Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
28 martie 2024

Regulile pentru gradația de merit a profesorilor se vor modifica „într-un timp relativ scurt”, anunță Ligia Deca: Nu putem să venim cu revoluții acolo
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat luni, 25 martie, în cadrul unei conferințe de presă, că metodologia gradației de merit pentru profesori va fi revizuită și „e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt”. Pe 11 martie 2024, Ligia Deca spunea că în Ministerul Educației au loc discuții în prezent cu privire la „regândirea gradației de merit” și „regândirea treptelor de salarizare” a profesorilor.
Amintim că ordinul de ministru cu noile reguli pentru gradația de merit a profesorilor, programat să apară de Ziua Păcălelii, în acest an, a fost mutat pe 2 aprilie de Ministerul Educație, potrivit unui document publicat în Monitorul Oficial.
Ministrul Educației a spus luni că lucrează cu specialiștii OCDE pentru un cadru de evaluare de performanță potrivit pentru România: „Un alt sfat al lor este ca acest cadru să nu fie implementat brusc. Este nevoie de pilotare, este nevoie de timp de acomodare și este nevoie de predictibilitate pentru cadrele didactice”, a spus Deca.
„Prima discuție pe care o avem în acest sens este cea legată de revizuirea metodologiei gradației de merit, e un ordin de ministru care trebuie emis într-un timp relativ scurt. Și acolo avem prima discuție. Sigur, nu putem să venim cu revoluții acolo, pentru că, practic, e nevoie de un pic de timp să mergem pe recomandările OCDE.
Recomandările OCDE vorbesc și despre corelarea etapelor de promovare în carieră cu standarde profesionale, deci este vorba de o construcție a carierei didactice mai amplă, este vorba de timp pentru a putea avea rezultate obiective, de tipul evaluării standardizate pentru elevi, ca să poți să ai oglinda valorii adăugate la clasă. Și ne propunem, sigur, să venim cu o serie întreagă de propuneri, dar, din nou, aceste schimbări nu se pot întâmpla peste noapte”, a precizat Ligia Deca...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
12 martie 2024

Peste 12.000 de profesori și aproape 170.000 de elevi și studenți, parte din proiectele educaționale ale organizației Școala de Valori, în cei 14 ani de activitate (P)
Într-o lume într-o continuă schimbare, Școala de Valori continuă și ea să își împlinească misiunea de a călăuzi tinerii să învețe să devină creatorii propriilor vieți. Cu o experiență de 14 ani în crearea de proiecte educaționale, Școala de Valori a impactat pozitiv viața celor aproape 170.000 de elevi și studenți, precum și a celor aproximativ 12.000 de profesori.
Școala de Valori este o asociație non-guvernamentală înființată în 2009, care și-a oficializat activitatea în 2010, începând cu proiectul GROW, acum cunoscut sub numele de growedu.ro. Începând cu anul trecut, asociația și-a extins misiunea și în Diasporă. L’école des Valeurs este primul avanpost Școala de Valori în spațiul european, cu scopul de a susține dezvoltarea personală și profesională a românilor care trăiesc în Diasporă: https://lecoledesvaleurs.eu/ .

Școala de Valori rămâne implicată în susținerea educației la nivel european și în implementarea de proiecte Erasmus Plus, cu accent pe integrarea tinerilor pe piața muncii, deoarece învățarea continuă centrată pe valori este cheia cu care tinerii pot să-și atingă sau, de ce nu, să își depășească potențialul maxim.

În decursul celor 14 ani, Școala de Valori a fost alături de elevii din școala primară la cei din liceele tehnologice sau teoretice, i-a susținut în procesul de alegere a traseului educațional și de carieră. Studenții au cunoscut procesul de transformare al proiectelor Școala de Valori și, acum, sunt gata să fie antreprenori sau angajați cu competențe antreprenoriale, care știu că locul lor este într-un domeniu care să fie în armonie cu abilitățile lor personale. Pentru că profesorii sunt cheia dezvoltării elevilor, Școala de Valori se implică în crearea unor experiențe educaționale unice, interactive și inspiraționale, care vizează nu doar formarea inițială dar și pe cea continuă, adresând competențele de care au nevoie pentru a lucra cu elevii contemporani.

Credem cu tărie în puterea oamenilor de autodepășire...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
4 februarie 2024

Statul plătește suplimentar 56 de universități de stat și particulare, în acest an, ca să formeze peste 32 de mii de viitori profesori. Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent e la Universitatea din Oradea – 700 de locuri în plus

În anul universitar 2023-2024, statul vrea să formeze peste 32.200 de studenți care ar putea să devină profesori, potrivit datelor din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică. Numărul locurilor a crescut cu aproape 20% față de anul trecut, cu mențiunea că anul trecut în listă nu figura numărul de locuri pentru o serie de universități, iar o universitate particulară este nouă pe această listă – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara, care primește 100 de locuri.
Amintim că 56 de universități vor organiza programe de formare psihopedagogică pentru profesori, în anul universitar 2023-2024. Acest lucru înseamnă că pot fi școlarizați 32.250 de studenți care vor să devină profesori.

În anul universitar 2023-2024, la fel ca în fiecare an, universitățile cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați sunt următoarele:

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – 3.500;
Universitatea din București – 3.000;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 2.400;
Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București – 1.600;
Universitatea din Craiova – 1.500;
Universitatea din Oradea – 1.500;
Universitatea de Vest din Timișoara – 1.500;
Universitatea „Transilvania” din Brașov – 1.100;
Academia de Studii Economice din București – 1.000;
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 1.000;
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 1.000;
În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați a fost de 26.880. Creșterea cu 5.370 de studenți este influențată de faptul că pe lista de anul trecut în dreptul a 6 universități era afișat „N/A”. Dacă aceste 6 universități și-a menținut cifra de școlarizare pentru modulul psihopedagogic, atunci noutățile ar fi doar în dreptul Universității Tehnice de Construcți București, care primește 50 de locuri în plus, la Univeristatea din Oradea, care are o creștere de 700 de locuri și la Universitatea din Petroșani – 30 de locuri în plus.

Regulile de finanțare pentru universități prevăd că pentru un student la licență, care urmează modulul de pregătire pedagogică, instituția de învățământ primește cu 16% din alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar mai mult decât pentru un student care nu urmează acest modul. Pentru un student la master, care urmează de regula modului II pedagogic, finanțarea este cu 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.

Specialiștii în resurse umane au găsit soluția pentru revenirea din criză

Rezultatele studiului „Creating people advantage in times of crisis”

Specialiștii în resurse umane au găsit soluția pentru revenirea din criză

Un studiu realizat în companiile din Europa pune în lumină principalele provocări pe care le întâmpină specialiștii în resurse umane și cristalizează planul de acțiuni care trebuie adoptat de corporații pentru a face față recesiunii globale.
Dezvoltarea capacității de leadership, managementul talentelor și capitalizarea pe imaginea de brand a angajatorilor reprezintă principalele trei preocupări ale HR-ului românesc în perioada crizei.

Acestea sunt doar câteva dintre rezultatele studiului „Creating people advantage in times of crisis” realizat în perioada noiembrie 2008 – ianuarie 2009 de The Boston Consulting Group (BCG) și de Asociația Europeană a Managementului Oamenilor (EAPM) - al cărei membru în România este Asociația HR Management Club - HR Club (www.hr-club.ro), membru al Asociației Europene a Managementului Oamenilor (EAPM), care prezintă studiul realizat de aceasta în colaborare cu firma de consultanță The Boston Consulting Group.
Studiul se concentrează pe principalele preocupări ale managerilor de resurse umane în perioada actualei recesiuni economice și pe acțiunile care trebuie intreprinse de conducătorii marilor corporații pentru a preîntâmpina efectele contracției economice globale.
„Acest studiu este un instrument util, atât pentru directorii de resurse umane, cât și pentru managerii generali, în gândirea strategiilor de dezvoltare pe termen lung și de răspuns la actuala situație economică într-un mod sustenabil”, afirma Csaba Gergely, președintele HR Club.
Dintre cele 21 de provocări identificate de specialiștii în resurse umane din Europa, șapte sunt considerate critice în actualul context economic: managementul talentelor, dezvoltarea abilităților de leadership, planificarea strategică a forței de muncă, implicarea și motivarea angajaților, evaluarea performanței angajaților, managementul schimbării și consolidarea unor organizații centrate pe procese de învățare continua.
Conform studiului, spre deosebire de România, Bulgaria trebuie să recupereze în privința managementului talentelor și, mai ales, în lupta pentru transformarea departamentului de resurse umane într-un partener strategic pentru managementul de vârf.
Situația Spaniei, Italiei și Franței este similară cu cea a României. Capabilitățile corporațiilor din cele trei țări trebuie îmbunătățite în zona managementului talentelor și a dezvoltării abilităților de leadership.
 „Concluziile studiului reconfirmă prioritățile ce ar trebui să stea la baza activității departamentelor de HR din orice companie și reafirmă importanța strategică a contribuției acestora în depășirea prezentei perioade de criză. Nu întâmplător managementul talentelor și dezvoltarea abilităților de leadership au ieșit pe primele locuri. Crearea unei culturi a performanței și preocuparea sistematică pentru calitate sunt alte fațete ale acelorași provocări strategice identificate în studiu”, este de părere Sorin Faur, membru HR Club.
Specialiștii în resurse umane încearcă să reducă din costuri fără să afecteze implicarea și eficiența angajaților
Conform studiului, reducerea costurilor cu recrutarea, evenimentele interne, și bonusurile bazate pe performanță sunt cele mai comune acțiuni pe care le-ar intreprinde specialiștii de HR (din cele 22 menționate) pentru a echilibra costurile în perioada recesiunii.
Disponibilizările bazate pe performanța individuală au crescut în mod semnificativ implicarea angajaților și au eliminat simptomul de culpabilitate –„survivor guilt”- frica și frustrarea pe care o simt angajații care rămân, în momentul în care colegii lor sunt nevoiți să părăsească locul de muncă.
De asemenea, recrutarea celor mai performanți angajați de la companiile concurente are un impact sporit asupra modului în care a crescut implicarea angajaților.
Mai mult de o treime dintre respondenți au fost de acord că disponibilizarea angajaților full-time este una dintre cele mai optime măsuri de adoptat în timpul contracției economice.
În Europa, industria de automotive a înregistrat cea mai mare rată de disponibilizări  - 46%, urmată de FMCG, cu 45%, bunuri industriale  - 44% și IT&C, cu 41%.
Două posibile scenarii de business pentru viitor: înot sau scufundare
Scenariul optimist estimează o revenire a profitului companiilor la nivelul inițial. Pentru aceasta se impun soluții flexibile care să micșoreze costurile. Între acestea, renunțarea la angajații temporari și eliminarea plății pentru orele suplimentare. Metaforic vorbind, „aceste companii sunt ca niște înotători care sar de la trambulină, se scufundă, iar apoi ies la suprafață și continuă să înoate”, așa cum se arată în raportul EAPM/BCG.
În scenariul pesimist, compania își va reveni, însă, pentru o lungă perioadă de timp, nu va mai reuși să atingă nivelul de creștere anterior recesiunii. Pentru a ieși din această situație, compania va apela la restructurări de personal. Înotătorul va rămâne sub apă, în timp ce competitorii lui vor înota la suprafață.
 Planul de acțiuni necesar companiilor pentru a gestiona criza și a se folosi de oportunitățile ei
Concluziile formulate în urma celor 90 de interviuri cu specialiști în resurse umane din peste 11 țări europene au dus la cristalizarea unui plan de acțiune concentrat pe 12 coordonate. Principalele priorități ale planului au fost descrise de specialiști ca fiind:
Planificarea strategică a forței de muncă – companiile trebuie să își plieze forța de muncă pe strategia de business prin utilizarea analizei de categorie a posturilor – determinată de fluxul de retenție și pensionare al angajaților – și cererea de locuri de muncă, care este influențată de strategie și de productivitate.
Managementul performanței – munca în echipă, cooperarea și etica ar trebui să fie pilonii care susțin creșterea afacerilor.
Implicarea angajaților în această perioadă în care motivația angajaților nu se mai poate face prin promovare și creșteri salariale, crearea unei culturi organizaționale puternice, bazată pe disciplina și pe o comunicare empatică și directă cu liderii companiei, este crucială.
Abilitățile de leadership – în perioada crizei, managementul superior trebuie să îi susțină și să îi pregătească în mod adecvat pe lideri.
Managementul schimbării pentru ca o schimbare să fie eficientă este nevoie de rigoare, responsabilități clare, de programe și de o evaluare obiectivă.
Comunicarea internă și externă – trebuie să fie bazată pe mesaje strategice direcționate către stakeholderi.
(Mara Gojgar)

Trimite email
vineri, 29 martie 2024, 15:26:53 Ora standard a Europei de Est