Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
31 octombrie 2025

Pe 1 noiembrie are loc cel mai amplu eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație:
Finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025 (P)
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025, are loc la Palatul ASE din București, Piata Romana 6, finala Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025. Noutatea acestei ediții este că elevii vor expune proiectele lor pentru public pe durata întregii zile, oferind vizitatorilor ocazia să descopere inovațiile lor în mod direct.
Concursul este organizat de Asociația ,,Clubul Informaticii Economice – CyberKnowledgeClub” (CKC), fondată de cadre didactice ale Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, în parteneriat cu Colegiul Național ,,Sf. Sava” din București. Banca Comercială Română este sponsor principal la nivel național al acestui program, alături de care contribuie și compania SAP România si EdAstra Tech.
Sprijinul logistic este oferit de start-up-ul Nextlab.tech.
Nextlab.tech este cel mai mare concurs de robotică din România și este înregistrat în calendarul Ministerului Educației și Cercetării.
La acest eveniment educațional de robotică din România, dedicat elevilor pasionați de tehnologie, programare și inovație sunt așteptați sute de tineri din întreaga țară care își vor prezenta creațiile în cadrul probelor de Robotică Creativă, Robotică Sustenabilă și Verde, Line Follower și Labirint.
Participanții vor avea în continuare ocazia să își testeze roboții și să participe la sesiuni de jurizare organizate de specialiști din domeniul IT și educațional. Punctajele vor fi anunțate la finalul zilei, iar festivitatea de premiere se va desfășura a doua zi în format hibrid.
Vizitatorii sunt bineveniți să participe și să exploreze lumea fascinantă a roboticii educaționale.
Agenda finalei Concursului Național de Robotică Nextlab.tech 2025
Data: 1 – 2 noiembrie 2025
Locația: Academia de Studii Economice din București (ASE) – Piața Romană 6, et. 3-4, București 010552
Sâmbătă, 1 noiembrie 2025
8:00 –9:00 – Acces invitați și participanți / Deschiderea înscrierilor
9:00 – 9:30 – Festivitatea de deschidere (în AMFITEATRU I din clădirea Ion N Angelescu ASE)
9:30 – 10:00 – Pregătirea proiectelor pentru prezentare în zonele alocate de organizatori
10:00 – 13:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
13:00 – 13:30 – Pauză de masă
13:30 – 17:00 – Jurizarea proiectelor (program specific în funcție de probă)
17:15 – Termen limită pentru depunerea contestațiilor

18:00 – Afișarea rezultatelor parțiale (la probele concursului)
18:00 – 18:45 – Organizarea și desfășurarea probelor de baraj
Duminică, 2 noiembrie 2025
10:00 – Afișarea rezultatelor finale pe site-ul oficial al concursului:
12:00 – Premierea participanților în format hibrid.
Vă așteptăm să fiți alături de tinerii inovatori care modelează viitorul roboticii în România!

Minunata lume nouă, de Gheorghe PĂUN

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, pe luna septembrie

Minunata lume nouă, de Gheorghe PĂUN

,,De nenumărate ori a fost invocată, inclusiv în revistă, cartea intitulată (după o sintagmă din piesa Furtuna a lui Shakespeare) ca mai sus, publicată de Aldous Huxley în 1932, în plină expansiune a producției de masă și a consumerismului. Distopia este îndreptată mai ales împotriva acestor două fenomene, cu uniformizarea implicită indusă de ele, de la obiectele de orice fel până la societate, la oameni inclusiv - în roman aceștia sunt produși în incubatoare (ideea de reproducere vivipară, cu o mamă și un tată aferenți, este obscenă, inadmisibilă în anul 632 din „epoca Ford" - lucrul este amintit de multe ori în carte), standardizați, la trup și intelect, pe clase/caste bine definite, produși în multe cópii, dar și educați/condiționați, prin repetare obsedantă de sloganuri, în somn eventual (hipnopedie), pentru a fi mulțumiți cu starea lor, cu casta, cu înfățișarea, cu munca pe care sunt puși să o facă. În vremurile din urmă, mai ales acest proces este ilustrat cu romanul lui Huxley, condiționarea în masă, prin droguri, sex și distracție, pentru a produce cetățeni mulțumiți, într-o societate stabilă.

Toate cuvintele subliniate apar recurent în carte, iar când ne amintim că soluția pe care corifeii Școlii de la Frankfurt o propuneau pentru a produce „omul nou" era explicit bazată pe cele trei ingrediente, când observăm cum ele, toate trei laolaltă, corelate, sunt tot mai promovate în „brava lume nouă" a ultimelor decenii (la noi doar de vreo trei, în „lumea civilizată", de mai mult de o jumătate de secol), valoarea anticipatoare a cărții devine aproape uimitoare-înfricoșătoare. Potrivirile nu sunt numai de idee, ci ajung până la detalii, la terminologie chiar. Cine pe cine a copiat? Aminteam de rușinea reproducerii „clasice", de „obscenitatea" cuvintelor mamă și tată. În „epoca Ford", „soluția" producerii de oameni în eprubetă este dublată de... sexul liber. Copiii sunt învățați de mici cu jocuri erotice. „Caută-mi șlițul" este numele unuia dintre ele. Vi se pare cunoscut? Nu, nu vi se pare".
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, academician Gheorghe PĂUN.
Lecturați în continuare la adresa cunoscută... https://curteadelaarges.ro/XVI_9_178.php
Vă spicuim din sumar: Horia Bădescu: Cu iaurt, cu gugoşele...; Alexandru Mărchidan: Să nu trăim în minciună!; Dan Anghelescu: Latenţe subversive şi reziduuri de timp amânat; Sînziana Ravini: Anxietatea pentru o natură din afara noastră; Ion Andreiţă: Un scriitor uitat, o carte intenţionat ignorată; Raia Rogac: De vorbă cu acad. Svetlana Cojocaru; Nicolae Mareş: Elena Văcărescu, 161 de ani de la naştere; Elis Râpeanu: C.D. Zeletin; Nicolae Melinescu: Blestem turnat în cobalt, litiu şi coltan...
Sunt doar câteva din articolele numărului, care ne îndeamnă la o plăcută zăbavă, vorba cronicarului!
Vedem că Alexandru Mărchidan stăruie asupra cărții lui Rod Dreher ,,Să nu
trăim în minciună"! - Un manual pentru disidenții creștini (Contra Mundum, București, 2021). Astfel, în numărul anterior, am văzut rolul pe care îl au în acest sens: însingurarea și atomizarea socială, pierderea încrederii în ierarhii și în instituții, dorința de transgresiune și distrugere, propaganda și disponibilitatea de a crede minciunile utile. Următorul semn de rău augur este obsesia pentru ideologie. Cum se explică adeziunea oamenilor la „minciuni demonstrabile" (p. 53)? Destul de simplu: oamenii preferă chiar și răspunsuri aberante în lipsa vreunui răspuns la întrebarea majoră privind sensul vieții. Așa cum cel însetat preferă în general să bea o apă contaminată decât să moară de sete...
Citiţi cu determinare!
Mulţumim, distinse domnule academician Gheorghe Păun!
(OviDan)

Trimite email
miercuri, 5 noiembrie 2025, 09:17:57 Ora standard a Europei de Est

Poza zilei

Invitație BestMusic

Concert Phoenix la Hard Rock Cafe, București,
miercuri, 12 noiembrie 2025, ora 21.00...