Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

ȘEZĂTOAREA DE LA MUZEU

În perioada 4 septembrie 2025 - 24 iunie 2026,

ȘEZĂTOAREA DE LA MUZEU

Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Asociația „Prietenii Muzeului Țării Crișurilor", organizează o nouă Șezătoare la muzeu, activitate care se înscrie în proiectul de revitalizare a cămășii vechi românești ce se purta pe meleagurile crișene și la care invităm publicul interesat să participe.

Activitatea se va desfășura în perioada 4 septembrie 2025 - 24 iunie 2026 și va avea loc cu frecvență lunară, la Muzeul Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr. 1/A). Prima întâlnire va avea loc joi, 4 septembrie 2025, ora 17.00.
Actuala ediție este gândită ca un omagiu adus Terezei Mozes, întemeietoarea Secției de Etnografie a Muzeului Țării Crișurilor, căreia îi datorăm cea mai mare parte din nestematele colecției de port popular.
Anul al patrulea este un corolar al anilor precedenți, în care cămășile realizate ne-au purtat printr-o sumedenie de sate ale plaiurilor udate de apele Crișurilor și a afluenților lor și în același timp am făcut cunoștință cu vechile croiuri și cu diferite tehnici de ornamentare.
Bihorul arhaic, descoperit și promovat de Tereza Mozes prin lucrări și expoziții, a fost o sursă de inspirație pentru noi, specialiștii, și nu numai. Lucrările doamnei Mozes au inspirat-o pe Florina Berte să reproducă din informațiile bibliografice o cămașă de pe Crișul Repede, care a fost „vedeta" ediției a doua a Șezătorii de la muzeu. Pentru această dedicare în promovarea portul arhaic bihorean, ne exprimăm întreaga noastră gratitudine.
În primii trei ani am adus în atenția dumneavoastră cămăși vechi purtate de o parte și de alta a Munților Pădurea Craiului și a Munților Șes.
În primul an, modelul propus pentru proiect a fost spătoiul românesc, cu croi carpatic, din satele din sub-zona etnografică Roșia-Pietroasa, de la poalele Munților Bihorului și versantul sudic al Munților Pădurea Craiului, unde s-a păstrat cel mai conservator port bihorean, până spre mijlocul secolului XX. În al doilea an, ne-am oprit în câteva sate de pe valea Crișului Repede, situate la nord de Munții Pădurea Craiului. Pornind de la imagini vechi din 1885, am adus în fața publicului piese rare, atât o piesă singulară, o raritate, cămașa cu croi carpatic din Șuncuiuș, refăcută în anii anterior de Florina Berte cu informații doar din bibliografie, cât și spăcele cu croiul drept (croiul poncho) și ornamentică similară cu cămășile purtate de personajele din vechile fotografii. Am reușit să creăm un dialog între vestimentația purtată la finalul secolului al XIX-lea, exemplificată cu piese din colecția muzeală, și noile spăcele pe care orice bihoreancă le poate purta cu conștiința valorii și vechimii modelului. În anul al treilea, atenția noastră s-a îndreptat spre spăcelele de pe Valea Barcăului, zonă în care, pe lângă croiul drept (poncho), s-a conservat  un alt tip de croi, acela în care pânza era folosită cu urzeala pe orizontală, ce învăluia corpul, iar pentru că umerii rămâneau goi aceștia au fost acoperiți de bucăți de pânză denumite petice sau folturi. Astfel de cămăși fiind foarte rare, și la această ediție am avut o cămașă refăcută doar din informațiile bibliografice de către Alina Goga din Zalău. Dar, acest tip de croi aparte nu s-a folosit doar în satele de la poalele Munților Plopiș, ci a cunoscut o prezență îndelungată, până spre mijlocul secolului XX, în partea sudică a ariei etnografice Țara Crișurilor, respectiv pe Valea Crișului Alb. În ambele zone, umerii împreună cu mânecile au oferit câmpuri ornamentale generoase, ceea ce a întreținut predilecția de a decora aceste zone.
Această a patra ediție a Șezătorii de la muzeu reunește cămăși de sărbătoare create prin folosirea tuturor celor trei tipuri de croiuri, din diverse materiale, de la pânza veche țesută în casă din fire de cânepă și bumbac, la pânza cu chinar, specifică subzonei etnografice Ineu, și la pânza diafană, din mătase, din perioada interbelică, folosită de femeile bogate. Diversitatea croiurilor este dublată de diversitatea mânecilor, pornind de la mânecile slobode  din zona de izvor a Crișului Alb, continuând cu mânecile încrețite sub cot și terminate cu o fodră mare, ca mai apoi să ne oprim la mânecile prinse în umăr, terminate cu brățări înguste realizate cu cusătura ornamentală pe muchia cutelor sau cu manșete.
Totodată, tehnicile ornamentale diverse ne poartă de la alesătura în război, la broderia plină realizată prin cusăturile trăsurește („urzit la fir") sau brânelește ori prin cusături cu puncte înnodate, neuitând cusăturile cu fire trase și tăieturile. Toate acestea sunt susținute de cheițe bogate sau de aplicații de paiete.
Pentru a acoperi o mai mare adresabilitate sau atractivitate, propunem și trei modele de cămăși bărbătești din perioada interbelică, ce provin din sate din subzona etnografică Câmpia Crișului. Astfel, vom reînvia croiul și tehnicile de ornamentare ale vechilor cămăși de-a lungul Văii Crișului Alb. Dar, pentru că e o ȘEZĂTOARE, vom lucra împreună, ca pe vremuri, și ne vom familiariza cu datinile și obiceiurile zonei noastre.
Taxa de participare: 50 lei /an. Materialele vor fi asigurate de participanți.
Coordonator proiect: muzeograf dr. Simona Bala.
            Vă așteptăm cu drag!

Trimite email
joi, 14 mai 2026 la 10:46:19 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Fabienne Erni (Eluveitie, Illumishade)
duminică, 17 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București