Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
9 februarie 2026

Ilie Bolojan, despre restricțiile pentru copii pe rețele sociale: E o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine, va fi o discuție în perioada următoare / Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri

Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat rezervele exprimate săptămâna trecută cu privire la interzicerea accesului copiilor sub 15-16 ani la rețele sociale și a arătat, într-un interviu acordat luni seară Digi24, că „asta va fi o discuție care se va lua (sic!) în perioada următoare”. El a precizat, însă, cu aceeași ocazie că subiectul reprezintă „o zonă pe care nu o stăpânesc foarte bine”.
Întrebat dacă există cineva în guvern care să „preia proiectul cu rețelele sociale” și eventuale restricții pentru copii, conform dezbaterilor din țările europene și din România, el a spus că a „încercat să fie ponderat”.

Amintim că, săptămâna trecută, el spunea despre limitări pentru accesul copiilor la social media: E greu să iei o măsură dar care, dacă nu o poți spune în practică, mai bine nu o iei (sic).
În interviul pentru Digi 24, el a revenit asupra opiniei că părinții pot avea un rol mai puternic în „a încerca un dialog” cu copiii despre dezinformare și manipulare: „Ce se poate face? O mai bună colaborare a părinților cu acești tineri. Nu spun în sensul supravegherii, dar în sensul de a-i lămuri, de a încerca un dialog cu ei, pentru a-i, oarecum, preveni vizavi de ce se întâmplă atunci când stai foarte mult pe rețele sau cum pot fi foarte ușor dezinformat și manipulat”.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...

28 ianuarie 2026

Știri
OFICIAL Din anul școlar 2026-2027, liceele pedagogice nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor / Noile specializări

De anul școlar viitor, liceele cu profil pedagogic nu mai organizează admitere pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3008 din 8 ianuarie 2026, pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar pedagogic. Potrivit regulamentului, noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.
Specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, care funcționează în baza Legii educației naționale nr.1/2011, nu se află în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, acesta fiind și motivul pentru care nu se mai organizează, din anul școlar 2026-2027, admitere pentru aceste specializări.
Art. 2. — „Pentru specializările învățător-educatoare și educator-puericultor, specializări care funcționează în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, specializări pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul școlar 2026-2027, rămân valabile planurile-cadru și programele școlare aflate în uz la data admiterii și înscrierii elevilor de la aceste specializări în clasa a IX-a a studiilor liceale”, se arată în ordinul publicat în Monitorul Oficial.

În regulament se arată că noile specializări sunt următoarele: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară.

Art. 2. — „(1) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ vocațional pedagogic sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică pentru specializările din cadrul filierei vocaționale, profilul pedagogic, respectiv: educație timpurie, pedagogia învățământului primar, pedagogia generală, pedagogia educației nonformale și mediere școlară”.

Minunata lume nouă, de Gheorghe PĂUN

Revista de cultură ,,Curtea de la Argeș”, pe luna septembrie

Minunata lume nouă, de Gheorghe PĂUN

,,De nenumărate ori a fost invocată, inclusiv în revistă, cartea intitulată (după o sintagmă din piesa Furtuna a lui Shakespeare) ca mai sus, publicată de Aldous Huxley în 1932, în plină expansiune a producției de masă și a consumerismului. Distopia este îndreptată mai ales împotriva acestor două fenomene, cu uniformizarea implicită indusă de ele, de la obiectele de orice fel până la societate, la oameni inclusiv - în roman aceștia sunt produși în incubatoare (ideea de reproducere vivipară, cu o mamă și un tată aferenți, este obscenă, inadmisibilă în anul 632 din „epoca Ford" - lucrul este amintit de multe ori în carte), standardizați, la trup și intelect, pe clase/caste bine definite, produși în multe cópii, dar și educați/condiționați, prin repetare obsedantă de sloganuri, în somn eventual (hipnopedie), pentru a fi mulțumiți cu starea lor, cu casta, cu înfățișarea, cu munca pe care sunt puși să o facă. În vremurile din urmă, mai ales acest proces este ilustrat cu romanul lui Huxley, condiționarea în masă, prin droguri, sex și distracție, pentru a produce cetățeni mulțumiți, într-o societate stabilă.

Toate cuvintele subliniate apar recurent în carte, iar când ne amintim că soluția pe care corifeii Școlii de la Frankfurt o propuneau pentru a produce „omul nou" era explicit bazată pe cele trei ingrediente, când observăm cum ele, toate trei laolaltă, corelate, sunt tot mai promovate în „brava lume nouă" a ultimelor decenii (la noi doar de vreo trei, în „lumea civilizată", de mai mult de o jumătate de secol), valoarea anticipatoare a cărții devine aproape uimitoare-înfricoșătoare. Potrivirile nu sunt numai de idee, ci ajung până la detalii, la terminologie chiar. Cine pe cine a copiat? Aminteam de rușinea reproducerii „clasice", de „obscenitatea" cuvintelor mamă și tată. În „epoca Ford", „soluția" producerii de oameni în eprubetă este dublată de... sexul liber. Copiii sunt învățați de mici cu jocuri erotice. „Caută-mi șlițul" este numele unuia dintre ele. Vi se pare cunoscut? Nu, nu vi se pare".
Am citat din editorialul domnului redactor-șef, academician Gheorghe PĂUN.
Lecturați în continuare la adresa cunoscută... https://curteadelaarges.ro/XVI_9_178.php
Vă spicuim din sumar: Horia Bădescu: Cu iaurt, cu gugoşele...; Alexandru Mărchidan: Să nu trăim în minciună!; Dan Anghelescu: Latenţe subversive şi reziduuri de timp amânat; Sînziana Ravini: Anxietatea pentru o natură din afara noastră; Ion Andreiţă: Un scriitor uitat, o carte intenţionat ignorată; Raia Rogac: De vorbă cu acad. Svetlana Cojocaru; Nicolae Mareş: Elena Văcărescu, 161 de ani de la naştere; Elis Râpeanu: C.D. Zeletin; Nicolae Melinescu: Blestem turnat în cobalt, litiu şi coltan...
Sunt doar câteva din articolele numărului, care ne îndeamnă la o plăcută zăbavă, vorba cronicarului!
Vedem că Alexandru Mărchidan stăruie asupra cărții lui Rod Dreher ,,Să nu
trăim în minciună"! - Un manual pentru disidenții creștini (Contra Mundum, București, 2021). Astfel, în numărul anterior, am văzut rolul pe care îl au în acest sens: însingurarea și atomizarea socială, pierderea încrederii în ierarhii și în instituții, dorința de transgresiune și distrugere, propaganda și disponibilitatea de a crede minciunile utile. Următorul semn de rău augur este obsesia pentru ideologie. Cum se explică adeziunea oamenilor la „minciuni demonstrabile" (p. 53)? Destul de simplu: oamenii preferă chiar și răspunsuri aberante în lipsa vreunui răspuns la întrebarea majoră privind sensul vieții. Așa cum cel însetat preferă în general să bea o apă contaminată decât să moară de sete...
Citiţi cu determinare!
Mulţumim, distinse domnule academician Gheorghe Păun!
(OviDan)

Trimite email
miercuri, 25 februarie 2026 la 16:13:09 Ora standard a Europei de Est