Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
15 septembrie 2026

Federația Părinților – Edupart precizează că susține proiectul deputatei PNL Raluca Turcan privind interzicerea telefoanelor în școli și modificări privind accesul elevilor la consiliere psihologică, însă aduce câteva precizări și propuneri de modificare a proiectului, într-un comunicat de presă, transmis pe 12 septembrie.
Amintim, în contextul rezultatelor PISA 2025, deputata PNL Raluca Turcan a cerut Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care telefoanele mobile sunt interzise în școli și licee „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor”. Proiectul prevede extinderea monitorizării audio-video în școli și măsuri privind consilierea psihologică gratuită și obligatorie a elevilor.

Consiliul Național al Elevilor nu e de acord cu interzicerea telefoanelor pe tot parcursul programului școlar.

„Interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PISA”, scrie Federația Părinților Edupart.

Proiectul deputatei PNL Raluca Turcan propune modificarea Legii Educației nr 198/ 2023 în sensul în care telefoanele mobile să fie interzise „pe întreagă perioadă a desfășurării cursurilor” și să fie ținute în spații speciale până la finalul orelor.

În plus, proiectul modifică articolul 14 din Legea învățământului preuniversitar și introduce obligativitatea ca, la înscrierea copilului la școală, contractul educațional să conțină acordul expres al părinților sau al elevului major privind participarea la consiliere psihologică.

Mai mult, proiectul introduce o prevedere nouă despre obligativitatea de a participa la ședințe de consiliere școlară, la cererea profesorului. „Participarea la ședințe de consiliere școlară și/sau psihologică prevăzute la alin. (4) lit. a) poate fi dispusă de personalul didactic sau de conducerea unității de învățământ și este obligatorie pentru antepreșcolar, preșcolar sau elev”, scrie în proiectul propus de deputata Raluca Turcan.

Federația Națională a Părinților spune că „sesizarea poate și trebuie să poată fi făcută de profesor. Profesorul este unul dintre adulții care petrec cel mai mult timp cu elevul și poate observa schimbări de comportament, agresivitate, izolare, automutilare, bullying, neglijare sau alte elemente de risc.

Evaluarea trebuie însă realizată de un profesionist cu competențele necesare. Profesorul poate observa și sesiza dar profesorul nu diagnostichează”, scrie în comunicatul de presă.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
Duminică, 30 august 2026

Când încep cursurile?

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026

Elevii și copiii de grădiniță încep cursurile și activitățile luni, 7 septembrie 2026, potrivit structurii oficiale a anului școlar 2026-2027, aprobată de Ministerul Educației. Anul școlar are 36 de săptămâni de cursuri pentru majoritatea elevilor și se încheie vineri, 18 iunie 2027. Prima vacanță, cea de toamnă, începe pe 24 octombrie.
Anul școlar 2026-2027 începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă prima zi de cursuri este luni, 7 septembrie, conform Ordinului ministrului Educației și Cercetării nr. 3.194/2026 privind structura anului școlar.
Pentru elevi, începutul școlii din septembrie 2026 vine și cu o schimbare importantă la liceu: elevii care intră în clasa a IX-a sunt prima generație care va învăța după noile programe școlare de liceu. Manualele realizate pentru noile programe nu vor fi însă disponibile în format tipărit la începutul cursurilor. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a declarat că „în cel mai bun caz” manualele ar putea fi disponibile în format digital pe 7 septembrie. Dacă nu vor exista contestații, variantele tipărite ar putea ajunge la elevi în octombrie, iar în cazul unor contestații termenul s-ar putea prelungi pentru unele manuale până în ianuarie 2027. Manualele sunt instrumente de predare la clasă, folosesc mai mult elevilor, ele nu sunt obligatorii pentru profesori. Cadrele didactice au ca obligație aplicarea programei școlare.

Când începe școala în septembrie 2026?

Prima zi de școală este luni, 7 septembrie 2026.
Primul modul de cursuri durează șapte săptămâni, de luni, 7 septembrie, până vineri, 23 octombrie 2026.
Prima vacanță a elevilor începe sâmbătă, 24 octombrie, și se încheie duminică, 1 noiembrie. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie 2026.

Pe 5 octombrie 2026 nu se fac cursuri!

La mai puțin de o lună după începerea școlii, elevii vor avea o zi fără cursuri.
Luni, 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu se organizează cursuri, potrivit ordinului privind structura anului școlar. Nu se fac cursuri nici în zilele nelucrătoare și de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil...

Minunata lume nouă, de Gheorghe PĂUN

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, pe luna septembrie

Minunata lume nouă, de Gheorghe PĂUN

,,De nenumărate ori a fost invocată, inclusiv în revistă, cartea intitulată (după o sintagmă din piesa Furtuna a lui Shakespeare) ca mai sus, publicată de Aldous Huxley în 1932, în plină expansiune a producției de masă și a consumerismului. Distopia este îndreptată mai ales împotriva acestor două fenomene, cu uniformizarea implicită indusă de ele, de la obiectele de orice fel până la societate, la oameni inclusiv - în roman aceștia sunt produși în incubatoare (ideea de reproducere vivipară, cu o mamă și un tată aferenți, este obscenă, inadmisibilă în anul 632 din „epoca Ford" - lucrul este amintit de multe ori în carte), standardizați, la trup și intelect, pe clase/caste bine definite, produși în multe cópii, dar și educați/condiționați, prin repetare obsedantă de sloganuri, în somn eventual (hipnopedie), pentru a fi mulțumiți cu starea lor, cu casta, cu înfățișarea, cu munca pe care sunt puși să o facă. În vremurile din urmă, mai ales acest proces este ilustrat cu romanul lui Huxley, condiționarea în masă, prin droguri, sex și distracție, pentru a produce cetățeni mulțumiți, într-o societate stabilă.

Toate cuvintele subliniate apar recurent în carte, iar când ne amintim că soluția pe care corifeii Școlii de la Frankfurt o propuneau pentru a produce „omul nou" era explicit bazată pe cele trei ingrediente, când observăm cum ele, toate trei laolaltă, corelate, sunt tot mai promovate în „brava lume nouă" a ultimelor decenii (la noi doar de vreo trei, în „lumea civilizată", de mai mult de o jumătate de secol), valoarea anticipatoare a cărții devine aproape uimitoare-înfricoșătoare. Potrivirile nu sunt numai de idee, ci ajung până la detalii, la terminologie chiar. Cine pe cine a copiat? Aminteam de rușinea reproducerii „clasice", de „obscenitatea" cuvintelor mamă și tată. În „epoca Ford", „soluția" producerii de oameni în eprubetă este dublată de... sexul liber. Copiii sunt învățați de mici cu jocuri erotice. „Caută-mi șlițul" este numele unuia dintre ele. Vi se pare cunoscut? Nu, nu vi se pare".
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, academician Gheorghe PĂUN.
Lecturați în continuare la adresa cunoscută... https://curteadelaarges.ro/XVI_9_178.php
Vă spicuim din sumar: Horia Bădescu: Cu iaurt, cu gugoşele...; Alexandru Mărchidan: Să nu trăim în minciună!; Dan Anghelescu: Latenţe subversive şi reziduuri de timp amânat; Sînziana Ravini: Anxietatea pentru o natură din afara noastră; Ion Andreiţă: Un scriitor uitat, o carte intenţionat ignorată; Raia Rogac: De vorbă cu acad. Svetlana Cojocaru; Nicolae Mareş: Elena Văcărescu, 161 de ani de la naştere; Elis Râpeanu: C.D. Zeletin; Nicolae Melinescu: Blestem turnat în cobalt, litiu şi coltan...
Sunt doar câteva din articolele numărului, care ne îndeamnă la o plăcută zăbavă, vorba cronicarului!
Vedem că Alexandru Mărchidan stăruie asupra cărții lui Rod Dreher ,,Să nu
trăim în minciună"! - Un manual pentru disidenții creștini (Contra Mundum, București, 2021). Astfel, în numărul anterior, am văzut rolul pe care îl au în acest sens: însingurarea și atomizarea socială, pierderea încrederii în ierarhii și în instituții, dorința de transgresiune și distrugere, propaganda și disponibilitatea de a crede minciunile utile. Următorul semn de rău augur este obsesia pentru ideologie. Cum se explică adeziunea oamenilor la „minciuni demonstrabile" (p. 53)? Destul de simplu: oamenii preferă chiar și răspunsuri aberante în lipsa vreunui răspuns la întrebarea majoră privind sensul vieții. Așa cum cel însetat preferă în general să bea o apă contaminată decât să moară de sete...
Citiţi cu determinare!
Mulţumim, distinse domnule academician Gheorghe Păun!
(OviDan)

Trimite email
vineri, 18 septembrie 2026 la 00:18:45 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

K-POP All Stars

K-POP All Stars, la Bucureşti
 la Arenele Romane,
marți, 22 septembrie 2026, la ora 19.00,
acces de la 18.00