punct, ceea ce e extraordinar de mult", spune prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos. Principalele temeri ale copiilor bihoreni sunt legate de: cariera pe care și-o doresc, de faptul că nu se vor descurca la școală și de riscul declanșării unui război în regiune. „E o presiune din ce în ce mai mare pe copii pentru rezultate școlare și confirmare socială", explică sociologul orădean, indicând aceste presiuni, venite din partea părinților, ca fiind principalele cauze de: depresie, anxietate și îngrijorare. „Este evident, și pe baza altor studii, că ne confruntăm cu o problemă de sănătate mintală. E nevoie de mai mulți specialiști în formare profesională, screening și consilieri psihologi. Nu e ca și cum nu am ști ce e de făcut, numai să nu avem destui bani", declară prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos.
Concluzia, aparent paradoxală, a MERPAS 2025, a fost exprimată de coordonatorul cercetării, prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos: „Deși e rău și lucrurile nu merg în bine, sociologic e bine. Din perspectiva părinților și, implicit, a elevilor, școala este încă importantă, e unul din modurile principale de a atinge un anumit statut social".
La rândul său, dr. Alin Ștefănuț, inspectorul-șef al Inspectoratului Școlar Județean Bihor, a vorbit despre importanța unui studiu sociologic, precum MERPAS, pentru viața școlilor. „Este un instrument util și necesar pentru a înțelege realitățile cu care se confruntă elevii din Bihor, în special cei de la vârsta tranziției spre liceu. Spre exemplu, pentru dezvoltarea și creșterea atractivității învățământului profesional și tehnologic".
Directorul CJRAE, dr. Cristina Avrigeanu, spune că acest studiu sociologic este important și pentru specialiștii în educație. „Datele, foarte relevante pentru noi, ne ajută să știm direcția pe care să mergem, să dezvoltăm proiecte, precum cele axate pe combaterea fenomenului de bullying, «Școala părinților»... An de an, rezultatele acestei cercetări ne ajută să fim mai buni în ceea ce facem". (E.C.)

Trimite email
luni, 25 mai 2026 la 18:59:50 Ora de vară a Europei de Est