Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
7 aprilie 2026

Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române

Chimistul a câștigat alegerile pentru funcția de președinte al Academiei cu 84 de voturi, față de 73 de voturi câte a cumulat contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru.
Cine este Marius Andruh, noul președinte al Academiei Române: primul oficial care a anunțat verdictul de plagiat în cazul premierului Victor Ponta, pe care l-a prezentat drept „plagiat de tip copy-paste”.
Alegerile pentru președinția Academiei Române s-au desfășurat astăzi, 7 aprilie 2026; votul a început la ora 10.00, moment din care membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare din România au început să-și exprime opțiunile la vot. Marius Andruh a câștigat alegerile pentru președinția Academiei Române cu 84 de voturi, din cele 157 de voturi exprimate.
„Alegerea președintelui se face cu două treimi din voturile membrilor participanți care trebuie să alcătuiască cvorumul, deci să fie și ei la rândul lor mai mult de două treimi plus unu prezenți sau să voteze online. Dacă nu se întrunesc voturile necesare, adică dacă din primul tur de scrutin niciun candidat nu obține două treimi din voturi, atunci se trece la al doilea tur. Și nu se poate valida decât dacă obține două treimi din voturi. Deci nu-i vorba de majoritate simplă (jumătate plus unu), ci două treimi”, a declarat fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, pentru Edupedu.ro.
Marius Andruh a fost primul oficial care a constatat și a pronunțat apoi public verdictul de plagiat în cel mai sonor caz de încălcare a eticii academice din România: plagiatul fostului premier Victor Ponta. Concret, din funcția de președinte al CNATDCU, Marius Andruh a anunțat oficial pe 29 iunie 2012 că Victor Ponta a plagiat. Pe 20 iulie 2012, și Comisia de Etică a Universității din București a anunțat că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă prezidată de rectorul de atunci, Mircea Dumitru. Reamintim că Victor Ponta era premier la acea vreme și a încercat să scape de acest verdict inclusiv prin desființarea CNATDCU și reorganizarea consiliului chiar în ziua în care Andruh a anunțat plagiatul.
Chimistul Marius Andruh (72 de ani) a fost vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și până în 2026, a fost președinte al Secției de științe chimice (2009 – 2026) și directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu“ al Academiei Române (2021– 2026).
Academicianul Andruh este inițiatorul și gazda conferințelor „Ora de știință”, eveniment care contribuie la popularizarea științelor.
S-a născut la 15 iulie 1954 în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori. A urmat cursurile școlii generale în satul natal. În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu“ din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie). Absolvent, în 1979, ca șef de promoție, al Facultății de Chimie a Universității din București, secția Chimie anorganică. În anul 1988 obține titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. Specializările postdoctorale la Paris (1991) și la Göttingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt“ (1992-1993).
Din 1984 este cadru didactic în Catedra de chimie anorganică a Facultății de Chimie, Universitatea din București, profesor titular începând cu anul 1996 și profesor emerit din anul 2019. Între anii 1994-1996 a fost profesor asociat la Université du Québec à Montréal. A colaborat cu universități din Europa și America de Sud în calitate de visiting professor: Universitatea din Bordeaux și Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Göttingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie“ din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier“, Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010); Unversidade Federal Fluminense Niteroi/Rio de Janeiro, (2012, 2013, 2014), Universitatea din Bordeaux (Centre de Recherche „Paul Pascal“, 2014)...

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 martie 2026

Ceremonie fulger - Totul a durat 2 minute și jumătate
Ceremonie fulger, fără nicio declarație din partea președintelui Nicușor Dan la depunerea jurământului ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian / Guvernul a fost reprezentat doar de premierul Ilie Bolojan / Totul a durat 2 minute și jumătate


Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a lui Mihai Dimian în funcția de ministru al Educației și Cercetării a avut loc marți, la ora 16:00, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, în prezența președintelui României, Nicușor Dan. Acesta din urmă nu a avut nicio declarație. Noul ministru, la fel, nu a avut nicio declarație. Din partea Guvernului a fost prezent doar premierul Ilie Bolojan, conform imaginilor transmise de Administrația Prezidențială.

Evenimentul s-a încheiat imediat după rostirea jurământului și predarea documentului semnat de ministru către președinte. Nici președintele Nicușor Dan și nici noul ministru al Educației și Cercetării nu au susținut alocuțiuni sau intervenții publice la finalul ceremoniei, situație neobișnuită în contextul instalării unui nou membru al Guvernului. Totul a durat, cu tot cu imnul de stat, 2 minute și jumătate.

Un mesaj cald despre schimbare, emoție și muzica unei comunități vii

Inimă nouă, minunată - Rețeta meloterapeutică

Un mesaj cald despre schimbare, emoție și muzica unei comunități vii

Un ochi râde, celălalt plânge - așa am putea descrie, cu sinceritate, ce simțim în fața schimbărilor prin care trece școala. Reabilitarea termică a unor clădiri este, fără îndoială, un pas mare înainte. Cu toate astea, pentru cei care iubesc liceul nostru - elevi, absolvenți, profesori - poate careva colț retușat are pentru totdeauna amintire păstrată nu numai prin poze, ci și prin depozitare în sertarul minții. Fiecare hol, fiecare sală, fiecare bancă are o poveste. E o lume în miniatură, cu râsete de pauză, emoții la ore, aplauze de serbare sau fragmente de muzică audiate în cadrul proiectului „Ascultă 5 minute de muzică clasică".

În ultima vreme, de câteva zile am fost oprită și pe stradă de elevi și absolvenți care mi-au spus cu ochii ușor umeziți: „Ne e dor de școală, de orele de suflet din clase, deși ne credeți, în pauze eram ca în Bastilia cu geamurile acelea cu gratii..." Da, pentru unii poate sună banal, dar pentru noi, lăzăriștii, liceul e mai mult decât o clădire - e o stare de spirit.
Ca dascăli, știm că nu predăm doar materie. Trăim alături de elevi ani care contează. Învățăm unii de la alții. Ne modelăm reciproc. Și peste timp, când ne vom aminti de acești ani, vom zâmbi: nu doar pentru că am învățat, ci pentru că am simțit.
Înainte de pandemie, școala a început să se îmbrace, încet-încet, în haine noi: clase renovate, mobilier mai prietenos, dormitoare mai confortabile. Apoi, pandemia ne-a forțat să predăm în fața unor bănci goale. Să dăm din suflet, fără să vedem decât uneori pe un ecran, în miniatură, fețele celor cărora ne adresam. Și nu ne-a fost destul să simțim frigul doar în pereți, ci și din lipsa vibrației umane. După întoarcere, elevii au reaprins lumina din clase. Zgomotul lor, energia, au fost balsam. Și totuși, în sala profesorală era parcă cel mai frig. De aceea, această reabilitare e binevenită - chiar dacă aduce și praf și gălăgie. Avem nevoie de răbdare, de adaptare și mai ales, de... muzică.
Din cele mai vechi timpuri, oamenii s-au agățat de sunet ca de un colac de salvare. Muzica alină, vindecă, înalță. David, creatorul de Psalmi, cânta la harpă regelui Saul și alunga starea rea de spirit. Aici își are originea meloterapia. Elevii noștri se implică cu mare entuziasm în activități de „meloterapie" și își regăsesc echilibrul în sunetul unei viori, al unei voci curate sau al unui pian care vorbește fără cuvinte. În liceul nostru, biblioteca nu este doar un loc cu cărți. Este un mic sanctuar sonor, unde o persoană iubitoare de frumos susține elevii și colaborează cu prof. de muzică pentru ca arta să trăiască. Aici, în acest colț vibrant, elevii descoperă că pot străluci nu doar în note, ci și în note muzicale.
Și da, erau acele momente magice, la finalul unei zile lungi, când elevii veneau și spuneau: „Mai stăm puțin? Mai cântăm la pian?" Chiar și obosită, nu puteam să spun „nu". Pentru că am constatat, nu o dată - ca și ei - că dacă rămâneam la muzică, plecam mai ușori, mai buni, mai vii.
Pentru unii poate să pară mai puțin semnificativ statutul de profesor. Totuși, în ciuda faptului că nu construiește clădiri, în esență, clădește caractere. Nu pune geamuri termopane, dar deschide ferestre spre interiorul fiecăruia. Muzica e un limbaj fără granițe și dacă o asculți cu sufletul, te învață ce înseamnă echilibru, rafinament, armonie. Notele nu vin niciodată singure. Ele vin în combinații, exact ca emoțiile noastre. Și uimitor, că, puse laolaltă cu intenție și dăruire, pot deveni terapie. Muzica nu e despre „îmi place" sau „nu-mi place". E despre ce lasă în urmă. E despre cum te schimbă. E despre ce simți în tăcerea de după. Și da, muzica educă. Învață despre respect. Despre adevăr. Despre sensibilitate. Despre frumusețea care nu se vede, dar se simte.
Și chiar dacă un muzician nu repară fațade sau calorifere, poate repara o stare de spirit! Poate reconstrui curajul. Poate aduce zâmbetul înapoi.
În ton cu spiritul liceului nostru în contextul actual - dar cu deschidere spre toate unitățile școlare care se regăsesc în aceeași situație - am ales să scriu la începutul acestui an școlar un mesaj simbolic, versificat, adresat ca o pledoarie pentru regenerare interioară, pentru bunătate, implicare, voluntariat și empatie, toate transpuse în limbaj poetic, cu accente educative și terapeutice. De aceea, în loc de rețete reci, am ales să ofer - cum știu eu mai bine - o rețetă... muzicală. O invitație la regăsire, la transformare, la bunătate. Versurile poartă un strop din ceea ce îmi doresc să se întâmple cu fiecare dintre noi, indiferent în ce clasă suntem, ce materie predăm sau ce rol avem în povestea unei școli. Și următoarea rețetă simbolică mi-am închipuit-o sub forma unui dialog poetic imaginar între un elev în căutarea stării de bine și un „doctor de suflet". Vă invit să primiți cu deschidere și cu un strop de zâmbet mesajul, pentru că și inima pentru a fi o inimă nouă, minunată, mai are nevoie, din când în când, de un transplant metaforic:
                                                Inimă nouă, minunată!
- La început de an școlar
Doctore, știind c-aveți har
Vin azi la consultație
Ca să nu mai am durere.
Iată, zâmbetul mi s-a dus
Deși anecdote am spus,
Mâinile care-au strâns clipe
N-au ajuns la victorie,
Pe pistă cu picioarele
Tot am ratat trofeele,
Și-am aruncat cu privirea
Dar n-am prins fericirea,
Ce are a mea inimă?
Dați-mi, vă rog, o rețetă!
 
-  Ceva foarte grav nu pare
Hai, răspunde la-ntrebare
Cum vezi, crezi ai chef de școală
Sau scutire medicală?
 
- Astăzi, mâine sau poimâine
  Vreau să mă simt deja bine!
  Uniforma mi-e cam strâmtă,
  Pentru telefon n-am husă,
  La taclale unde aș sta
  Dacă-i tot cu renovarea,
  De dorul școlii acum zac
  Sunt așa cum sunt, ce mă fac?
 
-   Timpul rapid se scurge
 Faci transplant inimii tale,
 Se poate fără bisturiu
 Asta cât încă nu-i târziu!
 Schimbăm inima de piatră
 Cu cea nouă cu căldură
 EXAMEN DE DIFERENȚĂ
 Problema-ți frumos rezolvă:
 Vei trece la BUNĂTATE
 De donezi cele purtate,
 Dă jos impulsuri pripite
 Ca să treci și la IUBIRE,
 Caută cu mâna s-ajuți
 Fii Prâslea cel Voinic din cărți,
 Pune-ți picioarele s-alergi
 Să fii printre cei voluntari
 Pe scări urcă și coboară
 S-ai respirație bună,
 Varsă paharul cu amar
 Și umple-l cu dulce nectar
 Fii gata să torni la colegi
 Un nou an bun când le urezi.
 Asta-i rețeta prescrisă
 S-ai conștiința-mpăcată!
 
- Cu examenul promovat
La liceu văd că am intrat
Și după operație
Inima tresaltă în mine
Vibrând tare d-empatie
Și compun o melodie:
„Vine școala, bine-mi pare
Lăzărist că ea mă are!
 
E-o minune când soare răsare
Și-ncepe o nouă zi
Dar mai mare minunea-i în inimă
Dacă nu va mai domni ură.
 
E-o minune că-i vară și iarnă
Fulgul de nea și rouă
Dar mai mare minunea-i în inimă
Dacă nu va mai fi deloc gheață.
 
E-o minune sănătoși ne facem
Prin boală dacă trecem
Dar mai mare minunea-i în inimă
Când primim un nou stil de viață.
 
E-o minune întreaga-mi făptură
De care vreau s-am grijă
Dar mai mare minunea-i în inimă
Când de alții mie îmi pasă.
 
Refren:
Minunat și ce frumos
E-un cânt melodios
Colorate flori privim
Și parfumul prețuim".
 
Așadar, pentru acest nou an școlar, vă invit - profesori, elevi, părinți, vizitatori - să ne acordăm... la unison. Să experimentăm forța muzicii, efectul ei benefic, pentru că, dincolo de proiecte și renovări, inima unei școli bate în oamenii ei. Să pășim cu „inimă nouă, minunată" spre tot ce va urma. Să îmbrățișăm schimbarea, dar să păstrăm sufletul viu al liceului, admițând că liceul nu se renovează doar în ziduri, ci și în vibrația sufletelor.                                 
Prof. Bondar Zita

Trimite email
joi, 14 mai 2026 la 05:51:48 Ora de vară a Europei de Est

Poza zilei

Invitație

Fabienne Erni (Eluveitie, Illumishade)
duminică, 17 mai, ora 21.00
la Hard Rock Cafe, București