Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Au vizitat Berlinul și au sărbătorit împreună succesul

Câștigătorii Premiului european pentru tinerii jurnaliști 2009...

Au vizitat Berlinul și au sărbătorit împreună succesul

Bruxelles, 8 septembrie 2009,
Câștigătorii naționali ai Premiului european pentru tinerii jurnaliști 2009 au vizitat Berlinul și au sărbătorit împreună succesul obținut la unul dintre cele mai importante concursuri pan-europene de gen.

Cea de-a doua ediție a Premiului european pentru tinerii jurnaliști 2009, organizată de Direcția Generală pentru Extindere a Comisiei Europene, în colaborare cu Asociația Europeană a Tinerilor Jurnaliști (European Youth Press) și Café Babel a înregistrat participarea a peste 600 de articole din întreaga Europă. Concursul s-a adresat tinerilor jurnaliști cu vârste cuprinse între 17 și 35 ani din statele membre ale UE, precum și din țările candidate (Croația, Turcia, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei) și țările potențial candidate (Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Serbia și Kosovo, conform UNSCR1244/99).
Tinerii jurnaliști au fost încurajați să-și exprime punctele de vedere cu privire la politica de extindere a Uniunii Europene, la valorile europene și la integrarea europeană. Cei 34 de câștigători au fost selectați de jurii naționale formate din reprezentanți ai mass-media. Toți câștigătorii au fost invitați într-o excursie și la conferința de închidere de la Berlin, Germania.
Prin invitația adresată câștigătorilor de a vizita capitala germană, organizatorii au vrut să sublinieze impactul real al procesului de integrare europeană. Anul 2009 marchează o dublă aniversare istorică. Acum 20 de ani, Zidul Berlinului a căzut, iar instaurarea democrației s-a făcut tot mai mult resimțită în Europa. Anul acesta, în luna mai, Uniunea Europeană a celebrat cea de-a 5-a aniversare de la primul val de extindere al UE spre Europa de Est din 2004, moment care a reunit pașnic Estul și Vestul Europei.
Programul oferit câștigătorilor la Berlin a inclus un tur istoric al orașului și întâlniri cu reprezentanți importanți din domeniul politicii, mass-media, mediului universitar și societății civile pentru a discuta despre extinderile trecute și viitoare ale Uniunii Europene. Grupul de câștigători a vizitat sediile mai multor ziare naționale și locale, canale radio și de televiziune și s-a întâlnit cu jurnaliști profesioniști, dintre care îl amintim pe Friedrich Kurz (de la postul public german de televiziune ZDF), care a făcut transmisiuni din Ungaria în vara anului 1989. Pe parcursul vizitei lor la Parlamentul German (Bundestag), tinerii jurnaliști au discutat despre politica externă europeană actuală cu deputatul Gert Weisskirchen (SPD).
Programul s-a încheiat cu o conferință care a reunit reprezentanți politici și ai mass-media din statele membre ale UE, din țările candidate și potențial candidate. Conferința a fost deschisă de prof. Werner Weidenfeld, directorul Centrului de Politică Externă de la Universitatea din München, care a analizat procesul de integrare europeană din ultimii 20 de ani.
 Gisela Gauggel-Robinson, șefa Departamentului de Comunicare din cadrul Direcției Generale pentru Extindere a Comisiei Europene, a afirmat: „Succesul Premiului european pentru tinerii jurnaliști din acest an demonstrează interesul deosebit al tinerilor pentru politica europeană. Așa cum ne-am așteptat, opiniile referitoare la beneficiile și provocările extinderii UE au fost variante. Noi, organizatorii acestui concurs, salutăm angajamentul și interesul de care au dat dovadă acești tineri și sperăm că acest concurs va continua să stimuleze dezbateri informate pe teme europene și anul viitor.” (Mihaela GHINESCU)

Trimite email
joi, 28 martie 2024, 14:30:25 Ora standard a Europei de Est