Menu

Arhiva

Din:

Pana in:

Stiri

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
22 decembrie 2025

SURSE: Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării / Marilen Pirtea – în pole position pentru a prelua portofoliul


Daniel David și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor Edupedu.ro.
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, este cotat cu cele mai mari șanse de a prelua portofoliul cel mai dur lovit de măsurile de austeritate aplicate deja prin Legea Bolojan și cu un dosar fierbinte pe masă, și anume controversata programă de limbă română ce readuce cronicarii spre a fi studiați de elevii de 14-15 ani, la clasa a IX-a.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
19 noiembrie 2025

Sindicatul din educație avertizează profesorii:
Nu semnați actele adiționale propuse de școli la contractele de muncă, este o tentativă de diminuare a veniturilor

Sindicatul Independent al Profesorilor Argeș – SIPA „Muntenia” avertizează că școlile, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. SIPA Muntenia transmite profesorilor, printre altele, să nu semneze actele adiționale propuse și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.
„Conducerile unităților de învățământ, la presiunea factorului politic, intenționează să modifice unilateral contractele individuale de muncă, schimbând baza de calcul a sporului de suprasolicitare neuropsihică, fapt ce duce la diminuarea salariului”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, această modificare este ilegală, deoarece decizia ICCJ nr. 7/2021 stabilește că gradația de merit, dirigenția, învățământul simultan / special, indemnizațiile specifice (contabili) sunt majorări ale salariului de bază, iar sporul neuropsihic se calculează la salariul de bază majorat, nu la salariul din grilă.

Sindicatul transmite profesorilor să nu semneze actele adiționale propuse, să nu accepte diminuarea bazei de calcul a sporului neuropsihic și să nu permită modificarea unilaterală a Contractului de muncă.

„Orice presiune sau amenințare din partea angajatorilor trebuie comunicată imediat sindicatului”, conform informării SIPA Muntenia.

Ce aflăm de la Edupedu, care publică știri la zi despre educație...
3 noiembrie 2025

Dacă înveți 20 de tipuri de exerciții, poți lua peste 9 la Evaluarea Națională, la Matematică – analiză

Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cercetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.

Ajungem MARI lansează Muzeul Viu al Empatiei

Poveștile copiilor și tinerilor din sistemul de protecție prind viață prin vocile unor actori îndrăgiţi

Ajungem MARI lansează Muzeul Viu al Empatiei

București, 16 septembrie 2025. Ajungem MARI, cel mai mare program socio-educațional pentru copiii instituționalizați din România, lansează Muzeul Viu al Empatiei, un proiect pe termen lung prin care își propune să creeze un spațiu interactiv și emoțional care conectează publicul larg cu realitatea copiilor din sistemul de protecție, generând implicare și acțiune concretă.

Evenimentul de lansare s-a desfășurat luni la Hilton Garden Inn București și au luat cuvântul tinerii beneficiari ai programului, voluntarii care îi susțin și o parte dintre actorii care au interpretat poveștile tinerilor, Florentina Țilea, Alex Bogdan și Beatrice Rubică.
În România, istoria abandonului și a instituționalizării copiilor este o rană colectivă încă deschisă. Zeci de mii de copii au trecut prin orfelinate, crescând fără familie, fără iubire, fără protecție și fără sprijin emoțional. Acest trecut nu este doar o amintire dureroasă, ci o realitate care continuă să modeleze prezentul.
Anul acesta, în cadrul campaniei de recrutare de voluntari, asociația anunță prima intervenție sub umbrela proiectului „Muzeul Viu al Empatiei", o serie de povești ale copiilor din sistemul de protecție spuse de actorii: Florentina Țilea, Victoria Răileanu, Alex Bogdan, Ofelia Popii, Beatrice Rubică, Vlad Logigan, Cătălina Mihai, Cosmin Dominte, Ștefan Mura, Ana Turoș, Florin Aioane, Georgiana Bighescu, Sorina Ștefănescu, Valentina Moghină, Dan Pughineanu, Alexia Mocănescu, Antonia Scutaru și Denisa Nicolae. Poveștile vor putea fi ascultate aici: https://www.ajungemmari.ro/muzeul-viu-al-empatiei/
„Peste 35.000 de copii erau în sistemul de protecție din România, la sfârșitul lunii martie. Cine sunt ei? De ce au nevoie? Ce dorințe ascund? Muzeul Viu al Empatiei este un muzeu viu pentru că poveștile copiilor și tinerilor instituționalizați sunt în derulare, dar și pentru că ele se pot schimba cu ajutorul oamenilor care aleg să le fie aproape. În această perioadă căutăm voluntari care să dăruiască timp și încurajare timp de 3 ore pe săptămână copiilor instituționalizați. Viețile copiilor se schimbă odată ce au oameni care îi susțin, care îi ajută la teme sau să învețe pentru examene, care îi înscriu la cursuri, îi scot din centre în excursii și care le dau încredere că pot avea un viitor mai bu.", declară Iarina Taban, fondatoarea Ajungem MARI.
Poveștile tinerilor - fragmente autentice de viață, emoții și visuri - devin o experiență vie, menită să aducă mai aproape realitățile acestor tineri și impactul pe care îl are implicarea voluntarilor în viețile lor.
„Un lucru extrem de important pe care l-am învăţat de la voluntari şi de la toţi oamenii de la Ajungem MARI este că dacă îţi doreşti cu adevărat, poţi face orice. Nu există limită. Limita înseamnă locul în care te opreşti, până unde eşti dispus să faci un efort. Dacă vrei, poţi mai mult decât atât", explică Răzvan, tânăr din sistemul de protecție și voluntar Ajungem MARI.
Fotografii care dau chip poveștilor nespuse
Ajungem MARI va organiza și trei expoziții de fotografie care invită vizitatorii să privească dincolo de prejudecăți și să descopere, prin imagini, ce înseamnă abandonul, singurătatea și frica, dar și puterea, speranța și dorința copiilor și tinerilor instituționalizați de a fi iubiți și sprijiniți. Vizitatorii vor avea ocazia să asculte și poveștile copiilor și tinerilor noștri interpretate de actorii colaboratori Ajungem MARI.
Expozițiile vor putea fi vizitate gratuit la QP Pub (Str. Praporgescu David, Gen., 13, București) în perioada 16-30 septembrie și în cadrul festivalului Street Delivery București, în perioada 26-28 septembrie. În cadrul evenimentului „Împreună pe un beat!", pe 28 septembrie, ora 15.00, la Laboratorul Creativ - Bd. Aviatorilor 106, București, intrarea este pe bază de donație de 55 de lei în sprijinul tinerilor din sistemul de protecție.
Fotografiile au fost realizate de Mihai Barbu, fotograf și scriitor, în cadrul activităților cu tinerii și copiii instituționalizați.
O invitație la implicare
Ajungem MARI lucrează direct cu copiii aflați astăzi în sistemul de protecție, oferindu-le șansa de a își procesa rănile emoționale, de a face față abandonului și de a deveni adulți independenți. Îi susțin prin programe educaționale, mentorat, consiliere și activități menite să le dezvolte abilitățile, încrederea în sine și să îi ajute să își construiască un viitor mai bun.
Nu are cum să nu te lovească atunci când auzi prin ce poate trece un copil. Este inuman. Când am citit scrisoarea am simţit multă, multă durere, dar şi un tip de speranţă pentru că încă există oameni ca cei de aici. Iar pe oamenii aceştia, care fac proiecte de acest fel, i-aş trage la un xerox uman, să fie mai mulţi ca ei printre noi şi poate atunci mai avem vreo șansă", transmite Alex Bogdan, actor și regizor.
Până pe 30 septembrie, programul Ajungem MARI caută 1000 de voluntari care să devină prieteni pentru 3.500 de copii și tineri instituționalizați din București și 27 de județe. Voluntarii vor dedica 3 ore pe săptămână pe parcursul anului școlar pentru sprijin la teme, ateliere creative sau diverse activități de dezvoltare personală. Pe lângă activitățile propriu-zise, pentru copii este extrem de importantă prezența voluntarilor care le devin prieteni, îi înțeleg și îi ascultă.
Oricine își dorește să se alăture ca voluntar Ajungem MARI poate aplica în programul de voluntariat pe https://www.ajungemmari.ro/devinovoluntar/
 
Despre Ajungem MARI
 
Ajungem MARI este cel mai mare program național care susţine pe termen lung copiii și tinerii instituționalizați şi din medii defavorizate să devină adulți responsabili, independenți și fericiți. Peste 3.500 de copii sunt sprijiniți anual educațional, moral și emoțional de o echipă de 1.300 de voluntari, în București și 27 de județe din țară: Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Constanța, Cluj, Dâmbovița, Dolj, Galați, Hunedoara, Gorj, Iași, Ilfov, Mehedinți, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiș, Vaslui, Vrancea. Mai multe informații despre organizație și proiectele desfășurate puteți citi aici: www.ajungemmari.ro.
Ana Iliescu

Trimite email
marți, 30 decembrie 2025 la 09:00:29 Ora standard a Europei de Est