Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

,,Dezvoltarea jocurilor video, învățământ liceal”

Doi profesori de informatică de la un colegiu orădean au promovat o nouă disciplină opțională la liceu

,,Dezvoltarea jocurilor video, învățământ liceal”

O echipă de cadre didactice pasionate de informatică și preocupate de formarea unor competențe la nivelul elevilor de liceu, complementare celor vizate de programele școlare în vigoare, coordonată de Livia Demetra Țoca, consilier superior la CNPEE (Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație din care au făcut parte colegii noștri Adrian și Maria Niță - profesori de informatică la Colegiul Național „Emanuil Gojdu", Oradea cărora li s-au alăturat Adrian Modrișan - profesor de informatică la Colegiul Național „Andrei Șaguna", Brașov și Roxana Gabriela Tîmplaru - profesor de informatică la Colegiul „Ștefan Odobleja", Craiova, au elaborat o programă școlară pentru o disciplină nouă ,,Dezvoltarea jocurilor video, învățământ liceal".

În 10 octombrie 2024 a fost emis ordinul de ministru privind aprobarea programei școlare ,,Dezvoltarea jocurilor video, învățământ liceal", disciplină de tip opțional integrat din curriculumul la decizia elevului din oferta școlii.
Documentul a fost conceput cu sprijinul RGDA (Romanian Game Developers Association) - organizație nonprofit. Grupul de colaboratori din partea RGDA, coordonat de Andreea Medvedovici-Per, director executiv al asociației RGDA (Romanian Game Developers Association), a fost format din: Alexandru Chica, Studio Technical Director, Electronic Arts Romania și Dan Teodorescu, Game Director, Fortis Games Romania.
Programa pentru această disciplină vizează o listă de cinci competențe generale:
1.Utilizarea limbajului de specialitate în diferite contexte sociale și profesionale
2.Rezolvarea problemelor legate de modelarea digitală a jocurilor prin utilizarea algoritmilor și aplicarea principiilor matematicii și științelor
3.Utilizarea de tehnologii digitale specifice diferitelor etape ale dezvoltării jocurilor video
4.Documentarea în vederea integrării resurselor adecvate în procesul de dezvoltare a jocurilor
5.Organizarea unei activități în mai multe etape, respectând normele și standardele de etică legate de domeniile implicate
Conform ordinului de ministru aceasta este o disciplină școlară de tip opțional integrat, fiind inclusă în oferta națională pentru învățământul liceal, pentru un buget de timp de o oră/săptămână, pe durata unui an școlar.
Se adresează elevilor de la toate filierele, profilurile și specializările. Studiul disciplinei poate începe în oricare dintre clasele de liceu și necesită competențe inițiale minime de programare, formate pe parcursul ciclului gimnazial.
Studiul disciplinei se desfășoară cu întregul colectiv de elevi, într-un laborator de informatică în care există un număr corespunzător de stații de lucru, cu dotări care să permită formarea competențelor din programă pe baza conținuturilor corespunzătoare. Are în vedere inițierea elevilor în toate etapele de dezvoltare a jocurilor, de la proiectare până la publicare, utilizând limbajul de specialitate. Dezvoltarea jocurilor implică abordarea învățării interdisciplinare, integrate, prin rolurile care includ povestire/narațiune, design grafic, animație, inginerie de sunet, management de proiect, utilizarea noțiunilor din matematică și științe pentru modelarea acțiunilor și reacțiilor personajelor în diverse situații, selectarea și aplicarea metodelor adecvate de proiectare, dar și conceperea algoritmilor și implementarea acestora în limbaj de programare, alegerea și utilizarea celor mai potrivite instrumente tehnologice pentru dezvoltare și implementare.
Această disciplină le permite elevilor să înțeleagă mecanismele care stau la baza funcționării acestor jocuri și, în general, ale aplicațiilor digitale pe care le utilizează, precum și să dezvolte propriile aplicații de acest tip.
În România, dar și în alte țări, industria de dezvoltare a jocurilor ocupă un rol important pe piața muncii, iar programa școlară a disciplinei „Dezvoltarea jocurilor video" răspunde nevoilor de alfabetizare digitală din perspectiva noilor cerințe socioprofesionale, printr-un curriculum relevant, vizând formarea unui set de competențe digitale pe care absolvenții învățământului liceal să le poată valorifica în viața activă. Deopotrivă  disciplina valorifică creativitatea și curiozitatea elevilor, oferindu-le șansa de a dobândi experiență inițială pentru un domeniu extrem de atractiv în rândul tinerilor.
Disciplina „Dezvoltarea jocurilor video" contribuie la dezvoltarea abilităților secolului XXI, necesare pentru a reuși în era informațională, cum ar fi gândirea critică, gândirea creativă, capacitatea de a colabora și de a comunica eficient, flexibilitatea. Sunt vizate competențe care interacționează cu mai multe discipline precum matematica, fizica, desenul, muzica și evident informatica.
Îi felicităm pe colegii noștri pentru elaborarea acestui pachet educational împreună cu întreaga echipă, o dovadă că școala românească, în general, și cea bihoreană, în special, are resursă umană de foarte bună calitate care are expertiza de a elabora instrumente educaționale și politici care să răspundă nevoilor reale ale elevilor și comunității.

Trimite email
duminică, 12 aprilie 2026 la 17:10:15 Ora de vară a Europei de Est