Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos se arată îngrijorat de sănătatea mintală a copiilor bihoreni

Raportul MERPAS 4


Prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos se arată îngrijorat de sănătatea mintală a copiilor bihoreni
Coordonatorul Școlii Doctorale de Sociologie a Universității din Oradea, a prezentat public concluziile unui studiu, intitulat MERPAS - Monitorul educațional al rezultatelor practicilor și atitudinilor în școlile din Bihor, realizat, pentru al patrulea an, consecutiv, pe un eșantion 2.308 elevi, de clasa a VIII-a, din județul Bihor.

După cum a precizat, încă de la început, universitarul bihorean, conferința de presă a fost prima expresie a „Impact lab", parte integrantă din mai amplul proiect „Living Labs", în care Universitatea din Oradea s-a înscris de curând.

Deoarece analiza MERPAS este rodul unui parteneriat între: Universitatea din Oradea, Inspectoratul Școlar Județean Bihor, Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Bihor și Școala Doctorală de Sociologie a Universității din Oradea, la eveniment au fost prezenți: directorul CJRAE Bihor, dr. Cristina Avrigeanu și dr. Alin Ștefănuț, șeful Inspectoratului Școlar.

Prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos a trecut în revistă cele mai relevante subiecte și date ale cercetării sociologice pe care a coordonat-o. Unul dintre acestea se referă la percepția tinerilor asupra învățământului profesional. „Am vrut să aflăm de ce nu vor copiii din clasa a VIII-a să meargă în învățământul profesional. Presupunem că o parte din problemă e că nu se cunoaște ce este învățământul profesional. Partea de informare cu privire la carieră e dificilă, complicată, pentru acești copii. 25% dintre cei chestionați declară că nu au avut nicio discuție de orientare în carieră, până la momentul realizării interviului".

Alt subiect „fierbinte" al cercetării sociologice este cel legat de meditații. Jumătate dintre copiii din clasa a VIII-a iau meditații, arată datele MERPAS de anul acesta. Ponderea elevilor care apelează, în particular la serviciile unui profesor, pentru a-și însuși mai bine materia, a crescut constant, în ultimii patru ani, spune prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos. „90% dintre elevi iau meditații la matematică și 78% la limba română", a subliniat sociologul orădean.

Sociologii au fost curioși să afle și cum se raportează cei mai tineri cetățeni la viața publică și la valorile democratice. Surprinzător și aparent în contradicție cu ce spun sondajele din ultima perioadă, prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos afirmă că „Tinerii din România sunt atrași de valorile democratice, dar sunt foarte nemulțumiți cu privire la prestația politicienilor și a instituțiilor politice centrale, mai ales. Așa se pot explica protestele și votul oarecum bizar din ultima vreme".

Măsurarea „dependenței de mediul digital" a fost și ea una din țintele urmărite de autorii MERPAS. Concluziile arată că „tinerii petrec din ce în ce mai mult timp pe dispozitivele digitale". Un studiu, din anii anteriori, spune că media s-ar afla undeva la 6,2 ore pe zi. „45% dintre elevi au raportat că s-au confruntat cu cel puțin un efect negativ al utilizării tehnologiilor digitale, precum: insomnii, anxietate, conflicte cu colegii...", a precizat prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos.

În premieră, autorii sondajului au evaluat și cunoașterea comportamentelor de risc, precum consumul de droguri sau traficul de persoane, iar datele sunt alarmante. „10 la sută dintre copiii din eșantion par a fi vulnerabili și au o atitudine lejeră, pozitivă, față de consumul de droguri". De asemenea, a fost semnalat „un procent foarte mare de copii, 20%, care raportează că au cunoștință de fapte legate de traficul de persoane, în anturajul lor, fie că este vorba de metoda «lover boy», de exploatare pentru muncă, obligarea la cerșetorie etc".

În ceea ce privește „bunăstarea", așa cum e percepută de elevii claselor a opta din Bihor, universitarul orădean spune că a constat „o degradare serioasă a sănătății mintale a copiilor. Scorul mediu de bunăstare subiectivă, fericire, a scăzut, față de 2012, cu un punct, ceea ce e extraordinar de mult", spune prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos. Principalele temeri ale copiilor bihoreni sunt legate de: cariera pe care și-o doresc, de faptul că nu se vor descurca la școală și de riscul declanșării unui război în regiune. „E o presiune din ce în ce mai mare pe copii pentru rezultate școlare și confirmare socială", explică sociologul orădean, indicând aceste presiuni, venite din partea părinților, ca fiind principalele cauze de: depresie, anxietate și îngrijorare. „Este evident, și pe baza altor studii, că ne confruntăm cu o problemă de sănătate mintală. E nevoie de mai mulți specialiști în formare profesională, screening și consilieri psihologi. Nu e ca și cum nu am ști ce e de făcut, numai să nu avem destui bani", declară prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos.

Concluzia, aparent paradoxală, a MERPAS 2025, a fost exprimată de coordonatorul cercetării, prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos: „Deși e rău și lucrurile nu merg în bine, sociologic e bine. Din perspectiva părinților și, implicit, a elevilor, școala este încă importantă, e unul din modurile principale de a atinge un anumit statut social".

La rândul său, dr. Alin Ștefănuț, inspectorul-șef al Inspectoratului Școlar Județean Bihor, a vorbit despre importanța unui studiu sociologic, precum MERPAS, pentru viața școlilor. „Este un instrument util și necesar pentru a înțelege realitățile cu care se confruntă elevii din Bihor, în special cei de la vârsta tranziției spre liceu. Spre exemplu, pentru dezvoltarea și creșterea atractivității învățământului profesional și tehnologic".

Directorul CJRAE, dr. Cristina Avrigeanu, spune că acest studiu sociologic este important și pentru specialiștii în educație. „Datele, foarte relevante pentru noi, ne ajută să știm direcția pe care să mergem, să dezvoltăm proiecte, precum cele axate pe combaterea fenomenului de bullying, «Școala părinților»... An de an, rezultatele acestei cercetări ne ajută să fim mai buni în ceea ce facem". (E.C.)

Trimite email

marți, 22 septembrie 2026 la 03:32:06 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

De-ale studenților

,,Pentru noi, Săptămâna Bobocilor înseamnă adevăratul început al studenției", spune Amelia Varga - președintele Uniunii Studenților Oradea.